DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

fatãzã

fatãzã (fá-tã-zã) sf fatãzi/fatãze(?) (fá-tã-zi) – (dupã cum pistipseashti laolu), fatãza easti unã di treili dzãni (miri) tsi yin la amintarea-a natlui tra s-astãseascã (si scrii) shi s-dzãcã atseali tsi va patã natlu tu bana-a lui; mirã, njirã, dzãnã
{ro: ursitoare}
{fr: une des Parques}
{en: one of the Fates}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mirã

mirã (mí-rã) sf miri/mire (mí-ri) –
1: (dupã cum pistipseashti laolu), mira easti unã di treili dzãni tsi yin la amintarea-a natlui tra s-lji astãseascã (s-lji scrii) shi s-dzãcã atseali tsi va s-patã tu bana-a lui; njirã, dzãnã, fatãzã;
2: atseali tsi-lj suntu numãtsiti a omlui ta s-patã tu bana-a lui (dit oara tsi s-ari amintatã); soarti, scriatã, scriiturã, ursitã, fatãzã, cãsmeti, tihi;
(expr: mira-ts ntr-oclji! = blãstem: s-urgheshti!)
{ro: ursitoare; destin, soartă}
{fr: une des Parques, des trois fées qui président à la naissance; destin, sort}
{en: one of the Fates; destiny, fate}
ex: noi him mirili (dzãnili tsi n-adunãm la amintarea natlui); vinjirã mirili (dzãnili di la-amintari) shi-lj bãgarã mira (scriarã soartea); cari plãmsi-plãmsi, na iu-lj si spusi mira ca nã moashi; vulturlji ma sh-plãngu mira (soartea); tsi mirã (cãsmeti, tihi, soarti) arauã ti-adusi aoatsi, mãratã featã; cum di mira (scriata) nu n-alasã?; lj-anye tuts cãts ãlj pimsi mira-a lor atsea laea aoa; ãl pindzea mira (soartea) atsea laea-a lui s-easã di hoarã nafoarã; mea cari sh-u intrarã featili ca tsiva miri

§ njirã (njí-rã) sf njiri/njire (njí-ri) – (unã cu mirã)
ex: sh-plãngu njira (soartea) a lor lãitã; njira-ts ãntr-oclji
(expr: s-tsã intrã njira ntr-oclji, s-urgheshti!)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

scriu2

scriu2 (scríŭ) vb I scriai (scri-ĭáĭ) shi scrish (scríshĭŭ), scriam (scri-ámŭ), scriatã (scri-ĭá-tã) shi scrisã (scrí-sã), scriari/scriare (scri-ĭá-ri) – ljau mini apofasea (dzãc, icã easti scriatã di mirã, di ma ninti), tra s-fac (tra si s-facã) tsiva; numãtsescu
{ro: meni, destina}
{fr: présager, prédestiner}
{en: bode, forebode, predestinate}
ex: sã-l scrii (sã-l numãtseascã, s-lj-astãseascã) tsi va s-patã, tsi va si s-facã tu bana-a lui, di tru soarti pãn tu moarti

§ scriat2 (scri-ĭátŭ) adg scriatã (scri-ĭá-tã), scriats (scri-ĭátsĭ), scriati/scriate (scri-ĭá-ti) – cari ari loatã apofasea (icã lj-easti scriatã di mirã, di ma ninti) tra (si) s-facã tsiva, numãtsit
{ro: menit, destinat}
{fr: présagé, prédestiné}
{en: boded, foreboded, predestinated}
ex: tsi-i scriatã (numãtsitã), scriatã (numãtsitã) armãni; tsi lj-easti scriatã (numãtsitã) di-a treia searã, va s-lji si tihiseascã; tsi ts-easti scriatã (numãtsitã), tu frãmti tsi-easti bãgatã

§ scris2 (scrísŭ) adg scrisã (scrí-sã), scrish (scríshĭ), scrisi/scrise (scrí-si) – (unã cu scriat2)
ex: cum fu scris (scriat, numãtsit)

§ scriari2/scriare (scri-ĭá-ri) sf scrieri (scri-ĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si scrii tsiva; numãtsiri
{ro: acţiunea de a meni, de a destina; menire, destinare}
{fr: action de présager, de prédestiner}
{en: action of boding, of foreboding, of predestinating}

§ scriatã (scri-ĭa-tã) sf fãrã pl – atseali tsi suntu numãtsiti cã va patã omlu tu bana-a lui (dit oara tsi s-ari amintatã); soarti, mirã, njirã, fatãzã, scriiturã, ursitã, cãsmeti, tihi
{ro: destin, soartă}
{fr: destin, sort}
{en: destiny, fate}
ex: scriata (tihea, soartea) totunã s-fatsi; cãfta scriata (mira) a featilor; vru si si nsoarã, vahi s-dutsi cama ghini cu-a nveastãljei scriatã (tihi, mirã); ashi lj-eara scriata (mira)

§ scriiturã2 (scri-i-tú-rã) sf scriituri (scri-i-túrĭ) – (unã cu scriatã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

soarti1/soarte

soarti1/soarte (sŭár-ti) sf sortsã (sór-tsã) – chealea (cu multi vasi di sãndzi) tsi acoapirã unã parti a natlui tu pãntica-a dadãljei (dit cari nchiseashti matslu tsi u leagã mama di nat tu pãnticã) sh-cari easi dit truplu a muljariljei unãoarã cu amintarea-a natlui; (fig: soarti = amintari, fitari, nashtiri, aflarea-a njiclui)
{ro: placentă, amintari}
{fr: placenta, naissance}
{en: placenta, birth}
ex: cãndu nfashi (easti s-amintã) muljarea tu shasili mesh, soartea nu lj-u talji; a cui ãlj furã soartea, njiclu moari; dzãnili yin s-lji bagã mira, sã-lj scrii ditru soarti (fig: amintari) pãn tu moarti

§ soarti2/soarte (sŭár-ti) sf sortsã (sór-tsã) – atseali tsi suntu numãtsiti (scriati) cã va patã omlu tu ntreaga banã a lui (di treili miri dit pãrmitili shi pistipsirili a laolui, tu oara tsi s-ari amintatã natlu); mirã, njirã, scriatã, fatãzã, scriiturã, cãsmeti, tihi
{ro: destin, soartă}
{fr: destin, sort}
{en: destiny, fate}
ex: sh-plãndzi araua-lj soarti (mirã); ah, mãratlu-nj, soarti (mirã) amarã!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ursescu

ursescu (ur-sés-cu) (mi) vb IV ursii (ur-síĭ), urseam (ur-seámŭ), ursitã (ur-sí-tã), ursiri/ursire (ur-sí-ri) –
1: acljem cariva s-intrã (s-yinã, s-treacã, etc.) n casã, cãlisescu, voi, cupãsescu;
2: dau ordin, dimãndu, pãrãnghilsescu, pãrãnchisescu;
3: dumnescu, cumãndãrsescu, stãpuescu;
4: (mirili) lj-numãtsescu (lji scriu) a natlui cãndu s-amintã, atseali tsi va patã tu bana-a lui; scriu, numãtsescu
{ro: dori, pofti, invita; ordona, comanda; dispune, stăpâni, ursi}
{fr: désirer, convoiter, inviter; ordonner, commander; dominer, maîtriser, posséder, prédestiner}
{en: desire, invite; order, command; rule, control, subdue, predestinate}
ex: tsi urseshti (tsi tsã va inima, tsi vrei) di la noi?; s-urseshti (s-yinj ma s-vrei) mãni acasã la measã; ursea (yinu), ma s-vrei, astarã; ursea, shedz; ea ursits (tritsets, intrats) ãn casã sh-voi; s-urseshti (s-yini) la cãlivã; disicã-u, ursi (dimãndã) Dumnidzã; ma nj-escu featã, nu ursescu (nu dimãndu, nu dau mini ordin); eara om arãu, tsi ursea (dumnea) tru zãmanea atsea; nu s-urseashti (nu si stãpueashti); ursi (dimãndã) si s-adunã tutã oastea; un bimbash urseashti (easti ma mari) pristi unã njilji; cari l-urseashti (dumneashti, cumãndãr-seashti) loclu aestu?; loclu amirãrescu, tuts ãl ursescu; hilj lu-am, lu-ursesu (lu stãpuescu, cumãndãrsescu); avdzã mirili cã-lj ursirã (lj-numitsirã) tri nveastã un nat dit fashi; tsi mirili lj-ursirã (lj-numitsirã, lj-scriarã) a lui; mi ursii (numãtsii, prãxii) tri om mari

§ ursit (ur-sítŭ) adg ursitã (ur-sí-tã), ursits (ur-sítsĭ), ursi-ti/ursite (ur-sí-ti) – tsi easti acljmat oaspi tu-unã casã; intrat ãn casã; tsi-lj s-ari scriatã di miri; acljimat, cãlisit, vinjit, cupãsit, pãrãnghisit, pãrãnchisit, cumãndãrsit, stãpuit, scriat, numãtsit
{ro: dorit; poftit; invitat; ordonat, comandat; dispus, stăpânit, fixat, destinat, ursit}
{fr: désiré, convoité, invité; ordonné, commandé; dominé, maîtrisé, possédé; destiné}
{en: desired, invited; ordered, commanded; ruled, controlled, subdued, predestinated}
ex: hii ursit (cãlisit) la measã; agiumsi dzua ursitã (cumãndãrsitã, aleaptã) di amirã; acshi-lj fu ursitã (scriatã); unãoarã tsi-i ursitã (scriatã) s-hibã acshi

§ ursiri/ursire (ur-sí-ri) sf ursiri (ur-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-urseashti tsiva; intrari (tritseari, n casã), acljimari, cãlisiri, vinjiri, cupãsiri, pãrãnghisiri, pãrãnchisiri, cumãndãrsiri, numãtsiri; mirachi, sivdã, vreari, scriari, ursitã, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn