DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

dubãrai/dubãrae

dubãrai/dubãrae (du-bã-rá-i) sf dubãrãi (du-bã-rắĭ) – atsea tsi fatsi un (trã shicã) ca si sh-arãdã di cariva; dubãrãlãchi, festã, huneri, renghi, fheacã
{ro: farsă}
{fr: farce}
{en: prank, practical joke}
ex: lj-featsi nã dubãrai di nã cãhtim di-arãdeari

§ dubãrãlã-chi/dubãrãlãche (du-bã-rã-lắ-chi) sf dubãrãlãche (du-bã-rã-lắchĭ) – (unã cu dubãrai)
ex: lipseashti s-hibã aoa vãrnã dubãrãlãchi

§ dubaragi (du-ba-ra-gí) sm dubarageadz (du-ba-ra-gĭádzĭ) – atsel tsi fatsi unã dubãrai
{ro: farsor}
{fr: farceur}
{en: prankster}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

festã2

festã2 (fés-tã) sf festi/feste (fés-ti) – atsea tsi fatsi un (ca tri shicã) ca si sh-arãdã di cariva; huneri, dãrtii, dubãrai, renghi, fheacã
{ro: farsă}
{fr: farce, niche, tour}
{en: prank, practical joke}
ex: lã si gioacã vãrã festã (huneri)?

§ fheacã (fhĭá-cã) sf fhets (fhétsĭ) – (unã cu festã2)
ex: fheaca (festa, hunerea) aestã tsi-u giucarã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

huneri/hunere

huneri/hunere (hu-né-ri) sf huneri (hu-nérĭ) –
1: ugoadã (tihisiri) nibunã tsi nu easti di-aradã, tsi nu lu-ariseashti omlu tsi u pati tu-unã oarã lai; atsea tsi cuteadzã s-facã un om alipidat, fãrã fricã; pãtsãtã;
2: murafetea tsi u ari un om tra s-lu facã ghini un lucru; harea tsi u ari atsel tsi sh-lu fatsi lucrul ca un mastur; mãsturilji, mãsturlichi, tirtipi;
(expr: nj-gioacã unã hunerã = nj-fatsi tsiva tri shicai, tra si sh-arãdã di mini; festã, fheacã, dubãrai, renghi; (ii) mi-arãdi, mi plãnãseashti, mi-ancaltsã, nj-tradzi cãlupea, nj-treatsi tastrul di gushi, etc.)
{ro: păţanie, dexteritate}
{fr: mesaventure; embarras, désagrément; art, dextérité}
{en: misadventure, mishap; disagreement; dexterity, art, skill}
ex: dai di bilje, u pats hunerea (dubãraea); nu shtii hunerea (tehnea, mãsturilja) a moarãljei; ari mari huneri (mãsturilji) la gioc; s-nu u cãrteshti cã nu lj-u shtii hunerea (cã nu shtii cum s-u fats ca s-lucreadzã; nu lj-u shtii tehnea) sh-u-aspardzi; tuti hunerli (tirtipurli) la el li vedz; favricarea a veshtului ari mari huneri (caftã mari mãsturilji); va-lj gioc unã huneri
(expr: va lu-arãd); shi s-cãpãea di-arãdeari, cã tsi huneri va lã gioacã; s-nu-lj gioacã vãrã huneri
(expr: s-nu u-arãdã) fusarlu; sã shtii cã nã u-ari giucatã hunerea!
(expr: n-ari arãsã); lã gioacã hunerea aestã
(expr: lã gioacã aestã renghi, icã: lj-arãdi lj-plãnãseashti); doilji sh-u-avea, cã sh-giucarã hunerea
(expr: s-arãsirã) un cu-alantu

§ hunerã (hu-né-rã) sf huneri (hu-nérĭ) – (unã cu huneri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

renghi2/renghe

renghi2/renghe (rén-ghi) sf renghi (rén-ghi) – atsea tsi fatsi un (trã shicã) ca si sh-arãdã di cariva; rengã, festã, huneri, dubãrai, fheacã
{ro: divertisment; farsă}
{fr: farce, niche, tour}
{en: prank, practical joke}
ex: renghea (hunerea) tsi-lj featsi; ai s-lji fatsim nã renghi; lj-yini tu minti renghea tsi-lj featsi stihiulu

§ rengã2 (rén-gã) sf renghi (rén-ghi) – (unã cu renghi2)

§ rengaliu (ren-ga-líŭ) sm, sf, adg rengalii (ren-ga-lí-i), rengalii (ren-ga-líĭ), rengalii (ren-ga-líĭ) – omlu tsi lu-arãseashti s-tragã renghi
{ro: farsor}
{fr: farceur}
{en: prankster}
ex: ahtari rengaliu nu-am vidzutã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tehni/tehne

tehni/tehne (téh-ni) sf tehni (téh-ni) shi tehnuri (téh-nurĭ) – lucrul tsi lu-ari nvitsatã s-lu-adarã ghini un om (cã s-dusi la sculii, icã lu nvitsã lucrul di la un mastur); lucrul tsi-l fatsi omlu tra si sh-amintã pãnea; harea tsi u ari atsel tsi sh-lu fatsi lucrul multu ghini; zãnati, istreti, lucru, mãsturilji, mãsturlichi, mãsturii;
(expr: lj-u gioc tehnea = lj-u gioc festa (hunerea, dubãraea, fheaca, renghea))
{ro: meşteşug, meserie}
{fr: métier, profession}
{en: craft, profession}
ex: easti om cu tehni (zãnati) bunã; masturi cu tehnea arauã; di-alanti tehnuri toati, nitsiunã nu-alãsã; piscãrilja-i tehni arauã, cã ai s-fats dzua tutã cu apa; di tuti s-lu nveatsã ficiorlu, pi cari tehni altã s-lu da; lj-eara s-nu lj-arushineadzã tehnea; ts-lu ljau mini, va lu nvets tehnea araftu; itsido di tehni s-hibã, nu-i arãu omlu s-u shtibã; duchi cã lj-u giucã tehnea
(expr: lj-u giucã hu-nerea, lu-arãsi)

§ tihnit (tih-nítŭ) sm, sf, adg tihnitã (tih-ní-tã), tihnits (tih-nítsĭ), tihniti/tihnite (tih-ní-ti) – om tsi cunoashti unã tehni; om tsi-sh fatsi tehnea shi sh-amintã pãnea cu ea; zãnãhci, zãnãtci, mastur
{ro: meşteşugar, meseriaş}
{fr: homme de métier, professionel}
{en: craftsman, professional}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã