|
|
filozuf
filozuf (fi-ló-zuf) sm – vedz tu filuzufii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: filuzufiifilosuf
filosuf (fi-ló-sufŭ) sm filosuhi (fi-ló-suhĭ) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz filozuf
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãfiluzufii/filuzufie
filuzufii/filuzufie (fi-lu-zu-fí-i) sf filuzufii (fi-lu-zu-fíĭ) – shtiin-tsa cari caftã s-aducheascã shi s-n-aspunã cunushtearea, scupolu shi mistiryiul a lumiljei shi a banãljei; nomurli shi scupolu tsi s-aflã la timeljlu a unei shtiintsã; mintiminilja-a atsilui tsi aravdã cu frãmtsea dishcljisã shi fãrã si s-plãngã di tuti tsi lj-adutsi bana
{ro: filozofie}
{fr: philosophie}
{en: philosophy}
ex: canda easti unã filuzufii, ashi ti mindueshti
§ filozuf (fi-ló-zufŭ) sm filozuhi (fi-ló-zuhĭ) – atsel tsi cunoashti filuzufia shi bãneadzã dupã nomurli a ljei; om tsi shtii tuti; filuzóf
{ro: filozof}
{fr: philosophe}
{en: philosopher}
ex: nãs filozuf nu sh-eara; bãneadzã tu amirãrilja-atsea un mari filozuf
§ filuzof (fi-lu-zófŭ) sm filuzohi (fi-lu-zóhĭ) – (unã cu filozuf)
ex: cãndu zburashti, canda easti un filuzof; dutsi tu oda filuzoflui shi-lj dzãtsi
§ filozof (fi-ló-zofŭ shi fi-lo-zófŭ) sm filozohi (fi-ló-zohĭ shi fi-lo-zóhĭ) – (unã cu filozuf)
peaticã
peaticã (peá-ti-cã) sf peatitsi/peatitse (peá-ti-tsi) –
1: cumatã di pãndzã veaclji (armasã poati di la vãrã pantaloni i cãmeashi aruptã) cu cari muljerli mpeaticã stranjili arupti (ashtergu vasili aspilati i pulbirea din casã); cãrpã, peatic, peticã, petic, pãrtalã, pãrtalji, cãrcãshinã, shoganã, shuganã, pãciurã, pãcivurã, recichiu, ciolj, letscã;
2: cumatã di pãndzã tsi s-tsãni nduplicatã tu gepi (di bãrbats) i tu ceantã (di muljeri) sh-cu cari omlu sh-ashteardzi fatsa icã sh-suflã narea, etc.; mãndilã, distimeli, destemeli, destemeali, tistimeli, testemeli, shimii, shamii, civrei, ciuvre, cimber;
3: cumatã di pãndzã cu cari muljarea sh-acoapirã caplu, perlu i gusha; mãndilã, baltsu, cãftani, ciceroanã, tsitsiroanji, distimeli, lãhurã, lãhuri, cãlimcheari, cãlimcheri, vlashcã, poshi, tarpoashi, pihitsã, pischiri, bãrbulj;
(expr:
1: sh-aflã saclu, peatica; cum i saclu, acshi-i sh-peatica = s-dzãtsi trã doi oaminj (muljeri) tsi s-u-aduc, s-uidisescu ghini;
2: expr: peaticã pristi peaticã = stranji pãrtãloasi, arupti)
{ro: petec, cârpă, zdreanţă; batistă; năframă}
{fr: chiffe, chiffon, petit morceau de toile; haillon, loque; mou-choir; fichu}
{en: rag, scrap, patch; handkerchief; headscarf}
ex: cu-unã peaticã-lj ligã arana; minãm peatitsili (mãndilili, shamiili) tu vimtu; chirui peatica (mãndila, distimelea); si-ts lau peatica (distimelea) pitreatsi
§ peticã (pé-ti-cã) sf petitsi/petitse (pé-ti-tsi) – (unã cu peaticã)
ex: ligãm simintsa tu unã peticã (cãrpã, distimeli); cu petica-arucatã si-lj tsãnã-aumbratã; purta pri cap nã peticã (baltsu, vlashcã) albã
§ peatic (peá-ticŭ) sn peatitsi/pea-titse (peá-ti-tsi) – (unã cu peaticã)
ex: leagã-nj cicioarli cu peatitsi; imnam dispuljat cu cioaljili di pri mini peatic di peatic; shi-l tricu dinaparti di arãu ca un peatic; nu va s-lu disfac aestu peatic pãnã nu va-nj ved sor-mea
§ petic (pé-ticŭ) sn petitsi/petitse (pé-ti-tsi) – (unã cu peaticã)
ex: lj-bãgã un petic ma nu s-cunoashti; stranjlu-aestu ari multi petitsi; s-agioacã cu-unã topã di petitsi
§ mpeatic (mpeá-ticŭ) (mi) vb I mpiticai (mpi-ti-cáĭ), mpiticam (mpi-ti-cámŭ), mpiticatã (mpi-ti-cá-tã), mpitica-ri/mpiticare (mpi-ti-cá-ri) – bag un peatic; mirimitisescu cu peatitsi un lucru aruptu i aspartu (stranj, pãrpodz, pãputsã arupti, lucri asparti, etc.);
preftu1
preftu1 (préf-tu) sm, sf prifteasã (prif-teá-sã), preftsã (préf-tsã), prifteasi/priftease (prif-teá-si) – om tsi easti dus la unã sculii maxus adratã (iu easti nvitsat sh-deapoea hirotonusit) tra s-aibã ndreptul s-lituryiseascã la bisearicã shi s-facã tuti arãdzli crishtineshti; nicuchira-a preftului; afendu, pãrinti, pãpã, popã;
(expr:
1: ari preftu (la gioclu di cãrtsã) = ari riga, unã carti tsi easti multu mari la gioclu di cãrtsã (mash aslu, chetslu i mona easti unã carti ma mari);
2: lj-cãntã (lj-dzãsi) preftul dupã ureaclji; lj-deadi dolji a preftului = muri; easti mortu; lji ncljisi ocljilj;
3: gioacã preftul di bilje = zbor tsi va s-dzãcã cã lipseashti s-lu fac un lucru, cã voi i cã nu voi;
4: va ti fac preftu = va tsã dau un shcop, va ti bat;
5: plãteshti sh-ca preftu = plãteshti tinjisit, fãr di altã;
6: va tsã talji limba preftul = zbor tsi s-dzãtsi a njitslor tra s-nu s-purintã cã va yinã preftul s-lã talji limba;
7: cãt nu escu sh-io preftu = zbor tsi s-dzãtsi atumtsea cãndu vrei s-aspuni cã zboarãli spusi ma ninti nu suntu dealihea (cã sh-io nu hiu preftu!);
8: ca preftul cu purinteatsa = s-dzãtsi atumtsea cãnd un fatsi un lucru tsi shtii cã nu lipseashti s-lu facã, sh-dupã tsi-l fatsi dzãtsi cã taha nu shtia)
{ro: preot, preoteasă}
{fr: prêtre, femme de prêtre}
{en: priest, priest’s wife}
ex: ari barbã sh-preftu nu-i, ari coarni sh-bou nu-i, mea-ca-ca cu coada nsus, tsi-i? (angucitoari: capra); gioacã preftsã shi prifteasi; prifteasa armasi veduvã di tinirã; preftul lja di la yii sh-di la mortsã; preftu sã-nj ti ved!; easti prefte, muluyii; aoa ti-am, ore, prefte!; lj-featsi nã ufheljii cu shapti preftsã; s-featsi preftu hilj-su; nitsi filozuf nu sh-eara, cãt nu escu sh-io preftu; s-ts-u dzãcã preftul dupã ureaclji!
(expr: s-ti ved mortu, s-mori!); altu va preftul sh-altu prifteasa; n hoarã nu-l bagã, sh-trã casa-a preftului ãntreabã; nu-i hoarã fãrã preftu; preftul, preftu macã astalji, un alantu vai arãdã
§ priftescu (prif-tés-cu) adg prifteascã (prif-teás-cã), prifteshtsã (prif-tésh-tsã), prifteshti (prif-tésh-ti) – tsi ari s-facã cu preftsãlj; tsi tsãni di preftsã; tsi easti di preftu
{ro: preoţesc}
{fr: de prêtre}
{en: priest’s…}
§ priftami/priftame (prif-tá-mi) sf fãrã pl – multimi di preftsã; priftsami