{ro: deveni zgârcit}
{fr: devenir avare}
{en: become a miser}
ex: multu shcljinciui (mi feci shcljinciu) di cãndu nu-l vidzui

§ shcljinciuit (shcljin-cĭu-ítŭ) adg shcljinciuitã (shcljin-cĭu-í-tã), shcljinciuits (shcljin-cĭu-ítsĭ), shcljinciui-ti/shcljinciuite (shcljin-cĭu-í-ti) – tsi ari agiumtã (s-ari faptã) shcljinciu
{ro: care s-a făcut zgârcit}
{fr: qui est devenu avare}
{en: who became a miser}

§ shcljinciuiri/shcljinciuire (shcljin-cĭu-í-ri) sf shcljinciuiri (shcljin-cĭu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva agiundzi shcljinciu
{ro: acţiunea de a deveni zgârcit}
{fr: action de devenir avare}
{en: action of becoming a miser}

ex: lu stresh s-nji pãlteascã tsi nj-avea ti dari; nã streasi s-dãm hãracea

§ stres (strésŭ) adg streasã (streá-sã), stresh (stréshĭ), streasi/strease (streá-si) – (cioarã, funi, curauã, etc.) tsi easti traptã vãrtos di dauãli capiti (deavãrliga di-un lucru); tsi easti ncljis vãrtos deavãrliga di-un lucru; (fig:
1: stres = (i) scljinciu; (ii) apufãsit; (iii) tsi-lj s-ari bãgatã zori; expr:
2: u ved streasã = li ved lucrili mintiti; u ved zori;
3: u ljau (la) streasã = fug ampatrulea)
{ro: strâns, îmbrăţişat, forţat, constrâns, obligat; zgârcit; grav, categoric}
{fr: serré, étreint; tendu; qui fait des efforts;obligé, forcé, contreint; avare; grave, catégorique}
{en: tightened, embraced, hugged; stretched; forced; avaricious, miserly, stingy; sober, categorical}
ex: nodlu easti ghini stres; cu nolgiclu ca stres (cu mesea ca tsimtã ghini); u loai la streasã (fudzii ampatrulea); furã stresh
(expr: lã s-ari bãgatã zori, furã pimtsã) s-dzãcã; cãsharlu, cara u vidzu luguria streasã
(expr: cara u vidzu zorea, cara li vidzu lucrili mintiti); cara u vidzurã streasã
(expr: cara u vidzurã zori) fratslji; cu un grai ligat shi stres (fig: apufãsit); streslu (scljinciul, filaryirlu) s-lja shtii, nu shi s-da; streslu (fig: scljinciul) u-ari mãna trã loari, nu u-ari sh-trã dari; eara stres-stres (fig: scljinciu-scljinciu), cljaea-a draclui

§ strimtu2 (strím-tu) adg strimtã (strím-tã), strimtsã (strím-tsã), strimti/strimte (strím-ti) – (unã cu stres)

§ strindziri/strindzire (strín-dzi-ri) sf strindziri (strín-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si strãndzi tsiva
{ro: acţiunea de a strânge, de a îmbrăţişa, de a forţa, de a obliga, de a constrânge, de a deveni zgârcit; strângere, îmbrăţişare, forţare, obligare, constrângere, etc.}
{fr: action de serrer, d’étreindre; de tendre; de faire des efforts; de contreindre; de devenir avare}
{en: action of tightening, of embracing, of hugging; of stretching; of forcing; of becoming avaricious (miserly, stingy)}

§ strindzeari/strindzeare (strin-dzeá-ri) sf strindzeri (strin-dzérĭ) – (unã cu strindziri)

§ stringãturã (strin-gã-tú-rã) sf stringãturi (strin-gã-túrĭ) – strindzeari, strimtari
{ro: strânsătură}
{fr: rétrécissement}
{en: shrinking, narrowing}

§ strãngu (strắn-gu) (mi) vb III shi II strãmshu (strắm-shĭu), strãndzeam (strãn-dzeámŭ), strãmtã (strắm-tã), strãndzi-ri/strãndzire (strắn-dzi-ri) shi strãndzeari/strãndzeare (strãn-dzeá-ri) – (unã cu stringu)

§ strãmtu2 (strắm-tu) adg strãmtã (strắm-tã), strãmtsã (strắm-tsã), strãmti/strãmte (strắm-ti) – (unã cu strimtu2)

§ strãndziri/strãndzire (strắn-dzi-ri) sf strãndziri (strắn-dzirĭ) – (unã cu strindziri)

§ strãndzeari/strãndzeare (strãn-dzeá-ri) sf strãndzeri (strãn-dzérĭ) – (unã cu strindzeari)

§ distringu (dis-trín-gu) (mi) vb III shi II distresh (dis-tréshĭŭ) shi distrimshu (dis-trím-shĭu), distrindzeam (dis-trin-dzeámŭ), distreasã (di-streá-sã) shi distrimtã (dis-trím-tã), distrindzi-ri/distrindzire (dis-trín-dzi-ri) shi distrindzeari/distrindzeare (dis-trin-dzeá-ri) – disfac (slãghescu) un lucru tsi easti stres; disfac
{ro: des-strânge, destinde}
{fr: desserrer, relâcher, détendre}
{en: loosen, unscrew, release, slacken}
ex: yingla a calui easti multu streasã, distrindzi-u niheamã; io li distresh shi li disfeci; mi stresh cãt putui sh-distresh stringljili di oclji

§ distres (di-strésŭ) adg distreasã (di-streá-sã), distresh (di-stréshĭ), distreasi/distrease (di-streá-si) – tsi s-ari disfaptã cã eara multu stres; tsi nu para easti stres; tsi easti alãsat; disfãcut
{ro: des-strâns, care nu este strâns, destins}
{fr: qui n’est pas serré, desserré, relâché, détendu}
{en: loosened, unscrewed, released, slackened}

§ distrimtu (dis-trím-tu) adg distrimtã (dis-trím-tã), distrimtsã (dis-trím-tsã), distrim-ti/distrimte (dis-trím-ti) – (unã cu distres)

§ distrindzi-ri/distrindzire (dis-trín-dzi-ri) sf distrindziri (dis-trín-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru s-distrindzi; disfãtseari
{ro: acţiunea de a des-strânge, de a destinde; des-strângere, destindere}
{fr: action de desserrer, de relâcher, de détendre; relâchement}
{en: action of loosening, of unscrewing, of releasing, of slackening}

§ distrindzeari/distrindzeare (dis-trin-dzeá-ri) sf distrindzeri (dis-trin-dzérĭ) – (unã cu distrindziri)

(expr: voi, am mirachea s-nu mi purintu) trã preasinj

§ tsãnut1 (tsã-nútŭ) adg tsãnutã (tsã-nú-tã), tsãnuts (tsã-nútsĭ), tsãnuti/tsãnute (tsã-nú-ti) – tsi s-aflã iuva (icã easti ndrupãt di cariva i tsiva) sh-nu easti-alãsat tra s-cadã; tsi nu s-asparsi shi ari dãnãsitã multu chiro; tsi s-ari curmatã (easti curmat) di mãcari i beari; tsi easti astãmãtsit ãn cali; tsi easti vrut multu; etc.
{ro: ţinut; susţinut; rezistat}
{fr: tenu, entretenu; soutenu; duré, résisté}
{en: held, maintained, who is taken care of; sustained, supported; lasted, resisted}

§ tsãneari/tsãneare (tsã-neá-ri) sf tsãneri (tsã-nérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva i cariva tsãni i easti tsãnut;
(expr: earbã di tsãneari = earbã tsi-l fatsi omlu s-nu-lj hibã fricã)
{ro: acţiunea de a ţine; de a susţine; de a rezista; ţinere; susţinere; rezistare, rezistenţă}
{fr: action de tenir, d’entretenir; de soutenir; de durer, de résister; resistance}
{en: action of holding, of maintaining, of taking care of; of sustaining, of supporting; of lasting, of resisting}
ex: casa vrea tsãneari (nu va alãsari); ai earbã di tsãneari
(expr: earba tsi tsã da gaireti, curai?)?

§ tsãnut2 (tsã-nútŭ) adg tsãnutã (tsã-nú-tã), tsãnuts (tsã-nútsĭ), tsãnuti/tsãnute (tsã-nú-ti) – om tsi sh-adunã (aproapea tuts) paradzlji tsi lj-amintã (s-hãrseashti cu elj sh-aspardzi multu putsãnj, cãt cama putsãnj! trã casa, hrana shi stranjili di cari ari ananghi); sclinciu, scljinciu, shcljinciu, cimbros, filaryir, nichez, sãraf, zãraf, stres, titiz
{ro: zgârcit}
{fr: avare}
{en: miser}

§ nitsãnut (ni-tsã-nútŭ) adg nitsãnutã (ni-tsã-nú-tã), nitsãnuts (ni-tsã-nútsĭ), nitsãnuti/nitsãnute (ni-tsã-nú-ti) – tsi nu easti tsãnut; tsi easti-alãsat s-cadã; tsi s-asparsi cã nu-ari dãnãsitã multu chiro; etc.
{ro: neţinut; nereţinut; nesusţinut; etc.}
{fr: qui n’est pas tenu, qui n’est pas entretenu; qui n’est pas soutenu; etc.}
{en: who is not held, who is not maintained; etc.}

§ nitsãneari/nitsãneare (ni-tsã-neá-ri) sf nitsãneri (ni-tsã-nérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva i cariva nu tsãni i nu easti tsãnut
{ro: acţiunea de a nu ţine; de a nu reţine; etc.}
{fr: action de ne pas tenir, de ne pas retenir; etc.}
{en: action of not holding, of not retaining; etc.}