|
|
fasâ, fasi
RO:porumbel sălbatic … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:34277>2014-05-14 22:31:05.002802 »
fasã
fasã (fá-sã) sf fãsi (fắsĭ) – agru-pilister (pãrumbu, culumbu), pulj tsi sh-u-adutsi cu turtura, cu peanili murni-grivi pi pãltãri sh-pãn-ticã; guguci, gugufcã, gugufci, dudii, dicuhturã
{ro: porumbel săl-batec}
{fr: pigeon sauvage, pigeon ramier}
{en: wild pigeon, ring dove}
fãsãrii/fãsãrie
fãsãrii/fãsãrie (fã-sã-rí-i) sf fãsãrii (fã-sã-ríĭ) – vrondu mari tsi s-avdi cu bots analti sh-amisticati, cu agudituri di cicioari, di ciocuti, etc.; alãxiri di zboarã greali namisa di doi i ma multsã oaminj (ti lucri trã cari nu s-aduchescu); ghiurultii, yiurultii, larmã, lavã, tãvãturã, bãtãturã, cãvgã, ncãciturã, ncãceari, filunichii, etc.
{ro: tapaj; ceartă}
{fr: bruit, tapage; fâcherie}
{en: loud noise, uproar; quarrel}
cãfãsar1
cãfãsar1 (cã-fã-sárŭ) sm, adg – vedz tu cãfasi1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cãfasi1cãfãsar2
cãfãsar2 (cã-fã-sárŭ) sm, adg – vedz tu cãfasi2
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cãfasi2cãfasi1/cãfase
cãfasi1/cãfase (cã-fá-si) sf cãfãsh (cã-fắshĭ) – unã soi di cutii njicã (cãsicã di lemnu, her i plasticã) adratã maxus trã tsãnearea-a puljlor (cãntãtori) ãn casã; unã soi di cutii mari (cãsicã di lemnu, scãnduri i her) tu cari suntu tsãnuti ncljisi pricili agri tra s-nu s-facã znjii; cãfesi, cluvii, culuvii, cãfashi; (fig: cãfasi = hapsi, filichii, ncljisoari, etc.)
{ro: colivie}
{fr: cage}
{en: cage}
ex: nj-ahãrzi nã cãfasi; tsãnea aslanjlji tu cãfasi di her; bãgã puljlu tu-unã cãfasi (culuvii) shi-l hrãnea; cãfasea-i spindzuratã di dureclu dit chioshi; escu tu cãfasi (fig: ncljis ca tu filichii) n casa aestã
§ cãfashi1/cãfashe (cã-fá-shi) sf cãfãsh (cã-fắshĭ) – (unã cu cãfasi1)
§ cãfesi/cãfese (cã-fé-si) sf cãfesh(?) (cã-féshĭ) – (unã cu cãfasi1)
ex: arslan mari ncljis tu cãfesi di her
§ ncãfãsescu (ncã-fã-sés-cu) vb IV ncãfãsii (ncã-fã-síĭ), ncãfãseam (ncã-fã-seámŭ), ncãfãsitã (ncã-fã-sí-tã), ncãfãsiri/ncãfãsire (ncã-fã-sí-ri) – ncljid (un pulj, unã agru-prici) tu-unã culuvii (cãfasi); (fig: ncãfãsescu = (i) ascundu videarea; astup videarea di nafoarã, prit firidã, n casã; (ii) bag (ncljid) cariva tu hapsi)
{ro: pune în colivie sau cuşcă}
{fr: fermer dans une cage}
{en: put in a cage}
ex: turtsãlj au adetea si shi ncãfãseascã pingerli
(expr: astupã videarea prit pingeri)
§ ncãfãsit (ncã-fã-sítŭ) adg ncãfãsitã (ncã-fã-sí-tã), ncãfãsits (ncã-fã-sítsĭ), ncãfãsiti/ncãfãsite (ncã-fã-sí-ti) – tsi easti ncljis tu-unã cãfasi
{ro: pus în colivie sau cuşcă}
{fr: fermé dans une cage}
{en: put in a cage}
ex: sh-la bisearicã, loclu a muljerlor easti ncãfãsit
(expr: ascumtu di videarea-a bãrbatslor)
§ ncãfãsi-ri/ncãfãsire (ncã-fã-sí-ri) sf ncãfãsiri (ncã-fã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un pulj (unã agru-prici) easti ncljis tu-unã cãfasi
{ro: acţiunea de a pune în colivie sau cuşcă}
cãfasi2/cãfase
cãfasi2/cãfase (cã-fá-si) sf cãfãsh (cã-fắshĭ) – verdzi di lemnu (her) astãsiti sh-ligati unã ningã-alantã cu loc gol namisa di eali cari s-bagã la firidz (tra s-nu intrã xenj), la mardzinea di-avlii, la mardzinea di scarã, di balconi (tra si s-tsãnã lumea shi s-nu cadã), etc.; verdzi di lemnu (metal) acãtsati unã di-alantã tsi s-bagã la firidã tra s-nu-alasã lunjina s-treacã, dzua i noaptea; canghil, pãrmac, parmac, pãrmachi, pãrmãclãchi
{ro: grilaj, jaluzele}
{fr: grille, jalousie}
{en: grate, grill, window blinds}
§ cãfashi2/cã-fashe (cã-fá-shi) sf cãfãsh (cã-fắshĭ) – (unã cu cãfasi2)
§ cãfãsar2 (cã-fã-sárŭ) sm cãfãsari (cã-fã-sárĭ) – atsel tsi fatsi i vindi cãfãsi
{ro: fabricant sau vânzător de grilaje, jaluzele}
{fr: fabriquant ou vendeur de grilles ou jalousies}
{en: maker or seller of grates or window blinds}
cãvgã
cãvgã (cãv-gắ) sm cãvgadz (cãv-gádzĭ) – alãxiri di zboarã greali namisa di doi i ma multsã oaminj (trã lucri trã cari elj nu s-aduchescu); vrondul, alumta tsi s-fatsi namisa di doauã (i ma multi) pãrtsã (partii, oaminj, etc.), iu unã parti caftã s-u-azvingã pi-alantã; shimãtãlu shi aurlãrli tsi s-avdu cãndu dunjaea sã ncaci shi sh-arucã zboarã greali; ncãceari, ncãciturã, cafcãturã, ntsirtari, cãvgãturã, filunichii, dãvãturã, dãlgani, shimãtã, vreavã, scandal, fãsãrii;
(expr: da parãlu ca s-amintã cãvgãlu; na pãrãlu, dã-nj cãvgãlu = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva caftã s-lji facã bun a unui, sh-deapoea sh-aflã biljelu)
{ro: ceartă, scandal}
{fr: querelle, dispute, chamaillis}
{en: quarrel, squablle, wrangle}
ex: tsi easti cãvgãlu (ncãcearea, shimãtãlu) aestu tsi s-avdi?; purnjirã la cãvgã (alumtã); s-featsi un mari cãvgã (ncãceari, shimãtã, alumtã); di zbor-zbor, easi cãvgãlu; estan va s-avem cãvgã; avem mari cãvgã cu el
§ cãvgãturã (cãv-gã-tú-rã) sf cãvgãturi (cãv-gã-túrĭ) – (unã cu cãvgã)
§ cafcãturã (caf-cã-tú-rã) sf cafcãturi (caf-cã-túrĭ) – (unã cu cãvgã)
ex: atseali fãrã di zãcoani shi cafcãturi (ncãceri)
§ cãvgãgi (cãv-gã-gí) sm cãvgãgeadz (cãv-gã-gĭádzĭ) – tsi lu-arãseashti sã ncaci; tsi caftã cãvgãlu shi sã ncaci lishor trã itsido, trã dip tsiva; cãvgãngi, dzãndzos, dzãndzãvos, dzãfnos, fesfese, sirsen, zãpãlit
{ro: certăreţ, scandalagiu}
{fr: querelleur, batailleur}
{en: quarreller, wrangler}
ex: tsi ti-acats cu cãvgãgilu-aestu
§ cãvgãngi (cãv-gãn-gí) sm cãvgãngeadz (cãv-gãn-gĭádzĭ) – (unã cu cãvgãgi)
culupan
culupan (cu-lu-pánŭ) sn culupani/culupane (cu-lu-pá-ni) – cumatã lungã shi strimtã di pãndzã cu cari si nfashi natslji dupã tsi s-amintã shi suntu ninga njits; culpan, scutic, scutã, spargan, spargãn, militsã, miljitsã, speasi, fashi, nfãshimindu
{ro: scutec, faşă}
{fr: maillot, couche (pour emmailloter les enfants)}
{en: diaper}
ex: cu dauã culupani nfãshai feata; culupanili (scutili) vor lari
§ culpan (cul-pánŭ) sn culpani/culpane (cul-pá-ni) – (unã cu culupan)
ex: aflãm mãrata-nã featã tu culpani aspindzuratã di gardu
dicuhturã
dicuhturã (dhi-cuh-tú-rã) sf dicuhturi (dhi-cuh-túrĭ) – pulj tsi sh-u-adutsi cu-unã turturã (agru-pilister, pãrumbu), cu peanili murni-grivi pi pãltãri sh-pãnticã, sh-cu-un ghir lai pi gushi; guguci, gugufcã, gugufci, dudii, fasã
{ro: guguştiucă}
{fr: ramier}
{en: ring dove, wild pigeon}
dudii/dudie
dudii/dudie (du-dí-i) sf dudii (du-díĭ) – agru-pilister (pãrumbu, culumbu), pulj tsi sh-u-adutsi cu turtura, cu peanili murni-grivi pi pãltãri sh-pãnticã; guguci, gugufcã, gugufci, fasã, dicuhturã; (fig: dudii = (i) fiticã mushatã sh-dultsi, nveastã nauã, vrutã, dashi, etc.; (ii) culats (di Crãciun) faptsã maxus tra s-undzeascã cu dudiili)
{ro: porumbel sălbatec}
{fr: pigeon sauvage, pigeon ramier, tourtourelle}
{en: wild pigeon, ring dove, turtle-dove}
ex: eara mushatã ca unã dudii (guguci, culumbushi); avea nã gurã di dudii (ca di guguci); mushatã dudii (fig: fiticã mushatã), di sum pirvulii; nu-nj plãndzi pãrumbã, nu-nj ti nvirinã, dudii (fig: dashi); di sivdaea tsi-am tri tini, o dudi’, dudia-a (fig: vruta-a) mea!; luna albã, curatã ca nã dudii (fiticã) arushinoasã; s-frãndzi ca dudii (fig: nveastã nauã); datã lj-am unã flurii,-a atsiljei njicã dudii (nvisticã nauã)
fashi/fashe
fashi/fashe (fá-shi) sf fãsh (fắshĭ) – cumatã (filii) lungã shi ngustã (di carti, pãndzã, cheali, carni, etc.) tãljatã (aruptã, scoasã) dit unã cumatã ma mari (cu cari si-anvãrteashti, s-leagã, si nvãrtushadzã tsiva); cumatã lungã shi strimtã di pãndzã cu cari si nfashi njitslji; pãndzã lungã shi strimtã cu cari s-leagã arãnjlji di pi truplu-a omlui; cumatã, bucatã, filii, scutic, scutã, culpan, culupan, spargan, spargãn, speasi, militsã, miljitsã, nfãshimindu
{ro: faşă, fâşie, scutec, bandă, felie; bucată}
{fr: maillot, bande, bandelette, tranche, morceau}
{en: swaddling band (clothes), narrow band, strip, slice, piece}
ex: adu fasha (scuta, culupanea) si nfash ficiuriclu; li tãljai lungu ca fasha; fashi (cumatã lungã shi strimtã) aruptã dit paltul a meu; nu-lj ligai ghini fasha; trets fasha sum tini; unã carotsã cu nishti fãsh di pãndzã; arupea di nãsh fãsh (filii, cumãts) di carni; cum strigã, fãsh-fãsh (surii-surii); u scoasi soacrã-sa fãsh-fãsh (cumãts, cumãts); fãsh, fãsh (filii, filii) u disicã; s-ti-adarã fãsh (filii, cumãts); fãsh-filii (cumãts, cumãtici) li scoasirã; fãsh ãntredz di nãvai si scula nsus; fãsh-fãsh u scoasirã (u featsirã cumãts)
§ nfash (nfáshĭŭ) (mi) vb I nfãshai (nfã-shĭáĭ), nfãsham (nfã-shĭámŭ), nfãshatã (nfã-shĭá-tã), nfãsha-ri/nfãshare (nfã-shĭá-ri) – anvãrtescu un njic tu fashi; lj-bag a njiclui un culupan; lj-alãxescu scuta-a njiclui; anvãrtescu unã fashi pristi tsiva (unã mãnã, cicior, aranã, etc.); (fig: nfash = (trã muljari) amintu, fac njic)
{ro: înfăşa; naşte}
{fr: emmailloter; naître}
{en: swaddle (infant), put on diaper; give birth}
ex: nat ãn leagãn sã nu nfashi; muljarea, cãndu s-apruchea sã nfashi (fig: s-amintã njic), s-dutsea tu pãduri di nfãsha (fig: aminta natlu); nveasta nfãshe (bãgã culpani la; icã fig: amintã) doi ficiori; tora lu nfãshai (lj-bãgai fasha)
§ nfãshedz (nfã-shĭédzŭ) (mi) vb I nfãshai (nfã-shĭáĭ), nfãsham (nfã-shĭámŭ), nfãshatã (nfã-shĭá-tã), nfãshari/nfãshare (nfã-shĭá-ri) – (unã cu nfash)
§ nfãshat (nfã-shĭátŭ) adg nfãshatã (nfã-shĭá-tã), nfãshats (nfã-shĭátsĭ), nfãsha-ti/nfãshate (nfã-shĭá-ti) – (natlu) a curi ãlj s-ari bãgatã un culupan; (mãnã, aranã, cicior, etc.) ligat cu-unã fashi
{ro: înfăşat}
guguci3/guguce
guguci3/guguce (gu-gú-ci) sf guguci/guguce (gu-gú-ci) – pulj tsi sh-u-adutsi cu-unã turturã (agru-pilister, pãrumbu), cu peanili murni-grivi pi pãltãri sh-pãnticã, sh-cu-un ghir lai pi gushi; gugufcã, gugufci, dudii, fasã, dicuhturã
{ro: guguştiucă}
{fr: ra-mier}
{en: ring dove, wild pigeon}
ex: gugucili bãneadzã pãreclji, pãreclji; nã gurã di guguci
§ gugufci/gugufce (gu-gúf-ci) sf gugufci/gugufce (gu-gúf-ci) – (unã cu guguci3)
§ gugufcã (gu-gúf-cã) sf guguftsi/guguftse (gu-gúf-tsi) – (unã cu guguci3)