DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

filigeanã

filigeanã (fi-li-gĭá-nã) sf filigenj (fi-li-gĭenjĭ) – scafã njicã trã beari cafei nturtseascã i “expresso”; filigeani, filgeanã, filgeani, fligeani, ceashcã, scafã;
(expr: oclji ca filigeani = oclji mãri)
{ro: ceaşcă de cafea (turcească sau expresso)}
{fr: demi-tasse}
{en: small cup (for Turkish or espresso) coffee, demi-tasse}
ex: nji s-asparsirã tuti filigenjli

§ filigeani/filigeane (fi-li-gĭá-ni) sf filigenj (fi-li-gĭenjĭ) – (unã cu filigeanã)
ex: si-lj da fãrmac tu filigeanea di cafe?

§ filgeanã (fil-gĭá-nã) sf filgenj (fil-gĭenjĭ) – (unã cu filigeanã)
ex: toarnã-nj cafelu tu filgeanã

§ filgeani/filgeane (fil-gĭá-ni) sf filgenj (fil-gĭenjĭ) – (unã cu filigeanã)
ex: am nã featã cu oclji ca filgeanea
(expr: cu ocljilj mãri)

§ fligeani/fligeane (fli-gĭá-ni) sf fligenj (fli-gĭenjĭ) – (unã cu filigeanã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

scafã

scafã (scá-fã) sf scafi/scafe (scá-fi) – vas njic (fãrã coadã) faptu maxus trã beari apã (yin, arãchii, etc.) prit cari poati si s-veadã tsi s-aflã nuntru (di-aradã, ma nu totna); vas njic cu coadã (faptu di-aradã di fãrfuriu i metal) trã beari apã (lapti, cafei, etc.); putir, putiri, yilii, chelcã, chelcu, chelchi, chelci, cupã, cufii; filgeanã, filgeani, fligeani, filigeanã, ceashcã;
(expr:
1: scafã (putir) cu scamnu = scafã (putir) cu cicior;
2: nji s-umplu scafa = nj-agiundzi, nu mata pot s-aravdu;
3: beau sh-aestã scafã = va-l fac ninga sh-aestu lucru, va s-aravdu sh-aestã taxirati;
4: s-lu-aveai tu scafã = multu mushat)
{ro: pahar; ceaşcă}
{fr: gobelet, verre à boire; tasse}
{en: glass for drinking; cup}
ex: dã-nj nã scafã di-arãchii; un cãni cu ocljul ca di scafã; s-umplu scafa, nu pot s-aravdu maltu
(expr: bitisi, nu mata pot s-aravdu); biui shi scafa-aestã
(expr: va s-u-aravdu sh-aestã); un tinir si-lj beai tu scafã expr: multu mushat), ahãt mushat easti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

sorbu2

sorbu2 (sór-bu) vb III, IV, II sorbshu (sórb-shĭu) shi surghii (sur-ghíĭ), surgheam (sur-ghĭámŭ) shi surbeam (sur-beámú), surghitã (sur-ghí-tã), soarbiri/soarbire (sŭár-bi-ri) shi surghiri/surghiri (sur-ghí-ri) shi surbeari/surbeare (sur-beá-ri) – trag (sug) apã (lapti, dzamã, etc.) agonja n gurã shi u-ascapit dinãoarã (multi ori cu vrondu sh-cu budzãli adunati tra s-intrã putsãn cãti putsãn); beau shi ngljit unãshunã cu limãryii; nsorbu, arufsescu;
(expr:
1: sorbu cu ocljilj = mutrescu pri cariva cu vreari sh-mirachi di canda voi s-lu sorbu, s-lu ngljit;
2: u sorbu tu cupã (filigeanã, scafã) = easti ahãntu mushatã cã-nj yini s-u sorbu tu cupã)
{ro: sorbi}
{fr: humer; avaler (d’un trait); boire}
{en: suck in (up); gulp}
ex: u surghii diunãoarã; soarghi un ou nihertu s-tsã si dishcljidã boatsea; l-surgheam dit cofili fureshti; s-bagã (lj-u intrã) cucotlu shi-l soarbi (sh-lu ngljiti); surghea din dzãri niorlji, dit lule cum fumlu-l sorghi (tradz tu plimunj); va-nj mi soarbã
(expr: ngljitã cu ocljilj) di mprostu; shi-l sorbu feati shi niveasti; eara Soarbi-Arãulu; eara mushatã lãita, s-u sorghi tu cupã
(expr: eara multu di multu mushatã); eara mushat-mushat neapcatlu, s-lu sorghi tu cupã!; easti mushatã, s-u sorghi tu filigeanã

§ surghit (sur-ghítŭ) adg surghitã (sur-ghí-tã), surghits (sur-ghítsĭ), surghi-ti/surghite (sur-ghí-ti) – (apã, lapti, dzamã, etc.) tsi easti traptã n gurã cu puteari sh-limãryii (putsãn cãti putsãn) shi ngljitatã unãshunã; arufsit
{ro: sorbit}
{fr: humé; avalé (d’un trait)}
{en: sucked in (up); gulped}

§ soarbiri/soarbire (sŭár-bi-ri) sf soarbiri(?) (sŭár-birĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva soarbi i ngljiti tsiva cu agunjii shi limãryii; surghiri, surbeari, arufsiri
{ro: acţiunea de a sorbi; sorbire}
{fr: action de humer; d’avaler (d’un trait)}
{en: action of sucking in (up); of gulping}

§ surghiri/sur-ghiri (sur-ghí-ri) sf surghiri (sur-ghírĭ) – (unã cu soarbiri)
ex: s-u sorbu amarea cu-unã surghiri (arufsiri)

§ surbeari/surbeare (sur-beá-ri) sf surberi (sur-bérĭ) – (unã cu soarbiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn