DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

fabricã

fabricã (fá-bri-cã) sf fãbrits (fắ-britsĭ) – loclu iu s-fac lucri (pãr-mãtii) multi, tuti di-unã soi, unã dupã-alantã sh-agonja, di-aradã cu unã i ma multi machini; fambricã, favricã
{ro: fabrică}
{fr: fabrique}
{en: factory, mill, plant}
ex: va u dimãndãm la fabricã trã tini

§ favricã (fá-vri-cã) sf fãvrits (fắ-vritsĭ) – (unã cu fabricã)
ex: ahiurhirã sh-la noi si s-dishcljidã fãvrits; avem nã favricã di veshtu

§ fambricã (fám-bri-cã) sf fãmbrits (fắm-britsĭ) – (unã cu fabricã)

§ fabricantu (fa-bri-cán-tu) sm fabricantsã (fa-bri-cán-tsã) – om tsi lucreadzã tu fabricã; nicuchir di fabricã; fambricantu, favricantu
{ro: fabricant}
{fr: fabricant}
{en: maker, manufacturer}

§ fambricantu (fam-bri-cán-tu) sm fambricantsã (fam-bri-cán-tsã) – (unã cu fabricantu)

§ favricantu (fa-vri-cán-tu) sm favricantsã (fa-vri-cán-tsã) – (unã cu fabricantu)
ex: tuti turliili di favricantsã cutriirã Machidunia; un favricantu di birã ari nietea s-dishcljidã nã favricã Bituli

§ favric (fá-vricŭ) vb I favricai (fa-vri-cáĭ), favricam (fa-vri-cámŭ), favricatã (fa-vri-cá-tã), favricari/favricare (fa-vri-cá-ri) – fac pãrmãtii tu-unã favricã, tuti di-unã soi, unã dupã-alantã sh-agonja, di-aradã cu unã i ma multi machini
{ro: fabrica}
{fr: fabriquer}
{en: manufacture}
ex: s-favricã shi veshtu, shi birã, shi zahãri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

huneri/hunere

huneri/hunere (hu-né-ri) sf huneri (hu-nérĭ) –
1: ugoadã (tihisiri) nibunã tsi nu easti di-aradã, tsi nu lu-ariseashti omlu tsi u pati tu-unã oarã lai; atsea tsi cuteadzã s-facã un om alipidat, fãrã fricã; pãtsãtã;
2: murafetea tsi u ari un om tra s-lu facã ghini un lucru; harea tsi u ari atsel tsi sh-lu fatsi lucrul ca un mastur; mãsturilji, mãsturlichi, tirtipi;
(expr: nj-gioacã unã hunerã = nj-fatsi tsiva tri shicai, tra si sh-arãdã di mini; festã, fheacã, dubãrai, renghi; (ii) mi-arãdi, mi plãnãseashti, mi-ancaltsã, nj-tradzi cãlupea, nj-treatsi tastrul di gushi, etc.)
{ro: păţanie, dexteritate}
{fr: mesaventure; embarras, désagrément; art, dextérité}
{en: misadventure, mishap; disagreement; dexterity, art, skill}
ex: dai di bilje, u pats hunerea (dubãraea); nu shtii hunerea (tehnea, mãsturilja) a moarãljei; ari mari huneri (mãsturilji) la gioc; s-nu u cãrteshti cã nu lj-u shtii hunerea (cã nu shtii cum s-u fats ca s-lucreadzã; nu lj-u shtii tehnea) sh-u-aspardzi; tuti hunerli (tirtipurli) la el li vedz; favricarea a veshtului ari mari huneri (caftã mari mãsturilji); va-lj gioc unã huneri
(expr: va lu-arãd); shi s-cãpãea di-arãdeari, cã tsi huneri va lã gioacã; s-nu-lj gioacã vãrã huneri
(expr: s-nu u-arãdã) fusarlu; sã shtii cã nã u-ari giucatã hunerea!
(expr: n-ari arãsã); lã gioacã hunerea aestã
(expr: lã gioacã aestã renghi, icã: lj-arãdi lj-plãnãseashti); doilji sh-u-avea, cã sh-giucarã hunerea
(expr: s-arãsirã) un cu-alantu

§ hunerã (hu-né-rã) sf huneri (hu-nérĭ) – (unã cu huneri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã