DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãzinar

cãzinar (cã-zi-nárŭ) sn cãzinari/cãzinare (cã-zi-ná-ri) – unã soi di lambã njicã tsi ari (i) un vas njic iu s-bagã untulemnu, grãsimi i gazi dit cari easi (ii) un fitilj cari, cãndu easti apres, da lunjinã shi-l fatsi omlu s-veadã iu s-dutsi noaptea; gaz, lihnar, finghit, fãnghit
{ro: opaiţ}
{fr: lumignon}
{en: rush-light}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fãnghit

fãnghit (fãn-ghítŭ) sn fãnghiti/fãnghite (fãn-ghí-ti) – unã soi di lambã njicã tsi ari (i) un vas njic iu s-bagã untulemnu, grãsimi i gazi dit cari easi (ii) un fitilj cari, cãndu easti apres, da lunjinã shi-l fatsi omlu s-veadã iu s-dutsi noaptea; hãlati tu cari s-bagã unã dzadã tra s-da lunjinã noaptea n casã; finghit, lihnar, cãzinar, gaz, dzadã
{ro: opaiţ}
{fr: lumignon}
{en: rush-light}
ex: fãnghitili eara buni tu chirolu cãndu nu eara ninga tseri

§ finghit (fin-ghítŭ) sm finghits (fin-ghítsĭ) shi sn finghiti/finghite (fin-ghí-ti) – (unã cu fãnghit)
ex: tuts ãlj fixeashti shi el lãeashti (angucitoari: finghitlu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fexi/fexe

fexi/fexe (féc-si) sf fexuri (féc-surĭ) – harea (lipsa di scutidi) tsi fatsi tra si s-veadã lucrili cu ocljul; hãlatea tsi da lunjinã; lunjinã, fanã, videalã, videari
{ro: lumină, vedere}
{fr: lumière, vue}
{en: light, sight}

§ fixescu (fic-sés-cu) vb IV fixii (fic-síĭ), fixeam (fic-seámŭ), fixitã (fic-sí-tã), fixiri/fixire (fic-sí-ri) – fac tra si s-veadã; fac (dau) lunjinã; dau videalã; lunjinedz
{ro: lumina}
{fr: éclairer}
{en: light}
ex: tuts ãlj fixeashti (lunjineadzã) shi el lãeashti (angucitoari: finghit)

§ fixit (fic-sítŭ) adj fixitã (fic-sí-tã), fixits (fic-sítsĭ), fixiti/fixite (fic-sí-ti) – lunjinat
{ro: luminat}
{fr: éclairé, illuminè}
{en: lighted}

§ fixiri/fixire (fic-sí-ri) sf fixiri (fic-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-fatsi tra si s-veadã; lunjinari
{ro: acţiunea de a lumina; luminare}
{fr: action d’éclairer, de faire de la lumière}
{en: action of lighting}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gazi/gaze

gazi/gaze (gá-zi) sf fãrã pl – muljiturã tsi si scoati dit loc, tsi s-aprindi shi ardi multu lishor, sh-dit cari s-fac multi lucri ca, bunãoarã, (i) muljitura tsi s-bagã tu-unã lambã tra s-facã lunjinã sh-tu aftuchinati tra s-li facã s-minã, icã (ii) cãtranea shi pisa tra sã ncaltsã cãljurli, etc.; muljitura tsi s-bagã tu-unã lambã i tu-un finghit (gaz, lihnar) tra s-da lunjinã cu ardearea-a ljei
{ro: gaz, petrol}
{fr: gaz, pétrole}
{en: gas, petroleum}
ex: lu-aumshu cu gazi

§ gaz (gázŭ) sn gazuri (gá-zurĭ) –
1: gazi;
2: unã soi di lambã njicã tsi ari (i) un vas njic iu s-bagã untulemnu, grãsimi i gazi dit cari easi (ii) un fitilj cari, cãndu easti apres, da lunjinã shi-l fatsi omlu s-veadã iu s-dutsi noaptea; cãzinar, lihnar, finghit, fãnghit
{ro: gaz; opaiţ}
{fr: gaz; lumignon}
{en: gas; rush-light}
ex: un arap, cu lilicea n cap (angucitoari: gazlu, lihnarlu); lãmbili cu gaz (gazi) suntu di multu chiro cunuscuti; tu udãili-a-atsilor mãrlor ardea gaz; s-plãmsirã, cã a lor lã da gaz cama putsãn

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lihnar

lihnar (lih-nárŭ) sn lihnari/lihnare (lih-ná-ri) – unã soi di lambã njicã faptã di-un vas njic iu s-bagã untulemnu, grãsimi i gazi sh-un fitilj cari easi dit el shi cari, cãndu easti apres, da lunjinã tra s-veadã omlu iu s-dutsi noaptea; gaz, cãzinar, finghit, finghid, fãnghit
{ro: opaiţ}
{fr: lumignon}
{en: rush-light}
ex: un aush tsi-lj curã narea (angucitoari: lihnarlu); un gioni cu lilicea n cap (angucitoari: lihnarlu); stãtea cu lihnarlu (cãzinarlu) ningã nãsã

§ lihnari/lihnare (lih-ná-ri) sf lihnãri (lih-nắrĭ) – (unã cu lihnar)
ex: lihnãrli chirurã di-anda ishirã tserli di seu shi lãmbili cu gaz

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ved

ved (védŭ) (mi) vb II vidzui (vi-dzúĭ), videam (vi-deámŭ), vidzutã (vi-dzú-tã), videari/videare (vi-deá-ri) – aduchescu cu mintea i ocljilj tsi s-fatsi; hiu martir la-atseali tsi s-fac dinintea-a mea; mutrescu cu mintea i ocljilj tra s-mi cãndãrsescu di-un lucru; mi aflu tu-unã catastasi; lj-fac unã vizitã; caftu, mutrescu s-nu hiu lãndzit; l-mutrescu sh-lj-am frundidã cã-i niputut; mutrescu, nj-aruc ocljilj;
(expr:
1: ved lunjina-a dzuãljei = mi-amintu, mi-afet, mi fac;
2: nu s-veadi cipit di om = nu-ari vãrnu;
3: fug sh-nu ved iu calcu, cãtrã iu mi duc = (alag) multu agonja sh-nu-am chiro s-mutrescu iu calcu;
4: nu ved iu calcu di harauã = hiu multu hãrsit;
5: ved, tsi nu ved = ved multi di multi, ved tuti tsi s-fac;
6: unã videari tsi-lj fac = cum ãl vidzui, dit oara tsi-l vidzui;
7: cum mi vedz shi cum ti ved = easti limpidi, easti sigur, ashi easti;
8: s-veadi cã… = s-pari cã…, s-poati cã…;
9: u ved streasã luguria = ved zori, ved cã s-mintescu lucrili;
10: vidzui sh-pãtsãi = mi pidipsii multu, avui multã zori;
11: s-nã videm sãnãtosh = zboarã (unã soi di urari) cu cari s-disparti lumea;
12: cari s-lu veadã = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva easti pirifan, s-cãmãruseashti, va s-lu veadã dunjaea tsi mushat (ghini nviscut, etc.) easti;
13: tsi-avdzãt shi tsi vidzut? = zboarã cu cari poati sã nchiseascã un pãrmit;
14: tsi s-vedz? tsi s-tsã veadã ocljiul? = zboarã tsi li dzãtsi omlu cãndu s-fatsi tsiva aniorihta;
15: cum nu ts-au vidzutã ocljilj = cum nu poati s-tsã treacã prit minti)
{ro: vedea, cerceta, examina, îngriji}
{fr: voir, chercher, examiner, soigner}
{en: see, search, examine, look after, nurse}
ex: oclji-lj ved ghini pãnã tora; tsi-avdzãt shi tsi vidzut?; mi duc s-lu ved (s-lji fac nã vizitã); vedz (mutrea) ghini tsi fats; yeatrul mi vidzu ghini (mi mutri ghini trã lãngoarea tsi-u am); mutrea tora, ti-am vidzutã; nu vedz, (ea mutrea, minduea-ti), cari s-avea dusã, avea faptã nã guvã ntr-apã; vedzã-ti n gepi (mutrea-ti, caftã-ti); yeatrul mi vidzu ghini (mi cãftã, mi mutri s-nu-am tsiva); hiu lãndzit, mea, nu mi vidzut (cã earam lãndzit nu mi mutrit); nãs veadi sh-di tatã-su sh-di mã-sa (lj-mutreashti cã-s nipututs); sh-va videm di vã li dau
(expr: poati s-vã li dau); cari s-u veadã la bisearicã nãsã, cu ahtãri nurãri
(expr: cari s-u veadã cum s-cãmãruseashti); n pãduri nu s-videa cipit di om
(expr: nu-avea vãrnu); nitsi nu videa iu cãlca
(expr: alãga ahãntu-agonja cã nu-avea chiro s-veadã iu calcã), acshitsi li tindea ciunili; tsi s-tsã veadã ocljul?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn