|
filutinjisit
filutinjisit (fi-lu-ti-nji-sítŭ) adg – vedz tu filotim
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: filotimfilotim
filotim (fi-ló-tim) adg filotimã (fi-ló-ti-mã), filotinj (fi-lótinjĭ), filotimi/filotime (fi-ló-ti-mi) – (om) tsi ari vreari s-da shi sã mpartã tsi ari cu altsã; (om) cuvãrdã, cu mãna largã; (om) tsi ari mirachea s-hibã tinjisit; (om) tsi va ca faptili-a lui, s-lj-amintã vrearea sh-tinjia-a oaminjlor; giumertu, cuvurdã, livendu, sãlghit
{ro: filotim, darnic, generos, mărinimos, ambiţios}
{fr: qui a de l’amour propre, qui se pique d’honneur; libéral, généreux; ambitieux}
{en: liberal (towards), generous, magnanimous; ambitious}
ex: suntu oaminj multu filotinj; filotimlu nu va s-lu filipseshti tutdiunã
§ filutimii/filutimie (fi-lu-ti-mí-i) sf filutimii (fi-lu-ti-míĭ) – mirachea shi vrearea tsi u ari un om giumertu tra s-da shi sã mpartã cu altsã atseali tsi ari; mirachea tsi u ari un om filotim ca, cu faptili-a lui, s-amintã vrearea sh-tinjia-a oaminjlor; cuvurdãlãchi, livindeatsã
{ro: filotimie, dărnicie, generozitate, mărinimie}
{fr: amour propre, sentiment d’honneur, généreux}
{en: generosity, magnanimity}
§ filutinjii/filutinjie (fi-lu-ti-njí-i) sf filutinjii (fi-lu-ti-njíĭ) – (unã cu filutimii)
§ filutimisescu (fi-lu-ti-mi-sés-cu) (mi) vb IV filutimisii (fi-lu-ti-mi-síĭ), filutimiseam (fi-lu-ti-mi-seámŭ), filutimisitã (fi-lu-ti-mi-sí-tã), filutimisiri/filutimisire (fi-lu-ti-mi-sí-ri) – l-fac pri cariva s-hibã filotim; mi-aspun filotim cu cariva (cã am inima bunã, cã hiu cuvurdã, cã am mirachea s-mi tinjiseascã lumea, etc.)
{ro: filotimisi}
{fr: mettre son propre amour à...; être jaloux de faire quelque chose; se piquer d’honneur}
{en: by doing something, be or make someone “filotim”}
§ filutimisit (fi-lu-ti-mi-sítŭ) adg filutimisitã (fi-lu-ti-mi-sí-tã), filutimisits (fi-lu-ti-mi-sítsĭ), filutimisiti/filutimisite (fi-lu-ti-mi-sí-ti) – tsi easti faptu s-hibã filotim; tsi fu agiutat di-un om filotim
{ro: filotimisi}
{fr: qui a mis son propre amour à...; qui est jaloux de faire quelque chose; qui se pique d’honneur}
{en: who made someone “filotim”}
§ filu-timisiri/filutimisire (fi-lu-ti-mi-sí-ri) sf filutimisiri (fi-lu-ti-mi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-filutimiseashti, s-aspuni filotim