|
|
firaun
firaun (fi-ra-únŭ) adg firaunã (fi-ra-ú-nã), firaunj (fi-ra-únjĭ), firauni/firaune (fi-ra-ú-ni) – tsi s-aspuni bun pri fatsã ma, pri dinãpoi, easti shiret (cumalindru, ponir, mãlãgar, andihristu, etc.); om tsi nu pots s-lji fats besã; firaon, blãstimat, afurisit, andihristu, nihit, pushclju, pezevenghiu, pushtean, pushtan, pushtu, etc.
{ro: perfid, nemernic}
{fr: perfide, vaurien, abominable}
{en: treacherous, rascal, loathsome}
ex: cu firauna (andihrista, blãstimata) atsea s-ti uidiseshti
§ firaon (fi-ra-ónŭ) adg firaoanã (fi-ra-ŭá-nã), firaonj (fi-ra-ónjĭ), firaoani/firaoane (fi-ra-ŭá-ni) – (unã cu firaun)
§ firaunlãchi/firaunlãche (fi-ra-un-lắ-chi) sf firaunlãchi (fi-ra-un-lắchĭ) – hãrli uruti tsi-l fac un om s-hibã firaun; atimii
{ro: perfidie, infamie}
{fr: perfidie, infâmie}
{en: treachery, infamy}
ex: alasã-ts firaunlãchea cã cu tsiniva nu va s-pots s-trets
firaunlãchi/firaunlãche
firaunlãchi/firaunlãche (fi-ra-un-lắ-chi) sf – vedz tu firaun
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: firaunatim
atim (á-timŭ) adg atimã (á-ti-mã), atinj (á-tinjĭ), atimi/atime (á-ti-mi) – tsi ahãrzeashti ca lumea s-lu aibã tu catafronisi (cã easti pushclju, tihilai, firaun, etc.); firaon, firaun, andihristu, blãstimat, nihit, pushclju, pezevenghiu, pushtean, pushtan, pushtu, etc.
{ro: infam}
{fr: infâme}
{en: vile, infamous}
§ atimii/atimie (a-ti-mí-i) sf atimii (a-ti-míĭ) – hãrli uruti tsi-l fac un om s-hibã atim; firaunlãchi
{ro: infamie, dezonoare}
{fr: infamie, indignité}
{en: infamy, dishonor}
§
birdush
birdush (bir-dúshĭŭ) adg birdushi/birdushe (bir-dú-shi), birdush (bir-dúshĭ), birdushi/birdushe (bir-dú-shi) – un tsi alagã cãljurli tuti, dit un loc tu altu, fãrã nitsiun scupo tu banã sh-fãrã s-aibã tu minti s-facã tsiva; un tsi nu lu-arãseashti s-lucreadzã shi nu pari s-aibã un loc iu s-bãneadzã, cu casa sh-cu lucrul; tsi ahãrzeashti ca lumea s-lu aibã tu catafronisi (cã easti atim, tihilai, firaun, pushclju, etc.); vagabondu, ciuhljan, ciumagarã, hulandar, capisãz, pezevenghiu
{ro: vagabond, derbedeu, haimana}
{fr: vagabond}
{en: vagabond, tramp}
ciuhljan
ciuhljan (cĭu-hljĭánŭ) adg ciuhljanã (cĭu-hljĭá-nã), ciuhljanj (cĭu-hljĭánjĭ), ciuhljani/ciuhljane (cĭu-hljĭá-ni) – om tsi nu easti bun tri tsiva; un tsi alagã cãljurli, dit un loc tu altu, fãrã nitsiun scupo tu banã sh-fãrã s-aibã tu minti s-facã tsiva; un tsi nu lu-arãseashti s-lucreadzã; om tsi ahãrzeashti ca lumea s-lu aibã tu catafronisi (cã easti atim, tihilai, firaun, pushclju, etc.); vagabondu, dãrmalã, chimpaze, birdush, ciumagarã, hulandar, capisãz, pezevenghiu
{ro: vagabond, târâie-brâu, haimana}
{fr: vagabond, vaurien}
{en: vagabond, tramp}
ciumagã
ciumagã (cĭu-má-gã) sf ciumãdz (cĭu-mắdzĭ) –
1: lemnu lungu shi suptsãri; ciumag, giumac, bishtoc, afingi, pulean, teg, ciun, shcop, tingãli, tsoapit, mãciucã;
2: lemnu tsi ari ca unã furcã di-unã parti, shi easti nturghisit di-alantã (tra s-poatã s-hibã hiptu tu loc); furtutiri;
(expr:
1: cu casa pri ciumagã = tsi nu-ari casã iu s-shadã, tsi alagã vagabondu, hulandar, pri-aoa sh-pri-aclo; cu casa pi durec;
2: tsi cã hoara-i fãrã cãnj, ciumaga nu cãrteashti = shi s-nu mindueshti cã ai ananghi di-un lucru, easti ghini s-ti-aveglji shi s-lu ai, ma s-vrei s-hii sigur trã ninti)
{ro: ciomag; stâlp-furcă}
{fr: gros bâton, gourdin, matraque; pieu fourchu}
{en: stick, rod; forked stake}
ex: nidzãs grailu, sh-lja nã ciumagã di cornu; lu-agudea cu ciumaga; ma ghini nã sutã di ciumãdz pri truplu-a-alãntui, di unã singurã pi-a meu; pri ciumaga al dispoti; easti dip, casa pri ciumagã
(expr: adzã aoa, mãni aclo); cara sãlgheashti ciumaga (mãciuca) di her, dishlji lji culcã mpadi; cum u vidzu, lj-u intrã pri zvercã cu ciumaga; acãtsarã sã s-arupã tsãruhili shi ciumaga sã s-aroadã prighios
§ ciumag (cĭu-mágŭ) sn ciumãdz (cĭu-mắdzĭ) – (unã cu ciumagã)
ex: n pãduri faptu fui, tut ãn pãduri criscui, sh-acasã-anda mi-adusirã, s-hiu nai mari-nj dzãsirã (angucitoari: ciumaglu); alãga cu ciumaglu tu mãnã
§ giumac (gĭu-mácŭ) sn giumatsi/giumatse(?) (gĭu-má-tsi) – (unã cu ciumagã)
ex: s-easti cã-l vrei hiljlu, spuni-lj giumaclu (shcoplu)
§ ciumagarã (cĭu-ma-gá-rã) adg ciumagareanj (cĭu-ma-gá-reanjĭ) – un tsi alagã cãljurli dit un loc tu altu (tsi easti cu casa pri ciumagã), fãrã nitsiun scupo tu banã sh-fãrã s-aibã tu minti s-facã tsiva; un tsi nu lu-arãseashti s-lucreadzã shi nu pari s-aibã un loc iu s-bãneadzã, cu casa sh-cu lucrul; tsi ahãrzeashti ca lumea s-lu aibã tu catafronisi (cã easti atim, tihilai, firaun, pushclju, etc.); hulandar, birdush, ciuhljan, vagabondu, capisãz, pezevenghiu
{ro: vagabond, haimana}
{fr: vagabond, fainéant}
{en: vagabond, tramp}
dilii/dilie
dilii/dilie (di-lí-i) adv – cu tutã iliftiria (hurietea, slobodia, etc.) tsi u-ari cariva tra s-facã tsi va (si s-ducã iu va, s-dzãcã tsi va, etc.)
{ro: liber}
{fr: librement}
{en: freely}
§ dilingiu (di-lin-gíŭ) adg dilingii/dilingie (di-lin-gí-i), dilingii (di-lin-gíĭ), dilingii (di-lin-gíĭ) – (om) tsi alagã dilii cãljurli, dit un loc tu altu, fãrã nitsiun scupo tu banã sh-fãrã s-aibã tu minti ca s-facã tsiva; (om) tsi nu lu-arã-seashti s-lucreadzã shi nu pari s-aibã un loc iu s-bãneadzã, cu casa sh-cu lucrul; tsi ahãrzeashti ca lumea s-lu aibã tu catafronisi (cã easti atim, tihilai, firaun, pushclju, etc.); dilbider, vagabondu, hulandar, birdush, ciuhljan, ciumagarã, pezevenghiu
{ro: derbedeu, vagabond, haimana}
{fr: vagabond, fainéant, rôdeur}
{en: tramp, vagabond}
ex: cai s-adunã cu dilingia (vagabonda, hulandara) atsea
§ dilbider (dil-bi-dérŭ) adg dilbiderã (dil-bi-dé-rã), dilbideri (dil-bi-dérĭ), dilbideri/dilbidere (dil-bi-dé-ri) – (unã cu dilingiu)
ex: dilbiderã (hulandarã, tsi urdinã dit un loc tu altu), ca nã pirdicã
firaon
firaon (fi-ra-ónŭ) adg – vedz tu firaun
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: firaunpizivenghiu
pizivenghiu (pi-zi-vén-ghĭu) adg (mash masculin) pizivenghi (pi-zi-vénghĭ) – tsi ahãrzeashti ca lumea s-lu aibã tu catafronisi (cã easti atim, tihilai, firaun, pushclju, etc.); pezevenghiu, atim, pushclju, pushtean, pushtu, pushtan, andihristu, firaon, firaun, blãstimat, nihit, etc.
{ro: pezevenghi, infam}
{fr: infâme}
{en: vile, infamous}
§ pezevenghiu (pe-ze-vén-ghĭu) adg (mash masculin) pezevenghi (pe-ze-vénghĭ) – (unã cu pizivenghiu)
§ pizi-vinglãchi/pizivinglãche (pi-zi-vin-glắ-chi) sf pizivinglãchi (pi-zi-vin-glắchĭ) – harea tsi-l fatsi un om tra s-hibã pizivenghiu; atsea tsi fatsi un pizivenghiu cãndu lu-arãdi pi cariva
{ro: pezevenglâc, infamie}
{fr: infamie}
{en: vileness, infamy}
ex: nj-featsi unã pizivinglãchi (mi-arãsi)
pushclju
pushclju (púsh-cljĭu) adg pushclji/pushclje (púsh-clji), pushclji (púsh-clji), pushclji/pushclje (púsh-clji) – tsi easti atim (tihilai, firaun, etc.) shi ahãrzeashti ca lumea s-lu aibã tu catafronisi; pushtu, pushtean, pushtan, atim, pezevenghiu, firaon, firaun, andihristu, blãstimat, nihit, etc.
{ro: infam}
{fr: infâme}
{en: vile, infamous}
§ pushtu (púsh-tu) adg pushtã (púsh-tã), pushteanj (push-teánjĭ), pushteani/pushteane (push-teá-ni) – cari dutsi unã banã di om tsi alagã mash dupã muljeri (bãrbats, paradz, beari, glindisiri, etc.); om tsi ahãrzeashti ca lumea s-lu aibã tu catafronisi (cã easti atim, tihilai, firaun, etc.); pãnghios, pushtan, pushtean, pushclju, atim, pezevenghiu, firaon, firaun, andihristu, blãstimat, nihit, etc.
{ro: infam, desfrănat, stricat, nemernic}
{fr: infâme, débauché, libertin}
{en: vile, infamous, debauched, libertine}
ex: pi pushti (pãnghiosh) vãrã nu lj-aproachi n casã; nu-avdzã cucotslj-al pushtu (atim, pushclju) di-amirã cum cãntã?
§ pushtean (push-teánu) adg pushteanã (push-teá-nã), pushteanj (push-teánjĭ), pushteani/pushteane (push-teá-ni) – (unã cu pushtu)
§ pushtan (push-tánu) adg pushtanã (push-tá-nã), pushtanj (push-tánjĭ), pushtani/pushtane (push-tá-ni) – (unã cu pushtu)
ex: pushtane shi cap-di-cãni, tini ts-arãdz cu mini?
§ pushtuescu (push-tu-ĭés-cu) (mi) vb IV pushtuii (push-tu-íĭ), pushtueam (push-tu-ĭámŭ), pushtuitã (push-tu-í-tã), pushtui-ri/pushtuire (push-tu-í-ri) – lu-acats mbratsã sh-lu stringu la cheptu (di-aradã di vreari, di dor, cã nu-l vidzui di multu chiro, etc.); mbrãtsitedz, mbrãtsishedz, mbrãtsushedz, ambratsit, am-brats, angãljisescu, ncurpiljedz, hiritsescu, gugustedz
{ro: îmbră-ţişa}
{fr: embrasser}
{en: embrace}
§ pushtuit (push-tu-ítŭ) adg pushtuitã (push-tu-í-tã), pushtuits (push-tu-ítsĭ), pushtui-ti/pushtuite (push-tu-í-ti) – tsi easti acãtsat mbratsã (ãn bratsã) di cariva; mbrãtsitat, mbrãtsishat, mbrãtsushat, ambrãtsitat, ambrãtsat, angãljisit, ncurpiljat, hiritsit, gugustat
vagabondu
vagabondu (va-ga-bón-du) sm, sf, adg vagabondã (va-ga-bón-dã), vagabondzã (va-ga-bón-dzã), vagabondi/vagabonde (va-ga-bón-di) – un tsi alagã cãljurli, dit un loc tu altu, fãrã nitsiun scupo tu banã sh-fãrã s-aibã tu minti s-facã tsiva; un tsi nu lu-arãseashti s-lucreadzã shi nu pari s-aibã un loc iu s-bãneadzã, cu casa sh-cu lucrul; tsi ahãrzeashti ca lumea s-lu aibã tu catafronisi (cã easti atim, tihilai, firaun, pushclju, etc.); dilbider, dilingiu, birdush, ciuhljan, ciumagarã, hulandar, pezevenghiu, haihui, hailum
{ro: vagabond, derbedeu, haimana}
{fr: vagabond, fainéant}
{en: vagabond, tramp}