DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

dzuã

dzuã (dzú-ŭã shi dzú-ã) sf dzãli/dzãle (dzắ-li) –
1: chirolu tsi s-tindi ditu-apirita pãnã tu-ascãpitata-a soarilui;
2: sãhãtsli (24) tsi trec di la unã njadzãnoapti pãnã la-alantã njadzãnoapti di dupã ea; dzãuã, zãuã, zu, zã, z; (fig:
1: dzuã = (i) banã; (ii) oarã; expr:
2: dzuã albã; dzãli albi = dzuã bunã, banã bunã, mushatã, hãrioasã;
3: dzuã lai = dzuã urutã, mash cu cripãri;
4: nj-fatsi dzãli fripti = nj-fatsi dzãli amari, nj-mãcã bana, mi nvirineadzã multu;
5: dzua tutã = itsi dzuã, cãndu tsi s-hibã, cãndu s-vrei;
6: da dzua; s-fatsi dzuã = apirã;
7: cu dzua n cap = dit hãryii, di cum creapã dzua;
8: hiu om di-a dzuãljei = hiu om tsi sh-fatsi tuti lucrili dzua, nu noaptea;
9: noapti sh-dzuã = tut chirolu, nicurmat, fãrã astãmãtsiri;
10: noaptea, u fac dzuã; fac dzua, noapti = lucredz dipriunã, dip canda lucredz, noapti sh-dzuã;
11: am dzãli multi, am ninga dzãli = am s-bãnedz ninga multu chiro;
12: nu-am (multi) dzãli, nji s-axescu dzãlili, li am dzãli misurati = nu-am ninga multi dzãli s-bãnedz;
13: ãlj curmu (ljau) dzãlili = ãl vatãm;
14: mari cãt dzua di vearã = multu mari, multu lungu, multu chiro;
15: dzãlili nu intrã n sac = avem, easti chiro, nu bitisescu dzãlili;
16: nu sh-da bunã dzua = suntu ncãceats)
{ro: zi, ziuă}
{fr: jour, journée}
{en: day}
ex: clocea albã cãndu yini, puljlji tuts lj-arãspãndeashti, clocea lai-lj lja la sini shi cu vreari lj-anvileashti (angucitoari: dzua shi noaptea); tsi-s dauã surãri tsi nu pot si s-veadã? (angucitoari: dzua sh-noaptea); suntu dauã surãri dzeamini, una-i tut jilitã, alantã-i hãrsitã (angucitoari: dzua shi noaptea); bunã dzuã, frats duruts; shedz aoatsi pãn s-da dzua; apiri ghini shi s-featsi dzua prãndzu; dzua fudzi di njelj sh-noaptea arãstoarnã boulu; easti om di-a dzuãljei dzua-ambarã di dimneatsã s-veadi; dzua di mãni vãr nu u cunoashti; dzuã noauã, cãsmeti noauã; nu-lj da dzuã albã; va-nj yinã sh-a njia dzua (oara);
(expr: tsi sh-fatsi tuti lucrili dzua); lj-aflã dzua (oara), lji scoasi mãdua; s-aibã dzuã albã
(expr: banã bunã, hãrioasã); bãneadzã ca dzua-atsea albã
(expr: treatsi unã banã hãrioasã); tu un suflit ãlj loai dzua (fig: bana); si alumtarã cãt i dzua di vearã mari
(expr: s-alumtarã multu chiro); domnu easti greu s-agiundzi, huzmichear pots dzua tutã
(expr: cãndu s-vrei, itsi dzuã); nu-ari multi dzãli
(expr: nu va bãneadzã multu); minduea-ti sh-dauã, dzãsi amirãlu, cã dzãlili nu intrã tu sac (avem chiro, nu bitisescu dzãlili); lji s-axirã dzãlili

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fimiridã

fimiridã (fi-mi-rí-dã) sf fimiridz (fi-mi-rídzĭ) – acoali mãri di carti, bãgati deadun sh-vinduti di-aradã cati dzuã, tu cari s-aflã tipusiti hãbãrli shi nalili di tsi s-fatsi tu lumi; timiridã, gazetã, dzuar, frãndzã
{ro: ziar, gazetă}
{fr: gazette}
{en: newspaper}

§ efimiridã (e-fi-mi-rí-dã) sf efimiridz (e-fi-mi-rídzĭ) – (unã cu fimiridã)
ex: am aflatã dit efimiridz tsi curã

§ timiridã (thi-mi-rí-dã) sf timiridz (thi-mi-rídzĭ) – (unã cu fimiridã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

frãndzã2

frãndzã2 (frắn-dzã) sf frãndzã (frắn-dzã) –
1: cumatã di carti ti scriari; cumatã dit-un lucru (ca vilendza, bunãoatã) tsi sh-u-adutsi ca unã acoalã; carti, coalã, acoalã;
2: acoala cu cari suntu fapti cãrtsãli (librili, vivlia); filã, padzinã;
3: acoali mãri di carti, ligati deadun sh-vinduti di-aradã cati dzuã, tu cari s-aflã tipusiti hãbãrli shi nalili tsi s-fac tu lumi; timiridã, fimiridã, gazetã, dzuar;
(expr:
1: s-alãxeashti frãndza = s-alãxescu lucrili, s-alãxeashti catastisea, chirolu;
2: tornu frãndza = nj-alãxescu mintea, pãrearea; alas (agãrshescu) atseali tsi s-featsirã sh-trag calea nãinti)
{ro: foaie de hîrtie; foaie (pagină) de carte; ziar}
{fr: feuille de papier, feuille (page) d’un livre); journal, gazette}
{en: sheet of paper; sheet or page of book; newspaper}
ex: carti cu multi frãndzã; arupsi dauã frãndzã dit carti; cari toarnã frãndzãli, gramati nu nveatsã; vilendzã cu tsintsi frãndzã (cumãts di cari easti faptã); fustani lungã di shasi frãndzã; chilimi di trei frãndzã; Sãrunã isha unã frãndzã (filã, fimiridã) armãneascã; turnã multi frãndzã
(expr: sh-alãxi multu mintea, pãrearea, purtarea)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gazetã

gazetã (ga-zé-tã) sf gazeti/gazete (ga-zé-ti) – acoali mãri di carti, bãgati deadun sh-vinduti di-aradã cati dzuã, tu cari s-aflã tipusiti hãbãrli shi nalili tsi s-fac tu lumi; timiridã, fimiridã, dzuar, frãndzã
{ro: ziar, gazetă}
{fr: gazette}
{en: newspaper}
ex: tsi shtiri n-aduc gazetili?

§ gazitar (ga-zi-tárŭ) sm, sf gazitarã (ga-zi-tá-rã), gazitari (ga-zi-tárĭ), gazitari/gazitare (ga-zi-tá-ri) – omlu (bãrbat i muljari) tsi ngrãpseashti nalili tipusiti tu-unã gazetã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

stambã2

stambã2 (stám-bã) sf stãnghi/stãnghe (stắn-ghi) – lucrili tsi vor fãtseari cãndu s-tipuseashti unã carti (fimiridã, rivistã, etc.); casa (ducheanea) iu s-tipusescu cãrtsã (fimiridz) cu-unã hãlati faptã maxus tr-aestu lucru; stampã, tipugrafii, tipugrafilji, tip
{ro: tipo-grafie, tipar}
{fr: typographie, impression}
{en: printing shop, printing}
ex: loai unã carti di la stambã (tipugrafii)

§ stampã2 (stám-pã) sf stãnchi/stãnche(?) (stắn-chi) – (unã cu stambã2)
ex: ded cartea la stampã (tip, tipugrafii)

§ stãmbusescu (stãm-bu-sés-cu) (mi) vb IV stãmbusii (stãm-bu-síĭ), stãmbuseam (stãm-bu-seámŭ), stãmbusitã (stãm-bu-sí-tã), stãmbusiri/stãmbusire (stãm-bu-sí-ri) – cu-unã hãlati faptã maxus trã aestu lucru, dau di-unã acoalã (carti, fimiridã, etc.) sh-alas pri ea seamni cu milanea (gramati, caduri, etc.); stãmbãsescu, ntipusescu, tipusescu; (fig: stãmbusescu = bag ghini tu minti unã entipusi (faptã, adutseari aminti, etc.) tra s-nu s-agãrshascã lishor; fac unã entipusi si s-curduseascã ghini tu suflitlu-a unui om)
{ro: tipări, (se) imprima; (se) întipări}
{fr: (s’)imprimer}
{en: print; imprint, stamp}
ex: lã si stãmbusi (fig: lj-armasi, lj-si curdusi) ghini tu miduã

§ stãmbusit (stãm-bu-sítŭ) adg stãmbusitã (stãm-bu-sí-tã), stãmbusits (stãm-bu-sítsĭ), stãmbusiti/stãmbusite (stãm-bu-sí-ti) – (acoalã, carti, fimiridã, etc.) tsi ari seamni (gramati, caduri, etc.) adrati cu milanea di-unã hãlati faptã maxus trã aestu lucru; stãmbãsit, tipusit, ntipusit
{ro: tipărit; imprimat, întipărit}
{fr: imprimé}
{en: printed; imprinted, stamped}

§ stãmbusiri/stãmbusire (stãm-bu-sí-ri) sf stãmbusiri (stãm-bu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si stãmbuseashti tsiva (unã carti, fimiridã, etc.); stãmbãsiri, tipusiri, ntipusiri
{ro: acţiunea de a tipări; de a (se) imprima, de a (se) întipări; tipărire, imprimare, întipărire}
{fr: action d’imprimer}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tipusescu

tipusescu (ti-pu-sés-cu) (mi) vb IV tipusii (ti-pu-síĭ), tipuseam (ti-pu-seámŭ), tipusitã (ti-pu-sí-tã), tipusiri/tipusire (ti-pu-sí-ri) – cu-unã hãlati faptã maxus trã aestu lucru, dau di-unã acoalã (carti, fimiridã, etc.) sh-alas pri ea seamni cu milanea (gramati, caduri, etc.); ntipusescu, stãmbusescu, stãmbãsescu; (fig: tipusescu = bag ghini tu minti unã entipusi (faptã, adutseari aminti, etc.) tra s-nu s-agãrshascã lishor; fac unã entipusi si s-curduseascã ghini tu suflitlu-a unui om)
{ro: tipări, (se) imprima; (se) întipări}
{fr: (s’)imprimer}
{en: print; imprint, stamp}
ex: tipusii nã carti bunã; nu shtiu ma si s-tipuseascã cartea tsi u ngrãpsii; nj-tipusii
(expr: nj-li bãgai) ghini tu minti zboarãli-a tali

§ tipusit (ti-pu-sítŭ) adg tipusitã (ti-pu-sí-tã), tipusits (ti-pu-sítsĭ), tipusiti/tipusite (ti-pu-sí-ti) – (acoalã, carti, fimiridã, etc.) tsi ari pri ea seamni (gramati, caduri, etc.) adrati cu milanea di-unã hãlati faptã maxus trã aestu lucru; ntipusit, stãmbusit, stãmbãsit
{ro: tipărit; imprimat, întipărit}
{fr: imprimé}
{en: printed; imprinted, stamped}

§ tipusi-ri/tipusire (ti-pu-sí-ri) sf tipusiri (ti-pu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-tipuseashti tsiva; ntipusiri, stãmbusiri, stãmbãsiri
{ro: acţiunea de a tipări; de a (se) imprima, de a (se) întipări; tipărire, imprimare, întipărire}
{fr: action d’imprimer}
{en: action of printing; of imprinting, of stamping}

§ tip (típŭ) sn tipuri (tí-purĭ) – tuti lucrili tsi vor fãtseari cãndu s-tipuseashti unã carti (fimiridã, rivistã, etc.); mãsturilja cu cari s-tipuseashti unã carti (fimiridã, rivistã, etc.); hãrli (buni i arali) ligati di tipusirea-a unui lucru; stampã, tipusiri
{ro: tipar; arta de a tipări}
{fr: impression; art d’imprimer}
{en: printing; art of printing}
ex: ded cartea la tip (u ded tra si s-tipuseascã); nu ishi tiplu bun (tipusirea bunã); tora ishi cartea di la tip

§ tipar (ti-párŭ) sn tipari/tipare (ti-pá-ri) shi tiparuri (ti-pá-rurĭ) – (unã cu tip)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn