|
|
filipsescu, filipsiri, filipsitu
RO:trata cu mâncare, v … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:34379>2014-05-14 22:31:05.065645 »
filipsescu
filipsescu (fi-lip-sés-cu) (mi) vb IV filipsii (fi-lip-síĭ), filipseam (fi-lip-seámŭ), filipsitã (fi-lip-sí-tã), filipsiri/filipsire (fi-lip-sí-ri) – acljem cariva tra s-shadã la measã shi s-mãcã; ãlj dau a unui s-mãcã shi s-bea (s-prãndzã, s-tsinã, s-bea yin, etc.); uspitedz, mescu
{ro: ospăta}
{fr: traiter, régaler, donner à manger (à dîner, etc.)}
{en: treat, have someone for dinner}
ex: sã ndreagã measa, tra s-filipseascã oaspili; mãcarã shi-l filipsirã ghini; l-filipsii asearã; cara s-nj-easã ghini aestu lucru, va s-vã filipsescu (mescu) cu-unã beari cu cealgageadz; nã filipsim doilji tu-unã shichirgirii; va s-adar unã pitã s-aduc s-ti filipsescu; harlu, pushclja shi hulera s-adunarã la harlu sã s-filipseascã (s-mãcã shi s-bea)
§ filipsit (fi-lip-sítŭ) adg filipsitã (fi-lip-sí-tã), filipsits (fi-lip-sítsĭ), filipsi-ti/filipsite (fi-lip-sí-ti) – tsi (easti acljimat shi) ari shidzutã la measã tra s-mãcã; uspãtat, miscut
{ro: ospătat}
{fr: traité, régalé, à qui on a donné à manger (à dîner, etc.)}
{en: treated, dined}
§ filipsiri/filipsire (fi-lip-sí-ri) sf filipsiri (fi-lip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti filipsit; uspãtari, mishteari
{ro: acţiunea de a ospăta}
{fr: action de traiter, de régaler, de donner à manger (à dîner, etc.)}
{en: action of treating, of having someone for dinner}
ex: sh-filipsirea sh-ari arada-a ljei
filipsiri/filipsire
filipsiri/filipsire (fi-lip-sí-ri) sf – vedz tu filipsescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: filipsescufilipsit
filipsit (fi-lip-sítŭ) adg – vedz tu filipsescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: filipsescuoaspi/oaspe
oaspi/oaspe (ŭás-pi) sm, sf, adg oaspitã (ŭás-pi-tã), oaspits (ŭás-pitsĭ), oaspiti/oaspite (ŭás-pi-ti) –
1: omlu cu cari ti-aducheshti aprucheat sufliteashti (cã vã vrets, cã el mindueashti unã soi cu tini, cã avets idyili intiresi, etc.); sots, cushuri, fãrtat;
2: om tsi easti aprucheat (ashtiptat, cãlisit, acljimat) la cariva (s-mãcã, s-facã muabeti, s-doarmã, etc.); om tsi s-dutsi tu casa-a unui; musafir;
(expr:
1: trã oaspi, u-ardi tãmbarea (u-ardi casa) = trã oaspi, fatsi itsi s-hibã; trã oaspi s-fatsi curbani;
2: oaspili tsi aflã, nu tsi mindueashti mãcã = cãndu fãtsearea-a unui lucru nu-i tu putearea-a ta s-lu fatsi, va s-lu-aprochi ashi cum easti, cum yini, nu cum lu vrei tini;
3: cu gura oaspi sh-cu inima ts-u hearbi = va s-tsã u ai mintea, s-tsã ai cãshtigã cu-atsel tsi nu-l cunoshti ma s-aspuni bun shi-ts tãxeashti multi)
{ro: prieten; oaspete, musafir}
{fr: ami, connaissance; convive, invité}
{en: friend, acquaintance; guest, visitor}
ex: oaspili (sotslu) s-caftã ma multu di foc sh-di apã; bunjlji oaspits (sots) s-vor di pri frats (ma multu di frats); oaspili (acljimatlu, musafirlu) nu s-ashteaptã cu mãcarea, ma cu gura; oaspi ca oaspi (sots ca sots) ma darea-loarea curatã s-u-avem; mãcash, oaspe! (fãrtate, cushuri; icã musafire!); ore, oaspe! (cushuri!; icã musafire!); nãsi nã suntu oaspiti (soatsã) buni; bunlu oaspi, cãtu-s-dzãts, ahãt fatsi; oaspi veclju, cãni veclju; oaspili s-cunoashti tru angusteatsã; nu-alasã vecljul oaspi, cã noulu nu-l shtii cum va hibã; nu-alasã oaspili veclju, s-acats noulu; oaspili casã adarã, casã nu aspardzi; oaspili atsel bunlu tu ananghi s-cunoashti; acats un oaspi nou? vecljul s-nu lu-agãrsheshti; dushman veclju, oaspi nu s-fatsi; ma ghini un dushman cu minti, dicãt dzatsi oaspits glari; earam oaspi (acljimat, musafir) la el acasã; him oaspits (sots) bunj; tsã vinji oaspili (sotslu; icã, atsel tsi-l cãlisish); di vrei s-hii cu luplu oaspi, dã cali a picurarlor sh-a cãnjlor di la oi
§ uspitoanji/us-pitoanje (us-pi-tŭá-nji) sf uspitoanji/uspitoanje (us-pi-tŭá-nji) – (unã cu oaspitã)
ex: di atumtsea nã him uspitoanji (oaspiti, soatsã)
§ uspitsãlji/uspitsãlje (us-pi-tsắ-lji) sf uspitsãlji/us-pitsãlje (us-pi-tsắ-lji) shi uspitsãlj (us-pi-tsắ-ljĭ) –
1: vrearea tsi u-aduchescu sh-tsi-lj leagã oaspitslji (sotslji) un cu-alantu;
2: atsea tsi fatsi atsel tsi aproachi oaspits; uspitlãchi, filii, sutsãlji, musafirlãchi
pitã
pitã (pí-tã) sf piti/pite (pí-ti) – mãcari armãneascã faptã di peturi bãgati un pisti-alantu tu-unã sinii (di-aradã mari sh-arucutoasã), cu multi lucri ti mãcari bãgati namisa di eali (ca, bunãoarã, cash, curcubetã, veardzã, spãnãts, prash, etc.) sh-deapoea coaptã tu cireap; plãtsintã;
(expr:
1: pitã di tsearã = bushtina (di tsearã) tu cari sh-adunã alghinjli njarea;
2: cãlcash tu pitã = featsish mari glã-rimi; u-adrash dalã (ghesã, culeash, bozã);
3: adar guvã tu pitã = adar nã mari glãrimi, aspargu un lucru bun, fac znjii, u fac s-chearã lumea;
4: va tãljari pita = lipseashti loari unã apofasi; va s-apufãsim;
5: stãi pitã s-ti mãc = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj tsi li-ashteaptã tuti lucrili s-hibã etimi)
{ro: plăcintă (aromânească)}
{fr: galette, tarte (aroumaine)}
{en: Aromanian type pie}
ex: arap pisuprã, arap dinghios, nveastã tu mesi (angucitoari: pita); moasha bãgã nã dzuã s-adarã nã pitã; va s-adar unã pitã s-aduc s-ti filipsescu; lj-u deadi anjurizma di pitã tu nãri; si stãteari s-misuri peturli, nu mãts pitã vãrãoarã; dada featsi nã pitã di cash cu oauã; yini cu-unã pitã s-mi veadã; pita tsi nu u mãts, tsi ts-u cã si nscrumã?; nu pot s-ashteptu, va tãljari pita
(expr: va s-lom unã apofasi); pitãroanja easti nã pitã di peturi; tãrhãnoanja easti pitã di tãrhãnã; s-featsi guva tu pitã
(expr: s-featsi mari chiameti); cara s-moarã nãs va si s-facã guva tu pitã
(expr: va s-facã znjii mari, va chearã lumea); avem multi turlii di piti ca, bunãoarã, pita di lapti, pita di carni, pita di cash, pita di veardzã, pita di uscati, pita di peturi, pita di culeash, pita di badzarã, pita di bubotã (cucumisha), ghiulvaraca, mãrsinarea, pispilita, cãrtsãcoanja, sãlãria, shupla, vasiloanja, vãrdzarea, etc.
§ pitãroanji/pitãroanji (pi-tã-rŭá-nji) sf pitãroanji/pitãroanji (pi-tã-rŭá-nji) shi pitãronj (pi-tã-rónjĭ) – pitã mari faptã di peturi, di-aradã cu cash; pitã di peturi; pitiroanji, pituroanji, pitroanji
{ro: plăcintă de foi}
{fr: grande galette}
{en: special type of a large Aromanian pie}
ex: piti sh-pitãroanji
§ pitiroanji/pitiroanji (pi-ti-rŭá-nji) sf pitiroanji/pitiroanji (pi-ti-rŭá-nji) shi pitironj (pi-ti-rónjĭ) – (unã cu pitãroanji)
sinii/sinie
sinii/sinie (si-ní-i) sf sinii (si-níĭ) – tãvã mari di metal (di-aradã arucutos sh-di bãcãri) tu cari s-coatsi pita (pãnea, dultsenj, etc.) tu cireap; tãvã tu cari s-filipsescu oaspitslji; tãpsii, tãvã
{ro: sinie, tipsie}
{fr: grand disque de cuivre pour y cuire des galettes}
{en: large copper tray, for cooking in the oven}
ex: coapsi pita tu sinia-atsea marea
tavã
tavã (tá-vã) sf tavi/tave – hãlati ca un pheat mari sh-tes (di bãcãri, di-asimi, di lemnu, etc.) cu mãrdzinjli putsãn sculati nsus, tu cari s-poartã di-aradã mãcãruri (la measã, la oaspits, etc.); tãvã, tavlã, tãvlii, pladã, apladã, discu; (fig: tavã = tavã cu mãcãruri, cu carni faptã tu cireap)
{ro: tavă}
{fr: plateau)}
{en: tray}
ex: nicuchira yinea cu cafelu pi-unã tavã di bãcãri; l-bãgã tu-unã tavã di asimi; feci nã tavã (fig: tavã cu carni la cireap) trã tsinã; mãcãm nã tavã (fig: tavã cu mãcãruri) la izvur
§ tãvã (tã-vắ) sm tãvadz (tã-vádzĭ) – (unã cu tavã)
ex: featsim njel friptu tu tãvã; un tãvã di gãdãifi
§ tavlã (táv-lã) sf tãvli (tãv-li) – (unã cu tavã)
ex: tavlã mari sh-pungã goalã; l-bagã tu-unã tavlã (tavã) di-asimi sh-lu-adutsi la tatã-su
§ tablã1 (táb-lã) sf tãbli (tãb-li) – (unã cu tavã)
§ tãvlii/tãvlie (tãv-lí-i) sf tãvlii (tãv-líĭ) – (unã cu tavã)
§ dãblã (dãb-lắ) dãbladz (dãb-ládzĭ) – (unã cu tavã)
§ tãpsii/tãpsie (tãp-sí-i) sf tãpsii (tãp-síĭ) – tãvã mari di metal (di-aradã arucutos sh-di bãcãri) tu cari s-coatsi pita (pãnea, dultsenj, etc.) tu cireap; tãvã tu cari s-filipsescu oaspitslji; sinii, tãvã;
(expr: l-gioacã pi tipsii = fatsi tsi va cu el)
{ro: sinie, tipsie}
{fr: grand disque de cuivre pour y cuire des galettes}
{en: large copper tray, for cooking in the oven}
ex: arap pisuprã, arap dinghios, nveastã tu mesi (angucitoari: tãpsia); tãpsiili prindi s-hibã gãnusiti; na tãpsia-aestã shi furculitsa shi s-ti-agiots pãnã s-yin mini; cum arsãrea shoariclu pri tãpsii; peanili li-ari acasã sum tãpsii
§ tipsii/tipsie (tip-sí-i) sf tipsii (tip-síĭ) – (unã cu tãpsii)
ex: tipsiili-a voastri suntu mbãcriti; mash tãpsia sh-alãsarã
§ pladã (plá-dã) sf plãdz (plắdzĭ) – (unã cu tavã)