DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

afishcu

afishcu (a-físh-cu) adg afishcã (a-físh-cã), afishtsã (a-físh-tsã), afishti/afishte (a-físh-ti) – tsi mutreashti s-facã bun trã el sh-arãu tr-alantsã; tsi s-aspuni cã easti bun ma peascumta fatsi mash arãu; arãu, afisic
{ro: rău, perfid}
{fr: méchant, perfide}
{en: bad}

§ afisic (a-fí-sic) adg afisicã (a-fí-si-cã), afisits (a-fí-sitsĭ), afisi-tsi/afisitse (a-fí-si-tsi) – (unã cu afishcu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

apistii/apistie

apistii/apistie (a-pis-tí-i) sf apistii (a-pis-tíĭ) – harea tsi u-ari atsel tsi nu pistipseashti tu-unã pisti (crishtinã, nturtseascã, etc.); faptul cã un nu-ari nitsiunã pisti; faptul cã nu-i dai besã a unui; harea tsi u-ari atsel tsi s-aspuni bun ma peascumta tsã va arãulu
{ro: lipsă de credinţă, infidelitate, perfidie}
{fr: manque de foi, infidélité, perfidie}
{en: infidelity, treachery}
ex: apistia-a aishtui om u aduchim

§ apistu (á-pis-tu) adg apistã (á-pis-tã), apishtsã (á-pish-tsã), apisti/apiste (á-pis-ti) – tsi easti fãrã pisti; tsi nu easti di pistea-atsilui tsi zburashti (tsi-i turcu trã crishtinj, i crishtin trã turtsi); tsi nu-lj si da besã (la-atseali tsi fatsi i tsi dzãtsi); (un) tu cari omlu nu-ai ncreadiri; (un) tsi nu easti besalã; cari s-aspuni bun ma, peascumta, lj-va arãulu a atsilui tsi-lj fatsi besã; gheaur, pabes, cãur, pãngãn, dinsãz, imansãz
{ro: păgân, necredincios, infidel, perfid}
{fr: infidèle, perfide}
{en: infidel, treacherous}
ex: hii apistu (pabes) sots; cu apistul atsel (cu-atsel pãngãnlu) ti ligash?; mi-alãsã apistul (furlu, pabeslu) cu dzeadzitlu n gurã

§ apistisescu (a-pis-ti-sés-cu) vb IV apistisii (a-pis-ti-síĭ), apistiseam (a-pis-ti-seámŭ), apistisitã (a-pis-ti-sí-tã), apistisi-ri/apistisire (a-pis-ti-sí-ri) – mi fac om tsi nu-ari pisti; mi fac om tsi nu pistipseashti; mi fac apistu, om arãu
{ro: a deveni necredincios}
{fr: ne pas ajouter foi}
{en: become an unbeliever}
ex: apistisi (sh-chiru pistea, s-featsi apistu, om arãu), nu s-poartã ghini

§ apistisit (a-pis-ti-sítŭ) adg apistisitã (a-pis-ti-sí-tã), apistisits (a-pis-ti-sítsĭ), apistisiti/apistisite (a-pis-ti-sí-ti) – tsi sh-ari chirutã (alãsatã, arnisitã) pistea; tsi s-featsi apistu
{ro: care nu crede}
{fr: mécréant}
{en: unbeliever, infidel}

§ apistisi-ri/apistisire (a-pis-ti-sí-ri) sf apistisiri (a-pis-ti-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu pistipseashti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

besã

besã (bé-sã) sf fãrã pl – ncreadirea tsi u ari omlu cã un lucru easti dealihea; pistipsirea tsi lj-u fats a unui cã va facã ashi cum dzãtsi (cã nu va ti pruda); giurat (di arbinesh); pisti, embistosini, mbithar;
(expr: lj-dau (lj-fac) besã = am ncreadiri cã va facã tsi tãxeashti, cã nu-nj dzãtsi minciunj, etc.)
{ro: credinţă, fidelitate, jurământ (de albanezi)}
{fr: foi, fidélité; serment (des albanais)}
{en: faith, fidelity, oath (of Albanians)}
ex: armãnlu easti om di inimã shi di besã (ncreadiri, mbithar, embistosini); un armãn chiru… pri besã (trã pisti); nu dãdeam besã (nu-aveam ncreadiri, embistosini, mbithar) la sots; besa, besa (giurat, giurat), voi, lai cãnj

§ besalã (be-sa-lắ) sm besaladz (be-sa-ládzĭ) – om a curi ãlj si da (fatsi) besã; om a curi pots s-lji zburãshti fãrã s-tsã hibã fricã cã va ti pruda la altsã; om tu cari ai ncreadirea cã va facã tsi va-lj dzãts; om tsi nu sh-alãxeashti vrearea tsi u ari ti cariva i tsiva; om di besã; amaneci; pistimen, pisto, embistimen, mbistimen
{ro: om de încredere}
{fr: homme de confiance}
{en: trusty man, faithful man}
ex: omlu atsel cama besalãlu (mbistimenlu) al Ali

§ besa-bes (bé-sa-bés) invar – giurat arbinishescu cu noima “giur besã”
{ro: formulă albaneză de jurământ care înseamnă “jur fidelitate”}
{fr: formule de serment des albanais signifiant “je jure fidélité”}
{en: Albanian oath formula meaning “I swear fidelity”}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cred

cred (crédŭ) (mi) vb III shi II cridzui (cri-dzúĭ), crideam (cri-deámŭ), cridzutã (cri-dzú-tã), creadiri/creadire (creá-di-ri) shi crideari/crideare (cri-deá-ri) – pistipsescu cã tu lumi easti un Dumnidzã tsi nã featsi, cari-alãsã nomuri pri loc tsi lipseashti s-li ascultãm; nj-u am (pistipsescu) cã un lucru easti dealihea; lugursescu (am pistea, nj-si pari, hiu di pãrearea) cã lucrili suntu-alithea ashi cum s-aspun; dau (lj-fac) besã a unui; ncred, ãncred, pistipsescu, pistupsescu, pistusescu
{ro: crede}
{fr: croire}
{en: believe}
ex: el nu s-minã, nu cãrleadzã, cã i mort s-u facã s-creadã (s-pistipseascã); mama, cridzãndalui (pistipsindalui) cã dormu, si sculã; creadi (pistipseashti) nãs cã nu-a s-lu-alas arihati?

§ cridzut (cri-dzútŭ) adg cridzutã (cri-dzú-tã), cridzuts (cri-dzútsĭ), cridzuti/cridzute (cri-dzú-ti) – (lucru) tsi easti lugursit di cariva cã easti (s-featsi, s-dzãsi, etc.) dealihea; pistipsit, pistupsit, pistusit, ncridzut, ãncridzut
{ro: crezut}
{fr: cru}
{en: believed}

§ creadiri/creadire (creá-di-ri) sf creadiri (creá-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva creadi (tu) tsiva
{ro: acţiunea de a crede}
{fr: action de croire}
{en: action of believing}

§ crideari/crideare (cri-deá-ri) sf crideri (cri-dérĭ) – (unã cu creadiri)
ex: aveam mari crideari (pisti) pi omlu aestu; s-nu-ai crideari pi cati om

§ ncred (ncrédŭ) (mi) vb III shi II ncridzui (ncri-dzúĭ), ncrideam (ncri-deámŭ), ncridzutã (ncri-dzú-tã), ncreadiri/ncreadire (ncreá-di-ri) shi ncrideari/ncrideare (ncri-deá-ri) – pistipsescu atseali tsi-nj si dzãc; lj-dau (lj-fac) besã-a atsilui tsi-nj dzãtsi tsiva; am pisti pri zboarãli tsi-nj si dzãc; nj-u am cã un lucru easti dealihea; lugursescu (am pistea, nj-si pari, hiu di pãrearea) cã lucrili suntu-alithea ashi cum dzãtsem; lj-dzãc a unui atseali tsi-am tu minti; ãncred, cred, pistipsescu, pistupsescu, pistusescu
{ro: încrede}
{fr: (se) fier, (se) confier}
{en: trust, confide in}
ex: nu-lj yinea si sã ncreadã (s-aibã pisti); sta, l-mutreashti sh-nu sã ncreadi (sh-nu pistipseashti); s-mi ncred (s-dau besã) ali Pirushanã?; eu multu mi ncred (nj-pistipsescu, am pisti); tsi veadi nu sã ncreadi (nu-lj si pistipseashti)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dinã

dinã (dí-nã) sf fãrã pl – pistipsirea tsi u ari cariva cã easti un Dumnidzã tu lumi cari featsi nomurli tsi el prindi s-li-ascultã; pisti, trischii, nom, fedi, imani, besã
{ro: credinţă}
{fr: foi, croyance}
{en: faith}
ex: oaminj fãrã dinã (pisti), fãrã imani; nu-l vedz cã nu-ari dinã?

§ dinsãz (din-sắzŭ) sm, sf, adg dinsãzã (din-sắ-zã), dinsãji (din-sắjĭ), dinsãzi/dinsãze (din-sắ-zi) – numa tsi u da turtsilj a-atsilor tsi nu suntu di pistea-a lor (a crishtinjlor); om fãrã pisti; om arãu, ninjilãos; apistu, gheaur, cãur, pãngãn, pabes, babes, imansãz
{ro: păgân, infidel, necredincios}
{fr: infidèle, mécréant}
{en: infidel, unbeliever}
ex: easti dinsãzã (fãrã pisti, apistã), imansãzã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fidei/fidee

fidei/fidee (fi-dé-i) sf fãrã pl – gljami di hiri multu suptsãri fapti dit aloat uscat, tsi s-bagã (s-hearbã) tu ciorbã
{ro: fidea}
{fr: vermicelle}
{en: vermicelli}
ex: ciorbã cu fidei da yeatrul la oaminjlji lãndzits

§ fide (fi-dé) sf fãrã pl – (unã cu fidei)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

firaun

firaun (fi-ra-únŭ) adg firaunã (fi-ra-ú-nã), firaunj (fi-ra-únjĭ), firauni/firaune (fi-ra-ú-ni) – tsi s-aspuni bun pri fatsã ma, pri dinãpoi, easti shiret (cumalindru, ponir, mãlãgar, andihristu, etc.); om tsi nu pots s-lji fats besã; firaon, blãstimat, afurisit, andihristu, nihit, pushclju, pezevenghiu, pushtean, pushtan, pushtu, etc.
{ro: perfid, nemernic}
{fr: perfide, vaurien, abominable}
{en: treacherous, rascal, loathsome}
ex: cu firauna (andihrista, blãstimata) atsea s-ti uidiseshti

§ firaon (fi-ra-ónŭ) adg firaoanã (fi-ra-ŭá-nã), firaonj (fi-ra-ónjĭ), firaoani/firaoane (fi-ra-ŭá-ni) – (unã cu firaun)

§ firaunlãchi/firaunlãche (fi-ra-un-lắ-chi) sf firaunlãchi (fi-ra-un-lắchĭ) – hãrli uruti tsi-l fac un om s-hibã firaun; atimii
{ro: perfidie, infamie}
{fr: perfidie, infâmie}
{en: treachery, infamy}
ex: alasã-ts firaunlãchea cã cu tsiniva nu va s-pots s-trets

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gheaur

gheaur (ghĭa-úrŭ) sm, sf, adg gheaurã (ghĭa-ú-rã), gheauri (ghĭa-úrĭ), gheauri/gheaure (ghĭa-ú-ri) – tsi nu easti di pistea-atsilui tsi zburashti (tsi-i turcu trã crishtinj, i crishtin trã turtsi); numa tsi u da turtsilj a-atsilor tsi nu suntu di pistea-a lor (a crishtinjlor); cãur, apistu, pabes, pãngãn, dinsãz, imansãz; (fig: gheaur, cãur = om arãu, ninjilãos, apistu)
{ro: gheaur, păgân, necredincios}
{fr: infidèle, mécréant}
{en: infidel, unbeliever}
ex: fudz, gheaurã (cãurã, pãngãnã), fudz di-aoatsi; ah! gheaurã

§ cãur (cã-úrŭ) adg cãurã (cã-ú-rã), cãuri (cã-úrĭ), cãuri/cãure (cã-ú-ri) – (unã cu gheaur)
ex: simintsã s-nu sh-armãnã di cãura (pãngãna) di armãnã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

imani/imane

imani/imane (i-má-ni) sf fãrã pl – pistipsirea tsi u ari cariva cã easti un Dumnidzã tu lumi cari featsi nomurli tsi el prindi s-li-ascultã; pisti, trischii, nom, fedi, dinã, besã; pistea nturtseascã; (fig: imani = inimã, suflit)
{ro: credinţă}
{fr: foi, croyance}
{en: faith}
ex: cãnj fãrã imani (pisti); lj-aduc tru imani (tu pisti); om fãrã dinã, fãrã imani (fig: inimã); imanea (fig: suflitlu) va s-lj-u scot

§ imam (i-mámŭ) sm imami (i-mámĭ) – preftul (shi dascal) di pisti nturtseascã; hogi, huge, muezim
{ro: hoge, imam}
{fr: imam, prêtre musulman}
{en: imam, prayer leader of Islam}

§ imansãz (i-man-sắzŭ) sm, sf, adg imansãzã (i-man-sắ-zã), imansãji (i-man-sắjĭ), imansãzi/imansãze (i-man-sắ-zi) – un tsi nu easti di pistea nturtseascã al Islam; dinsãz, apistu, gheaur, cãur, pabes, babes, pãngãn
{ro: infidel}
{fr: mécréant, infidèle}
{en: infidel, unbeliever}
ex: easti fãrã dinã, imansãzã (fãrã pisti, fãrã inimã); easti dinsãzã, imansãzã (fãrã pisti, apistã)

§ imansãz penir (i-man-sắz-pe-nír) invar – cash dit cari s-ari scoasã tut umtul; bagi, gavruyeani
{ro: brânză din care s-a scos tot untul}
{fr: fromage dont on a extrait tout le beurre}
{en: cheese made of skimmed milk}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã