DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãmeashi/cãmeashe

cãmeashi/cãmeashe (cã-meá-shi) sf cãmesh (cã-méshĭ) – stranj suptsãri di pãndzã (lãnã, mitasi, ljin, etc.) cu cari sã nveashti partea di nsus a truplui (di-aradã di la gushi pãnã tu mesi, pristi cheali shi sum geachetã); rizã, cãmishitsã, cãmishotã, camisolã
(expr:
1: cãmeasha-a oului (a misurlui, a njelui, a favãljei, etc.) atsea (coaja, chealea, etc.) cu cari easti anvilit un lucru (oulu, misurlu, njelu, fava, etc.);
2: nu-am cãmeashi pri mini = hiu multu oarfãn, ftoh;
3: nji si cutreamburã cãmeasha di pri mini = mi-acatsã pãvria, lãhtãrsescu, ãnj si mutã perlu din cap, ãnj fudzi buriclu, etc.;
4: mi ncaci sh-cu cãmeasha di pri mini = hiu cãvgãgi, mi ncaci trã itsido sh-cu caritsido;
5: armasi (sh-easti) cu cãmeasha di la nuna = atsel tsi-armasi ninga cu mintea tsi u-avea cãndu fu pãtidzat, cãndu nuna lj-avea bãgatã nã cãmeashi nauã; cari easti ninga ageamit, cu mintea-lj di ficiuric; easti ninga cu mutsli-lj tu nari;
6: trec cãmeasha = mi nvescu cu cãmeasha);
7: l-trec prit cãmeashi = lu nhiljedz, ãl ljau ti fumealji (ti suflit) un njic tsi nu dipuni dit sãndzili-a meu;
8: sh-da sh-cãmeasha di pri nãs = (tu-unã ananghi mari sh-trã un tsi-l va), fatsi tut tsi poati, s-fatsi multu curbani shi da tut tsi ari, pãnã sh-cãmeasha di pri el, di-armãni dispuljat;
9: sh-bea sh-cãmeasha di pri el = lu-ariseashti multu di multu beara, shi sã mbeatã multu tut chirolu;
10: ascãpai mash cu cãmeasha di pri mini = ascãpai mash cu bana, nu putui s-ljau tsi-va cu mini;
11: pri-iu u scots cãmeasha? = cum va s-fats s-ascachi di mintitura tu cari ti-aflji?)
{ro: cămaşe}
{fr: chemise}
{en: shirt}
ex: stranjlu nj-easti lai, cãmeasha nj-easti-aroshi, truplu nj-easti albu (angucitoari: cãstãnja); un aush cu patrudzãts di cãmesh nviscut (angucitoari: cuceanlu); aeri mi-alãxii di cãmeashi; mãni va s-lau cãmeshli; muljarea nu-i cãmeashi, s-u-alãxeshti cãndu vrei; muljerli atumtsea nvishtea cãmesh di ljin; ma-aproapea nj-easti cãmeasha di tuti stranjili; cari nu sh-va cãmeasha?; nu-ts vrei cãmeasha di pri tini!; cu cãmeasha di pri nãs ascãpã
(expr: fudzi sh-nu lo tsiva cu el); misurlu ari multi cãmesh
(expr: frãndzã tsi lu-acoapirã); curã fava di cãmeashi
(expr: di chealea di pisuprã tsi-acoapirã gãrnutslu); cãmeasha a njelui
(expr: shchepea, tsipa a njelui) easti multu greauã; cãmeasha di pri nãsã lji si cutrimburã
(expr: u-acãtsã pãvria, s-aspãre multu); sh-cu cãmeasha di pri nãsã si ncãcea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cucheauã

cucheauã (cu-chĭá-ŭã) sf cucheali/cucheale (cu-chĭá-li) – plantã (zãrzãvati) criscutã di om tu bãhceadz trã fructili-a ljei, cu truplu tsi s-tradzi azvarna sh-tr-atsea creashti ngãrlimatã di dãrmi (i alti planti), tsi ari frãndzãli cu 1-3 preclji di foi sprilundzi, tsi fatsi arapuni shcurti cu lilici albi, trandafilii, cu unã chicutã lai la arpiti, tsi da pãstãlj mãri, umflati, iu sta ncljisi gãrnutsã uvali, plãciutoasi sh-ma mãri di-atseali di fisulj (cu cari sh-u-aduc), tsi s-herbu proaspiti i uscati tra s-da mãcãruri buni; favã, fauã
{ro: bob}
{fr: fève, faverole}
{en: faba bean, broad (horse) bean}
ex: hirbem cucheauã (favã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

favã

favã (fá-vã) sf fãrã pl – plantã (zãrzãvati) criscutã di om tu bãhceadz trã fructili-a ljei, cu truplu tsi s-tradzi azvarna sh-tr-atsea creashti ngãrlimatã di dãrmi (i alti planti), tsi ari frãndzãli cu 1-3 preclji di foi sprilundzi, tsi fatsi arapuni shcurti cu lilici albi, trandafilii, cu unã chicutã lai la arpiti, tsi da pãstãlj mãri, umflati, iu sta ncljisi gãrnutsã uvali, plãciutoasi sh-ma mãri di-atseali di fisulj (cu cari sh-u-aduc), tsi s-herbu proaspiti i uscati tra s-da mãcãruri buni; fauã, cucheauã
{ro: bob}
{fr: fève}
{en: broad/horse bean}
ex: nu featsim favã estan

§ fauã (fá-ŭã) sf fãrã pl –
1: (unã cu favã);
2: numã datã tu ndauã locuri trã linti, shi trã fisuljilu di-aradã
{ro: bob, (linte, fasole)}
{fr: fève, faverole (lentille, haricot)}
{en: faba bean, broad bean, horse bean, (lentil, bean)}
ex: hirbem fauã (linti, fisulj i favã); mãcãm fauã (linti, fisulj i favã); bãgai fauã pi foc s-hearbã; faua nu easti ghini heartã; dintsã di fauã (cucheauã) sh-bãgã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã