DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

calotih

calotih (ca-ló-tihŭ) adg calotihã (ca-ló-ti-hã), calotihi (ca-ló-tihĭ), calotihi/calotihe (ca-ló-ti-hi) – tsi s-aflã tu-unã catastasi mplinã di ifhãrãstisiri sufliteascã, di ghineatsã (harauã, iftihii); tsi easti multu cu tihi tu banã; calohtu, calohit, caliheal, caloi, hãrios, albu
{ro: fericit, norocos}
{fr: heureux, chanseux}
{en: happy, lucky}
ex: eshti calotihã cã ti-amintash avutã; s-ti fats mushatã sh-calotihã; calotihã (hara) di tini!; tritsea unã banã calotihã (albã, hãrioasã) shi mplinã di ghinets; calotihã di muma tsi-l featsi!; tinjia, tinjii nu-ari sh-calotih di cari u ari

§ calohtu (ca-lóh-tu) adg calohtã (ca-lóh-tã), calohti (ca-lóh-ti), calohti/calohte (ca-lóh-ti) – (unã cu calotih)
ex: calohtilj di mortsãlj tsi mor

§ calohit (ca-ló-hitŭ) adg calohitã (ca-ló-hi-tã), calohiti (ca-ló-hi-ti), calohiti/calohite (ca-ló-hi-ti) – (unã cu calotih)

§ caliheal (ca-lí-hĭalŭ) adg (mash fiminin?) pl(?) – (unã cu calotih)
ex: caliheal (hara) di tatã

§ calurizic (ca-lu-rí-zicŭ) adg calurizicã (ca-lu-rí-zi-cã), calurizits (ca-lu-rí-zitsĭ), calurizitsi/calurizitse (ca-lu-rí-zi-tsi) – (unã cu calotih)

§ caloi (ca-lóĭŭ) adv – (di-aradã tu zburãrea “caloi di...”) tsi hãrios (tsi calotih) poati s-hibã cariva di...; tsi harauã poati s-aibã cariva trã...; hara di...; calotih, caliheal
{ro: ferice de}
{fr: heureux}
{en: happy}
ex: caloi di (hara di) tini tsi-avush ahtari ficior

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

corbu2

corbu2 (cór-bu) adg corbã (cór-bã) shi coarbã (cŭár-bã), corghi (cór-ghi), corbi/corbe (cór-bi) shi coarbi/coarbe (cŭár-bi) –
1: tsi-aspuni (lai) di hroma-a corbului (a coraclui); lai ca corbul; lai, negru, negur, njagrã;
2: tsi s-aflã tu-unã halã urutã; cari nu-ari tihi tu banã; tsi ari mash cripãri shi taxirãts; mãrat, corbusit, curbisit, stuhinat, ndzernu, scurpisit, buisit, vãpsit, etc.;
(expr: va tragã corghilj di tini = va ti facã cumãts, va ti vatãmã)
{ro: negru ca corbul; nefericit, nenorocit}
{fr: noir comme le corbeau; infortuné, malheureux}
{en: black like the raven; unfortunate, unhappy, wretched}
ex: perlu, corbu (lai ca corbul); trei cãpri corbi (lãi ca corbul); cãdzut tu halã coarbã (lai, urutã); nu shi shtea corba (mãrata) tsi u-ashteaptã; corbul (mãratlu) picurar avea nã caprã corbã (lai); corbu (ndzernu) sh-lai s-ti ved; sh-u dzãsi singur, corbul (mãratlu); u pitreatsi la mã-sa ca laea sh-ca corba; corbe (marate) nu u dã vereaua; lai, tsi somnu, lai corbe (mãrate), curbi-shane, cã atsel sh-fu moarti curatã; cã him corghi (mãrats) sh-dispuljats; ca lailji sh-ca corghilj (ndzernjilj); nãsh corghilj (mãratslji); fudzish ca coarbili (pustili); fudz frãtic, cã di nu, corghilj va s-tragã di tini!

§ corbusit (cor-bu-sítŭ) adg corbusitã (cor-bu-sí-tã), corbusits (cor-bu-sítsĭ), corbusiti/corbusite (cor-bu-sí-ti) – tsi s-aflã tu-unã halã urutã; cari nu-ari tihi tu banã; tsi ari mash cripãri shi taxirãts; corbu, curbisit, mãrat, stuhinat, ndzernu, scurpisit, buisit, vãpsit, etc.
{ro: nefericit, nenorocit}
{fr: infortuné, malheureux}
{en: unfortunate, unhappy, wretched}
ex: nã dadã corbusitã

§ curbishan (cur-bi-shĭánŭ) adg curbishanã (cur-bi-shĭá-nã), curbishanj (cur-bi-shĭánjĭ), curbishani/curbi-shane (cur-bi-shĭá-ni) – (unã cu corbusit)
ex: tsal Costa, curbishana (corba); zghili mãrata sh-curbishana di featã; o, lai corbe, curbishane!; iu ti duts, curbishane (corbe)!; tsi somnu, lai corbe, curbishane, cã atsel sh-fu moarti curatã; tora curbishanlu-sh s-adarã gambro cu nãsi!

§ curbisescu (cur-bi-sés-cu) (mi) vb IV curbisii (cur-bi-síĭ), curbiseam (cur-bi-seámŭ), curbisitã (cur-bi-sí-tã), curbisiri/curbisire (cur-bi-sí-ri) – (cu cripãrli tsi lj-aduc) lj-adar un ahãntu mari arãu (dureari, cripari, etc.) cã-lj fac bana greauã; nj-aspargu bana cu-atseali tsi pat; stuhinedz, distihipsescu, distihisescu, lupusescu, buisescu, chisusescu, hãndãcusescu, lãescu, pisusescu, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

feric

feric (fé-ricŭ) vb I firicai (fi-ri-cáĭ), firicam (fi-ri-cámŭ), firicatã (fi-ri-cá-tã), firicari/firicare (fi-ri-cá-ri) – anvilescu un lucru (di lemnu) cu un petur di metal tra s-lu fac s-dãnãseascã ma multu; agudescu cu cioclu unã cheatrã (di moarã) tra s-lji fac fatsa cu dintsã shi avlãchi;
(expr:
1: feric = mãc;
2: l-feric = l-bat, lj-dau un shcop)
{ro: fereca}
{fr: ferrer, y appliquer une couche de metal, embattre une roue}
{en: overlay with metal, tire a wheel}
ex: atumtsea nã firica cheatra di moarã; fericã
(expr: mãcã), canda easti aspartu

§ firicat (fi-ri-cátŭ) adg firicatã (fi-ri-cá-tã), firicats (fi-ri-cátsĭ), firicati/firicate (fi-ri-cá-ti) – tsi easti nvilit cu un petur di metal tsi-l fatsi s-dãnãseascã ma multu; tsi easti agudit cu cioclu tra s-lji si facã fatsa cu dintsã shi avlãchi
{ro: ferecat}
{fr: ferré, à qui on a appliqué une couche de metal, embattue (roue)}
{en: overlayed with metal, tired (wheel)}
ex: nu easti firicat
(expr: nu-lj s-ari datã un shcop) di aurlã ashi

§ firicari/firicare (fi-ri-cá-ri) sf firicãri (fi-ri-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-fearicã un lucru
{ro: acţiunea de a fereca}
{fr: action de ferrer, de y appliquer une couche de metal, d’embattre une roue}
{en: action of overlaying with metal, of tiring a wheel}

§ firicãturã (fi-ri-cã-tú-rã) sf firicãturi (fi-ri-cã-túrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-fearicã un lucru; peturlu di metal cu cari si-anvileashti un lucru
{ro: ferecătură}
{fr: embattage}
{en: setting, mounting}
ex: lj-trapsi unã firicãturã
(expr: lj-trapsi un shcop) di va s-u mindueascã multu chiro

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ghini1/ghine

ghini1/ghine (ghí-ni) adv – zbor tsi-aspuni unã catastasi bunã tu cari s-aflã omlu, sh-cari lu-ariseashti; gheni;
(expr:
1: ghini vinjish; ghini ti-aflai = zboarã cu cari s-aproachi (tsã intrã) un oaspi n casã;
2: eshti ghini? = eshti sãnãtos? eshti fãrã cripãri?;
3: nj-acatsã ghini (un lucru) = va ved (va s-am) hãiri di-aestu lucru; nj-acatsã loc;
4: nj-yini ca ghini = nj-pari ghini, mi hãrsescu;
5: l-zburãscu di ghini = dzãc mash zboarã buni di el; lu-alavdu;
6: (mãcã, bea) ghini; ghini (mushat); ghini (-ghini); etc. = (mãcã, bea) multu; multu (mushat); multu (-ghini); etc.;
7: li bag ghini (cu-unã muljari) = mi voi, mi bag tu-ashtirnut (cu-unã muljari), u-ambair;
9: u fac ghini (pita, etc.) = u bitisescu (pita, u mãc tutã pita, etc.);
10: (doi anj) sh-ma ghini = (doi anj) sh-cama;
11: di ghini ma ghini = cu cãt treatsi chirolu cu-ahãt easti ma ghini;
12: ghini tsã featsi = ashi lipseashti, ti purtarea-a ta urutã, ti lãetsli tsi-ai faptã)
{ro: bine}
{fr: bien; fortune}
{en: good}
ex: di ghini (di tsi easti bun) vãr nu fudzi; alãsã tu padi ghinea (bunlu); s-v-avdu totna ghinea; s-vã avets ghinea (mash buni) n casã; nj-ti pitrec la ghinea-a ta; ti ghinea-a lui s-ti-alumtsã; ghinea-a mea di tora-i dusã; ghini mãts, ghini beai, ma mãcarea shi bearea vor sh-lucurlu; ghini fats, ghini vai aflji; ma ghini s-ti plãngu, dicãt s-mi plãndzi; ma ghini nã sutã di ciumãdz pri truplu-a-alãntui, di unã singurã pi-a meu; ma ghini un ljepuri tu sulã, di dzatsi tu pãduri; tsi fats, cum trets, eshti ghini? ghini si-nj ti am
(expr: zboarã cu cari s-aproachi un oaspi); mi duc ghini
(expr: zboarã cu cari s-da apandisi la ntribarea: eshti ghini?); ntunica ghini
(expr: multu) cãndu vinj aseara la voi; lã dzãsh, ghini vinjirã
(expr: urari faptã la vinirea-a oaspitslor); him ghini, di ghini ma ghini
(expr: cu cãt treatsi-i ma ghini); li bãgã ghini
(expr: s-bãgã tu-ashtirnut) cu-unã dulã a lui shi u-alãsã greauã; trã putsãn chiro lj-featsi ghini
(expr: lj-bitisi, lj-asparsi tuts) paradzlji; nitsi dauã cãrvelj nu putu s-li facã ghini
(expr: s-li bitiseascã)

§ gheni (ghĭé-ni) adv – (unã cu ghini1)
ex: dzãsirã cã nu lj-i gheni

§ deaghinealui (dea-ghí-nea-lui) adv – dip ashi, ghini, dip ghini, tut, dip cum lipseashti, dealihea (scriarea “di-a ghinealui” nu easti aprucheatã tu-aestu dictsiunar)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

harauã

harauã (ha-rá-ŭã) sf harãi (ha-rắĭ) shi hãrãi (hã-rắĭ) – simtsãmintul suflitescu tsi lu-aducheashti cariva cãndu s-ifhãrãstiseashti shi s-hãrseashti di-un lucru vrut; hrauã, hroa, vãsãlii, mãlinari, bucurilji, hãrãcupilji; (fig:
1: harauã = numtã; expr:
2: nu lu-acatsã somnul di harauã; criscu nã palmã di harauã; nu-l tsãni loclu di harauã; nu lu ncapi casa (di harauã); nu lu ncap stranjili di harauã; haraua n casã; etc. = easti multu hãrsit, easti mplin di harauã, di iftihii sh-di hãrãcupilji;
3: s-ti lja haraua = multu bun, mushat, gioni, etc.; lu-arãseashti omlu di cum s-veadi un lucru;
4: plãngu di harauã; gioc di harauã = mi hãrsescu multu)
{ro: bucurie; nuntă}
{fr: joie, plaisir, aise; marriage, noce}
{en: joy, delight, pleasure, happiness; wedding}
ex: am mari harauã; eara mplinj di harauã; ahãntã harauã lj-aflã, cãndu vidzurã fumealji n casã; harauã mari eara n casã cã avea agiumtã dit xinitii; haraua tsi trapsi (haraua tsi-aduchi), lji si pãru cã-l featsi mã-sa di-adoarã; s-loarã di gushi shi plãmsirã di harauã
(expr: s-hãrsirã multu); acãtsã s-gioacã di harauã pri-un cicior
(expr: s-hãrsi multu); sh-la harauã-ts! (fig: sh-la numtã-ts!); ti hãrãi (fig: numtsã, pãtidzãri, etc.) s-tsã yinim; a aharistului lji si lja haraua; amirãlu criscu di harauã
(expr: s-hãrsi multu) shi loclu nu lu ncãpea
(expr: eara mplin di harauã shi hãrãcupilji); aflarã casa ndreaptã, di ti loa haraua
(expr: di ti-arisea multu di cum u videai ndreaptã, tsã s-umplea inima s-u mutreshti); inshirã dzatsi peshti bunj shi nostinj di ti loa haraua s-lji vedz

§ hrauã (hrá-ŭã) sf hrãi (hrắĭ) – (unã cu harauã)

§ hroa (hrŭá) sf hrãi (hrắĭ) – (unã cu harauã)
ex: di hroa (harauã) zulapea ardi; di hroa (harauã) sãlta

§ harei (ha-ré-i) sf harei (ha-réĭ) – numtã; uspets, giumbusi, zefchi, ziafeti
{ro: nuntă; ospăţ, petrecere, divertisment}
{fr: noces; festin, banquet, divertissement}
{en: wedding; banquet, amusement}
ex: hãrioasã! sh-la harei (numtã) s-yinim!

§ hãrios (hã-ri-ósŭ) adg hãrioasã (hã-ri-ŭá-sã), hãriosh (hã-ri-óshĭ), hãrioasi/hãrioase (hã-ri-ŭá-si) – tsi easti mplin di harauã; tsi aspuni multã harauã; hãros, hãrãcop, hãrsit, yios

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

iftihii/iftihie

iftihii/iftihie (if-ti-hí-i) sf iftihii (if-ti-híĭ) – stari di harauã isihã shi ifhãrãstisiri sufliteascã tsi u-ari omlu cãndu tuti lucrili-lj si duc ghini, ambar; eftihii, ghineatsã
{ro: fericire}
{fr: bonheur, felicité}
{en: happiness}

§ eftihii/eftihie (ef-ti-hí-i) sf eftihii (ef-ti-híĭ) – (unã cu iftihii)

§ eftihipsescu (ef-ti-hip-sés-cu) (mi) vb IV eftihipsii (ef-ti-hip-síĭ), eftihipseam (ef-ti-hip-seámŭ), eftihipsitã (ef-ti-hip-sí-tã), eftihipsiri/eftihipsire (ef-ti-hip-sí-ri) – l-fac s-aducheascã tu suflit unã stari di harauã shi ifhãrãstisiri, unã iftihii; minduescu cã s-aflã tu-unã stari di ghineatsã; eftihisescu
{ro: ferici; fi fericit}
{fr: rendre heureux, béatifier; estimer quelqu’un heureux}
{en: make someone happy; be happy}

§ eftihipsit (ef-ti-hip-sítŭ) adg eftihipsitã (ef-ti-hip-sí-tã), eftihipsits (ef-ti-hip-sítsĭ), eftihipsiti/eftihipsite (ef-ti-hip-sí-ti) – tsi s-aflã tu-unã stari di iftihii; eftihisit
{ro: fericit}
{fr: rendu heureux, béatifié}
{en: made happy}

§ eftihipsiri/eftihipsire (ef-ti-hip-sí-ri) sf eftihipsiri (ef-ti-hip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-aflã tu-unã stari di iftihii; eftihisiri
{ro: acţiunea de a ferici, de a fi fericit; fericire}
{fr: action de rendre heureux, de béatifier}
{en: action of making someone happy; of being happy}

§ eftihisescu (ef-ti-hi-sés-cu) (mi) vb IV eftihisii (ef-ti-hi-síĭ), eftihiseam (ef-ti-hi-seámŭ), eftihisitã (ef-ti-hi-sí-tã), eftihisiri/eftihisire (ef-ti-hi-sí-ri) – (unã cu eftihipsescu)

§ eftihisit (ef-ti-hi-sítŭ) adg eftihisitã (ef-ti-hi-sí-tã), eftihisits (ef-ti-hi-sítsĭ), eftihisiti/eftihisite (ef-ti-hi-sí-ti) – (unã cu eftihipsit)

§ eftihisiri/eftihisire (ef-ti-hi-sí-ri) sf eftihisiri (ef-ti-hi-sírĭ) – (unã cu eftihipsiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lai1

lai1 (láĭŭ) adg lai/lae (lá-i), lãi (lắĭ) shi lai (láĭ), lãi (lắĭ) shi lai (láĭ) –
1: tsi easti di bueaua-a cãrbunilui (a corbului, a cãtraniljei, etc.); negru, negur, njagrã; corbu, cãtrani, pisã, chisã;
2: tsi s-aflã tu-unã halã urutã; cari nu-ari tihi tu banã; tsi ari mash cripãri shi taxirãts; mãrat, curbisit, stuhinat, ndzernu, scurpisit, buisit, vãpsit, etc.
3: tsi nu easti bun la suflit; arãu, slab, urut, lupudit, cãtrãcearcu, afishcu, tihilai, andihristu, blãstimat, chirãtã, cãtãrgar, chiutandal, murlai, etc.;
(expr:
1: (stranji) lãi; lãili = (i) stranji lãi di jali, cãndu moari cariva; (ii) stranji lãi di mãrtari i nsurari, cã bana di tora va s-hibã ma greauã, ma lai;
2: un lai = un cafe;
3: nu li shtiu lãili = nu li shtiu gramatili, nu shtiu sã dyivãsescu;
4: ãlj bag laea = lu-alas lucrul si s-facã tsi s-va, si s-facã xichi;
5: njel lai = inda mi duc sh-u fac hasha, u fac incheari shi dzãc dipriunã cã atseali ti cari hiu cãtigursit nu li-am faptã;
6: hirlu-atsel lailu; atsea laea, laea = mira, soartea-atsea arauã, mira-atsea laea;
7: ca lailji ali lai = ca ma corghili di corghi, ca-atselj tsi nu-au altsã ma urghisits di elj;
8: ne albã, ne lai = nu easti ni unã ni alantã; zbor tsi s-dzãtsi cãndu easti greu s-lu ifhãrãstiseshti pi-atsel tsi nu va ni unã ni altã; lãets cu saclu = cripãri, taxirãts, bilei multi)
{ro: negru; sărman, nefericit, nenorocit; rău, nemernic; doliu}
{fr: noir; pauvre, infortuné, malheureux; misérable, coquin, malin, funeste; deuil}
{en: black; poor, unfortunate; miserable, rascal, wicked, bad; mourning}
ex: purta shimii lai n cap; oili lãi (di hromã lai); mãni va tundem lãili (oili cu lãna lai); va ts-easã ninti un njel lai (cu chealea di hromã lai) sh-un njel albu; earã lãili nu li shtii (fig: lãili = gramatili; expr: nu shtii si dyivãseascã); ded di un om lai (arãu); s-li-adari lucrili ma lai (ma-arãu)?; cama lai (urut, slab) s-ti ved; ficiorlu nu lu-ari bun, lu-ari lai (arãu, tihilai); s-videm tsi n-adushish dit lãili di (aralili) xeani; yin lãilji (arãilji; fig: turtsãlj); cãdzu Noti, lailu (mãratlu) mpadi; di lai, ma lai (di corbu, ninga ma corbu); sh-unã lai sh-alantã cama lai, dzãtsea mãratslji pãrintsã; lailu-nj (mãratlu-nj) di mini, tsi pãtsãi; plãng shi lãilji (mãratslji, corghilj) fãrshirots; s-dirinã lailji (mãratslji) armãnj; tsi s-facã, laea (mãrata), cara-lj cãdzu tu cãtsãn!; lo Budash nã carti lai (corbã, slabã, urutã); nu shi shtea lailu (mãratlu) sh-vãpsitlu, cã nu cu hiljlu vrea s-bashi; videa cã lailu-lj (mãratlu-lj) di tatã, di dzuã-dzuã slãghea; unã arcoari di cari lji ngljatsã a omlui laea-lj (mãrata-lj) nari; mã-sa, laea (mãrata), lj-plãndzea inima shi s-aru-pea di dorlu-a lor; laea (mãrata) di featã s-prifeatsi nã scãntealji; u ncurunarã ca laili ali lai

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn