DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

checi/chece

checi/chece (chĭé-ci) sf checi (chĭécĭ) – soi di capelã cu cari omlu sh-acoapirã caplu; sucai, festi, fesi, cãciulã, etc.
{ro: bonetă, beretă de pâslă}
{fr: bonnet, béret; couvre-chef aplati; espèce de calotte; petit bonnet en feutre porté par les Albanais}
{en: beret; flat hat; sort of skull-cap; headgear worn by Albanians}
ex: checi (sucai) lai n cap purta; sh-acumpãrã nã checi (cãciulã) ca s-nu lj-arãtseascã caplu

§ chicear (chi-cĭárŭ) sm chiceari (chi-cĭárĭ) – un tsi fatsi icã vindi checi
{ro: vânzător de “checi”}
{fr: marchand de “checi”}
{en: “checi” seller}

§ chicirii/chicirie (chi-ci-rí-i) sf chicirii (chi-ci-ríĭ) – ducheani iu s-fac i vindu checi
{ro: prăvălie de “checi”}
{fr: magazin de “checi”}
{en: “checi” store}

§ cuc2 (cúcŭ) sm cuts (cútsĭ) – (unã cu checi)

§ cucã (cú-cã) sf cutsi/cutse (cú-tsi) – (unã cu checi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fesi/fese

fesi/fese (fé-si) sf fesi (fésĭ) shi fesuri (fé-surĭ) – cãciulã loatã di la turts (cu cari sh-acoapirã caplu bãrbatslji, multi ori adratã di pustavi aroshi); unã soi di chiptinãturã di peri la muljeri (dit chirolu veclju); capelã, cãciulã, cãciuã, bãrbãrusã, barbarusã;
(expr:
1: u bag fesea strãmbã = nu-am ananghi;
2: portu fesea pi un cornu = portu fesea di-unã parti)
{ro: fes, coafură de doamne}
{fr: fez, bonnet, coiffure des dames}
{en: fez, hairdressing for ladies}
ex: fesea-lj di Tunuzã; pleacã-ts fesea cu flurii; bagã fesea migidii

§ festi (fés-ti) sf festi (fés-ti) – soi di capelã cu cari omlu sh-acoapirã caplu; fesi, checi, sucai, cãciulã, etc.
{ro: beretă}
{fr: béret, couvre-chef}
{en: beret, hat}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

festã1

festã1 (fés-tã) sf festi/feste (fés-ti) – tritsearea-a chirolui cu oaspits, measã, mãcari sh-beari, cãntic sh-gioc, etc.; ziafeti, zefcã, zefchi, ahaincã, harei, diaschedasi, cimbuzi, gimbusi, giumbusi, giumbiushi, uspets
{ro: petrecere, divertisment}
{fr: divertissement}
{en: amusement}
ex: s-featsi mari festã (ziafeti) la hãnjuri; avem festã astãndzã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

festã2

festã2 (fés-tã) sf festi/feste (fés-ti) – atsea tsi fatsi un (ca tri shicã) ca si sh-arãdã di cariva; huneri, dãrtii, dubãrai, renghi, fheacã
{ro: farsă}
{fr: farce, niche, tour}
{en: prank, practical joke}
ex: lã si gioacã vãrã festã (huneri)?

§ fheacã (fhĭá-cã) sf fhets (fhétsĭ) – (unã cu festã2)
ex: fheaca (festa, hunerea) aestã tsi-u giucarã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

giumbusi/giumbuse

giumbusi/giumbuse (gĭum-bú-si) sf giumbush (gĭum-búshĭ) – tritsearea-a chirolui cu oaspits (measã, mãcari sh-beari, cãntic sh-gioc, etc.); cimbuzi, giumbushi, giumbiusi, gimbusi, uspets, ziafeti, zefcã, zefchi, ahaincã, harei, festã
{ro: petrecere, ospăţ, divertisment}
{fr: festin, banquet, divertissement}
{en: banquet, amusement}

§ giumbushi/giumbushe (gĭum-bĭú-shi) sf giumbush (gĭum-bĭúshĭ) – (unã cu giumbusi)
ex: mari giumbushi (uspets) featsirã aseara

§ giumbiusi/gium-biuse (gĭum-bĭú-si) sf giumbush (gĭum-bĭúshĭ) – (unã cu gium-busi)
ex: s-n-adunãm nã searã s-fatsim giumbiusi (ziafeti); fu mari giumbiusi

§ gimbusi/gimbuse (gim-bú-si) sf gimbush (gĭum-búshĭ) – (unã cu giumbusi)

§ cimbusi/cimbuse (cim-bú-si) sf cimbush(?) (cim-búshĭ) – (unã cu giumbusi)
ex: tricurã tsisprãdzats di dzãli, pri mãcari, beari shi cimbuse

§ giumbiushliu (gĭum-bĭúsh-líŭ) adg giumbiushlii (gĭum-bĭúsh-lí-i), giumbiushlii (gĭum-bĭúsh-líĭ), giumbiushlii (gĭum-bĭúsh-líĭ) – om tsi lja parti la unã giumbusi; om tsi fatsi (lu-ariseashti s-facã) giumbushi; om di giumbushi
{ro: om de petrecere}
{fr: (quelqu’un) qui prends part à un banquet}
{en: (one) attending banquets or amusements}
ex: tuts suntu giumbushlji, vãr nu va s-u-aspargã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

harauã

harauã (ha-rá-ŭã) sf harãi (ha-rắĭ) shi hãrãi (hã-rắĭ) – simtsãmintul suflitescu tsi lu-aducheashti cariva cãndu s-ifhãrãstiseashti shi s-hãrseashti di-un lucru vrut; hrauã, hroa, vãsãlii, mãlinari, bucurilji, hãrãcupilji; (fig:
1: harauã = numtã; expr:
2: nu lu-acatsã somnul di harauã; criscu nã palmã di harauã; nu-l tsãni loclu di harauã; nu lu ncapi casa (di harauã); nu lu ncap stranjili di harauã; haraua n casã; etc. = easti multu hãrsit, easti mplin di harauã, di iftihii sh-di hãrãcupilji;
3: s-ti lja haraua = multu bun, mushat, gioni, etc.; lu-arãseashti omlu di cum s-veadi un lucru;
4: plãngu di harauã; gioc di harauã = mi hãrsescu multu)
{ro: bucurie; nuntă}
{fr: joie, plaisir, aise; marriage, noce}
{en: joy, delight, pleasure, happiness; wedding}
ex: am mari harauã; eara mplinj di harauã; ahãntã harauã lj-aflã, cãndu vidzurã fumealji n casã; harauã mari eara n casã cã avea agiumtã dit xinitii; haraua tsi trapsi (haraua tsi-aduchi), lji si pãru cã-l featsi mã-sa di-adoarã; s-loarã di gushi shi plãmsirã di harauã
(expr: s-hãrsirã multu); acãtsã s-gioacã di harauã pri-un cicior
(expr: s-hãrsi multu); sh-la harauã-ts! (fig: sh-la numtã-ts!); ti hãrãi (fig: numtsã, pãtidzãri, etc.) s-tsã yinim; a aharistului lji si lja haraua; amirãlu criscu di harauã
(expr: s-hãrsi multu) shi loclu nu lu ncãpea
(expr: eara mplin di harauã shi hãrãcupilji); aflarã casa ndreaptã, di ti loa haraua
(expr: di ti-arisea multu di cum u videai ndreaptã, tsã s-umplea inima s-u mutreshti); inshirã dzatsi peshti bunj shi nostinj di ti loa haraua s-lji vedz

§ hrauã (hrá-ŭã) sf hrãi (hrắĭ) – (unã cu harauã)

§ hroa (hrŭá) sf hrãi (hrắĭ) – (unã cu harauã)
ex: di hroa (harauã) zulapea ardi; di hroa (harauã) sãlta

§ harei (ha-ré-i) sf harei (ha-réĭ) – numtã; uspets, giumbusi, zefchi, ziafeti
{ro: nuntă; ospăţ, petrecere, divertisment}
{fr: noces; festin, banquet, divertissement}
{en: wedding; banquet, amusement}
ex: hãrioasã! sh-la harei (numtã) s-yinim!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

minciush

minciush (min-cĭúshĭŭ) sm minciush (min-cĭúshĭ) – piduclju njic; mingiushi, mingiush
{ro: păduche mic}
{fr: petit pou}
{en: small louse}
ex: tutã soea-a minciushlor

§ minciushi/minciushe (min-cĭú-shi) sf minciushi/minciushe – (unã cu minciush)

§ mingiush (min-gĭúshĭŭ) sm mingiush (min-gĭúshĭ) – (unã cu minciush)
ex: mplin di mingiush (piduclji) easti

§ minciusha-mi/minciushame (min-cĭu-shĭá-mi) sf fãrã pl – multimi di minciush i di lindini; mingiushami, piducljami, biducljami, mintsimi
{ro: păducherie, mulţime de păduchi mici sau lindine}
{fr: vermine de petits poux, quantité de lente}
{en: multitude of small lice, vermin; quantity of nits}

§ mingiushami/min-giushame (min-gĭu-shĭá-mi) sf fãrã pl – (unã cu minciushami)

§ mintsimi/mintsime (min-tsí-mi) sf fãrã pl – (unã cu minciushami)
ex: ari n cap multã mintsimi (multsã piduclji); lu curai di multã mintsimi; unã tsingrimi, di cari ngljatsã shi laea mintsimi (tutã minciushamea)

§ minciushedz (min-ciu-shĭédzŭ) (mi) vb I minciushai (min-ciu-shĭáĭ), minciusham (min-ciu-shĭámŭ), minciushatã (min-ciu-shĭá-tã), minciushari/minciushare (min-ciu-shĭá-ri) – acats minciush; mi umplu di minciush; mingiu-shedz, piducljedz, mpiducljedz, biducljedz, mbiducljedz
{ro: prinde păduchi mici, (se) umple de păduchi mici}
{fr: rendre ou être plein de vermine, gagner des petits poux, devenir pouilleux}
{en: infest or be infested with small lice}

§ minciushat (min-ciu-shĭátŭ) adg minciushatã (min-ciu-shĭá-tã), minciushats (min-ciu-shĭátsĭ), minciushati/minciushate (min-ciu-shĭá-ti) – tsi easti mplin di minciush; tsi s-ari umplutã di minciush; mingiushat, piducljat, mpiducljat, biducljat, mbiducljat; piducljos, biducljos
{ro: plin de păduchi mici}
{fr: qui a des petits poux, qui est devenu pouilleux}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pãnãyir

pãnãyir (pã-nã-yírŭ) sn pãnãyiri/pãnãyire (pã-nã-yí-ri) – yiurti-sirea tsi s-fatsi ti numa-a unui ayi; adunari mari m pãzari (tu misu-hori i mardzinea di cãsãbã) iu oaminjlji vindu sh-acumpãrã lucri, yiurtisescu sh-glindisescu, fac chefi (cu mãcari, beari sh-cãntari), etc.
{ro: sărbătoare patronală; bâlci}
{fr: fête patronale; foire}
{en: patronal festival; fair}
ex: s-fatsi pãnãyir mari la Ayiu-Naunj; trã Stã-Vinjiri shi trã Stã-Mãria-Atsea Marea, armãnjlji au pãnãyiri; prãmãteftul ishi la pãnãyiri; tatã-nju-i la pãnãyir; mi duc la pãnãyir; di la pãnãyir acumpãrai cãprinã eftinã; muma-a featãljei dusi n pãnãyir la Ayiu-Lja; nu tricurã multu-putsãni dzãli shi prãmãteftul ishi la pãnãyiri

§ pãniyir (pã-ni-yírŭ) sn pãniyiri/pã-niyire (pã-ni-yí-ri) – (unã cu pãnãyir)
ex: fui tu pãniyir

§ pãnã-yirescu (pã-nã-yi-rés-cu) adg pãnãyireascã (pã-nã-yi-reás-cã), pãnãyireshtsã (pã-nã-yi-résh-tsã), pãnãyireshti/pãnãyireshte (pã-nã-yi-résh-ti) – tsi ari s-facã cu pãnãyirlu; (ca) di (la) pãnãyir
{ro: de sărbătoare, de bâlci}
{fr: de foire, forain}
{en: of fair}
ex: dugãnjli pãnãyireshti (di la pãnãyir) suntu nviliti cu pãndzã sh-rãgoazi

§ pãniyirescu (pã-ni-yi-rés-cu) adg pãniyireascã (pã-ni-yi-reás-cã), pãniyireshtsã (pã-ni-yi-résh-tsã), pãniyireshti/pãni-yireshte (pã-ni-yi-résh-ti) – (unã cu pãnãyirescu)

§ pãniyirsescu (pã-ni-yir-sés-cu) vb IV pãniyirsii (pã-ni-yir-síĭ), pãniyirseam (pã-ni-yir-seámŭ), pãniyirsitã (pã-ni-yir-sí-tã), pãniyirsiri/pãniyirsire (pã-ni-yir-sí-ri) – yiurtisescu dzua-a unui ayi; nj-yiurtisescu numa; aspun haraua tsi u-aduchescu unã dzuã di sãrbãtoari cu ziafetea tsi u fac; yiurtisescu, sãrbãturescu
{ro: sărbători, celebra}
{fr: fêter}
{en: celebrate; keep a holiday (saint’s day, name day)}
ex: casa-a noastrã pãniyirsea Ayiu-Nicola

§ pãniyirsit (pã-ni-yir-sítŭ) adg pãniyirsitã (pã-ni-yir-sí-tã), pãniyirsits (pã-ni-yir-sítsĭ), pãniyirsiti/pãniyirsite (pã-ni-yir-sí-ti) – (dzua di sãrbãtoari) tsi easti tsãnutã sh-yiurtisitã; (omlu) tri cari s-fatsi unã ziafeti ti numa-a lui; sãrbãturit, pãniyirsit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pãryici/pãryice

pãryici/pãryice (pãr-yí-ci) sf, adv invar – mari uspets, ziafeti, cu mãcari sh-beari; prota vizitã, la protlu uspets dupã numtã, tu casa-a pãrintsãlor a nveastãljei nauã (di-aradã la optu dzãli); mpãryici, pãrghici, mpãrghici, pãryitsã
{ro: ospăţ, petrecere; prima invitaţie la masă după nuntă, făcută noilor căsătoriţi de părinţii miresii}
{fr: festin; la première invitation à la table que les parents de la nouvelles mariée font à celle-ci et à son mari}
{en: feast; the first invitation for dinner after the wedding, made to the newly married couple by the parents of the bride}
ex: l-toarnã soacrã-sa pãryicea (lu-acljamã soacrã-sa la uspetslu di numtã)

§ pãrghici/pãrghice (pãr-ghí-ci) sf, adv invar – (unã cu pãryici)

§ mpãryici/mpãryice (mpãr-yí-ci) sf, adv invar – (unã cu pãryici)
ex: tuts lj-acljimarã mpãryici (uspets di numtã)

§ mpãrghici/mpãrghice (mpãr-ghí-ci) sf, adv invar – (unã cu pãryici)
ex: nã cljiimã mpãrghici (la uspets); fum mpãrghici (la ziafeti); pãrghicea a lor fu cu cealgageadz ca la numtã

§ pãryitsã (pãr-yí-tsã) sf, adv invar – (unã cu pãryici)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã