DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bitisescu

bitisescu (bi-ti-sés-cu) (mi) vb IV bitisii (bi-ti-síĭ), bitiseam (bi-ti-seámŭ), bitisitã (bi-ti-sí-tã), bitisiri/bitisire (bi-ti-sí-ri) – l-duc un lucru pãnã la capit; astãmãtsescu un lucru cã nu-armasi altu tsiva trã fãtseari; astãmãtsescu lucrul aclo iu-agiumsi shi nu lu-alas si s-facã ma diparti; l-fac un lucru s-hibã etim tr-atseali tsi am tu minti; bitsescu, sculusescu, susescu, tilescu, apulsescu, mburescu, burescu, scãrchescu;
(expr:
1: nu bitisescu (nibitisit) zborlu… = unãshunã…, cum bitisescu zborlu…;
2: mi bitisii la fatsã = slãghii multu)
{ro: termina, isprăvi, sfârşi}
{fr: achever, terminer, finir}
{en: finish, terminate}
ex: bitisi pãndza; bitisi moarea; bitisii (astãmãtsii) lucrul aclo iu earam c-aveam lãndzidzãtã; bitisii aestu lucru shi mi-acats di altu; nu bitisi ghini zborlu
(expr: unãshunã, cum bitisi zborlu) sh-lu-agudi gugoshlu; nu avea seamni s-bitiseascã; ti bitisish
(expr: slãghisi, ti trapsish) la fatsã

§ bitisit (bi-ti-sítŭ) adg bitisitã (bi-ti-sí-tã), bitisits (bi-ti-sítsĭ), bitisi-ti/bitisite (bi-ti-sí-ti) – (lucru) tsi easti dus pãnã la capit; tsi easti astãmãtsit cã nu-armasi altu tsiva ti-adrari; tsi s-ari faptã etim; bitsit, sculusit, susit, tilit, apulsit, mburit, burit, scãrchit
{ro: terminat, isprăvit, sfârşit}
{fr: achevé, terminé, fini}
{en: finished, terminated}
ex: feata mutã sh-bitisitã
(expr: slãghitã)

§ bitisi-ri/bitisire (bi-ti-sí-ri) sf bitisiri (bi-ti-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva bitiseashti un lucru; bitsiri, sculusiri, susiri, tiliri, apulsiri, mburiri, buriri, scãrchiri
{ro: acţiunea de a termina, de a isprăvi; terminare, isprăvire, sfârşire}
{fr: action d’achever, de terminer, de finir}
{en: action of finishing, of terminating}

§ nibitisit (ni-bi-ti-sítŭ) adg nibitisitã (ni-bi-ti-sí-tã), nibitisits (ni-bi-ti-sítsĭ), nibitisiti/nibitisite (ni-bi-ti-sí-ti) – tsi nu easti bitisit; tsi nu easti dus pãnã la capit; tsi nu easti etim; nibitsit, nimburit, niburit;
(expr: nibitisit ghini un lucru = ninti ca s-lu bitiseascã ghini lucrul)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn vedz: bitisescu

burescu2

burescu2 (bu-rés-cu) vb IV burii (bu-ríĭ), buream (bu-reámŭ), buritã (bu-rí-tã), buriri/burire (bu-rí-ri) – l-duc un lucru pãnã la capit; l-fac un lucru pãnã tu bitisitã; agiungu pãnã aclo iu vream s-agiungu; mburescu, bitisescu, bitsescu, sculusescu, susescu, tilescu, apulsescu, mplinescu (fig: burescu = fac s-nu-armãnã tsiva di cariva; vatãm, cãtãstrãpsescu, afãnsescu)
{ro: termina, împlini}
{fr: finir, accomplir, réaliser}
{en: finish, complete, realize}
ex: Faraon s-minduea cu tsi trop si-lj bureascã (fig: si-lj cãtãstrãpseascã)

§ burit2 (bu-rítŭ) adg buritã (bu-rí-tã), burits (bu-rítsĭ), buriti/burite (bu-rí-ti) – (lucru) tsi easti dus pãnã la capit; mburit, bitisit, bitsit, sculusit, susit, tilit, apulsit, mplinit
{ro: terminat, împlinit}
{fr: accompli, achevé, fini}
{en: finished, completed}

§ buriri2/burire (bu-rí-ri) sf buriri (bu-rírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva bitiseashti un lucru; mburiri, bitisiri, bitsiri, sculusiri, susiri, tiliri, apulsiri, mpliniri
{ro: acţiunea de a termina, de a împlini; terminari, împliniri}
{fr: action d’accomplir, d’achever, de finir; accomplissement, achèvement, fin}
{en: action of finishing, of completing; completion, end} niburit2 (ni-bu-rítŭ) adg niburitã (ni-bu-rí-tã), niburits (ni-bu-rítsĭ), niburiti/niburite (ni-bu-rí-ti) – tsi nu easti bitisit (burit); tsi nu easti dus pãnã la capit; tsi nu easti etim; nimburit, nibitisit, nibitsit
{ro: neterminat}
{fr: inachevé}
{en: unfinished}

§ niburiri2/niburire (ni-bu-rí-ri) sf niburiri (ni-bu-rírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu biti-seashti, nu bureashti un lucru; nimburiri, nibitisiri, nibitsiri
{ro: acţiunea de a nu termina; neterminare}
{fr: action de ne pas achever}
{en: action of not finishing}

§ mburescu (mbu-rés-cu) vb IV mburii (mbu-ríĭ), mbuream (mbu-reámŭ), mburitã (mbu-rí-tã), mburiri/mburire (mbu-rí-ri) – (unã cu burescu)
ex: mea, azã sã mburirã (s-featsirã, s-bitisirã) tuti, azã s-hãrisescu; di preavãrliga li mburi (li bitisi) tuti,…, nuntru, n bisearicã armasi nimburitã (nibitisitã) di iconj; mburii (bitisii) lucrul tsi-nj didesh; s-dusi pãnã-aclo ma nu mburi (featsi, bitisi) tsiva

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãstrãnjot

cãstrãnjot (cã-strã-njĭótŭ) sm, sf cãstrãnjoatã (cã-strã-njĭŭá-tã), cãstrãnjots (cã-strã-njĭótsĭ), cãstrãnjoati/cãstrãnjoate (cã-strã-njĭŭá-ti) – unã di dauãli alumãchi ma mãri di fãrshirots
{ro: una din cele două ramuri principale de fârşiroţi}
{fr: l’une des deux branches principales de “fãrshirots”}
{en: one of the two main branches of “fãrshirots”}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cipari/cipare

cipari/cipare (ci-pá-ri) sf cipãri (ci-pắrĭ) – fashi (tsãsãturã, coardã di hiri mplititi, etc.) strimtã sh-lungã di bumbac (lãnã, catife, metal, etc.) purtatã ca stulii pi stranji (capeli, di gushi, etc.); fashã di metal tsi u poartã ufitserlji pi bratslu, cheptul icã umirli-a stranjilor di stratiot, tra s-aspunã scara tsi u au tu-ascheri; tsipari, ciupari, tsupari, pantlicã, pãtlicã, curdelã, curdeauã, curdilachi, coardã; galon, galoni
{ro: panglică, şiret, galon}
{fr: ruban; tresse, soutache}
{en: ribbon, hatband, lace; braid, stripes}
ex: purta chiurcu cu cipãri (panglits) di hrisozmã; tu zãmani s-purta multu cipãrli (panglitsli, curdelili)

§ ciupari1/ciupare (cĭu-pá-ri) sf ciupãri (cĭu-pắrĭ) – (unã cu cipari)

§ tsipari/tsipare (tsi-pá-ri) sf tsipãri (tsi-pắrĭ) – (unã cu cipari)

§ tsupari1/tsupare (tsu-pá-ri) sf tsupãri (tsu-pắrĭ) – (unã cu cipari)

§ ciupari2/ciupare (cĭu-pá-ri) sf ciupãri (cĭu-pắrĭ) – soi di capelã purtatã di muljerli fãrshiroati
{ro: un fel de pălărie purtată de fărşiroate}
{fr: couvre-chef des femmes des “fãrshirots”}
{en: head-gear worn by the “fãrshirots” women}

§ tsupari2/tsupare (tsu-pá-ri) sf tsupãri (tsu-pắrĭ) – (unã cu ciupari2)

§ ghiubec2 (ghĭu-bécŭ) sn ghiubetsi (ghĭu-bé-tsi) shi ghiubecuri (ghĭu-bé-curĭ) – (unã cu cipari)
ex: cu ghiubecuri (cipãri) shi cu ghiurdãnj

§ tãpari/tãpare (tã-pá-ri) sf tãpãri (tã-pắrĭ) – stulii di-asimi purtatã di muljeri pri cap pristi fesi; ambrunã, tepe, tipe
{ro: podoabă de cap}
{fr: parure d’argent portée par les femmes au-dessus du fez}
{en: silver adorning worn by women over the hat}

§ tepe (te-pé) sm tepedz (te-pédzĭ) – (unã cu tãpari)

§ tipe (ti-pé) sm tipedz (ti-pédzĭ) – (unã cu tãpari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cunoscu

cunoscu (cu-nós-cu) (mi) vb III shi II cunuscui (cu-nus-cúĭ), cunushteam (cu-nush-teámŭ), cunuscutã (cu-nus-cú-tã), cunoash-tiri/cunoashtire (cu-nŭásh-ti-ri) shi cunushteari/cunushteare (cu-nush-teá-ri) –
1: lu shtiu cari easti; hiu sigur cã atseali tsi am tu minti (tsi dzãc, tsi ved, tsi avdu, tsi nvets, tsi-nj s-ari spusã, etc.) suntu dealihea; pistipsescu multu (dip ca atumtsea cãndu hiu sigur) cã tsiva easti dealihea, ashi cum s-ari faptã; shtiu;
2: lj-aspun ihãristisirea tsi u am trã bunlu tsi nj-ari faptã; u spun dishcljis (cu ifhãristisiri, sh-ta s-u shtibã tuts) faptul cã cariva ari adratã un lucru tr-alãvdari; pricunoscu cã un lucru s-ari faptã dealihea; pricunoscu;
(expr: dintsãlj din gurã-ts cunoscu = ti cunoscu multu ghini)
{ro: cunoaşte; recunoaşte}
{fr: connaître; reconnaître}
{en: know; be grateful}
ex: cunoscu (shtiu, zburãscu) nturtseashti; cunuscui (lji shtiui, lj-adunai) multsã di-a noshtri tu Vlãhii; lipseashti s-nã videm tra s-nã cunushtem (s-nã shtim un cu-alantu, cari him); cunoscu (li shtiu) gramatili grãtseshti; di cãndu s-cunuscurã (s-adunarã shi shtiurã un di-alantu), albã dzuã nu vidzurã; nu-nj cunoscu (nu-nj shtiu tsiva) di lucrul aestu; va ts-u cunoscu (va ts-u pricunoscu) buneatsa tsi nj-u featsish; adrat cu stranji mushati shi hrisusiti, di nu puteai s-lu cunoshti iuvashuva

§ cunuscut (cu-nus-cútŭ) adg cunuscutã (cu-nus-cú-tã), cunuscuts (cu-nus-cútsĭ), cunuscuti/cunuscute (cu-nus-cú-ti) – tsi easti shtiut cã-i dealihea; tsi easti pricunuscut; om tsi-l cunoscu ghini sh-nj-easti oaspi; shtiut, pricunuscut, cunushmai
{ro: cunoscut, ştiut; recunoscut}
{fr: connu; reconnu}
{en: known; grateful}
ex: nj-easti multu cunuscutã (u shtiu ghini) boatsea aestã

§ cunoashtiri/cunoashtire (cu-nŭásh-ti-ri) sf cunoashtiri (cu-nŭásh-tirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cunoashti; cunushteari, shtiri, shteari, pricunoashtiri, pricu-nushteari
{ro: acţiunea de a cunoaşte; de a recunoaşte}
{fr: action de connaître; de reconnaître}
{en: action of knowing; of being grateful}
ex: greauã easti cunoashtirea-a omlui

§ cunushtea-ri/cunushteare (cu-nush-teá-ri) sf cunushteri (cu-nush-térĭ) – (unã cu cunoashtiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

farsi

farsi (far-sí) adv – tsi easti cu unã hari la scara-atsea cama-analta; cum nu s-poati, nu-ari ma ghini (ma multu, ma mushat, etc.); safi
{ro: perfect}
{fr: parfaitement}
{en: perfectly}
ex: turtseasca u zburashti farsi (safi, dip ca un turcu); shtii s-li facã farsi tuti; easti farsi, nu-ari vãrnã cusuri

§ safi (sa-fí) adv – tsi easti cu unã hari la scara-atsea cama-analta; cum nu s-poati ma multu (ma ghini, ma mushat, etc.); tsi easti curat, sade, neamisticat, etc.; farsi
{ro: perfect, pur}
{fr: parfaitement, purement}
{en: perfectly, purely}
ex: shtea nturtseshtili safi (farsi, cum nu s-poati ma ghini)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mardzini/mardzine

mardzini/mardzine (már-dzi-ni) sf mãrdzinj (mãr-dzínjĭ) – loclu iu bitiseashti unã fatsã (un lucru, un loc, unã-amari, etc.); mardzinã, marni, sinur (fig:
1: mardzini = (i) mardzini di-arãu (di-amari), budzã (di-arãu, di-amari), mal, acruyealjauã, mazdã, mezdã, mejdã; (ii) mardzinea tsi u mparti unã fatsã di unã altã; sinur; (iii) soi di scãndurã groasã, multi ori adratã dit mardzinea-a truplui di arburi, cu cari s-analtsã i s-acoapirã citia-a casãljei; blanã, grendã, scãndurã; expr:
2: tu mardzini (ca adv) = tu soni, pãnã tu soni, tu buritã, tu bitisitã, acabeti, angeac, artãc, neisi, vechi;
3: mardzini di pãni = cãlcãnj (di pãni), cultuc;
4: mardzinea-a loclui = loc multu ndipãrtat, loclu di dupã soari;
5: di mardzini = di-unã parti;
6: fãrã di mardzini = tsi nu-ari bitisitã; tsi easti ahãntu mari cã nã si pari cã nu-ari bitisitã)
{ro: margine, limită, sfârşit}
{fr: bord, limite, fin}
{en: edge, border, end}
ex: aestã shimii ari mãrdzinjli chindisiti; gramatli nu-au mardzini; vimturi, suflats mardzinea di-amari (fig: mejda di-amari); pãn tu mardzinea-a loclui
(expr: loc multu ndipãrtat); armasi pãn di mardzini
(expr: tu soni)?; tsi mardzini lo
(expr: bitisitã avu) amirãrilja-atsea?; poati cã lji s-aurashti tu mardzini
(expr: pãnã tu soni); mardzinea
(expr: bitisita) aleadzi; shidea tu mardzini
(expr: di-unã parti); agiumsi tu mardzini
(expr: tu soni, acabeti) tu un udã; va s-lu caftã pãnã tu mardzinea-a loclui
(expr: tu locuri multu ndipãrtati, tu bitisita-a loclui); s-nu ti-aprochi multu di mardzinea-a (fig: malu-a, budza-a) arãului; cama tu mardzini
(expr: pãnã tu soni) aclo va s-agiundzi; casã di om oarfãn acupiritã cu mãrdzinj (fig: blãnj, scãnduri dit mardzinea-a truplui di arburi)

§ mardzinã (már-dzi-nã) sf mãrdzinj (mãr-dzínjĭ) – (unã cu mardzini)

§ marni/marne (már-ni) sf mãr-nji (mắr-nji) – (unã cu mardzini)
ex: loarã marnea (mardzinea), marnea

§ mãr-dzinescu (mãr-dzi-nés-cu) (mi) vb IV mãrdzinii (mãr-dzi-níĭ), mãrdzineam (mãr-dzi-neámŭ), mãrdzinitã (mãr-dzi-ní-tã), mãrdziniri/mãrdzinire (mãr-dzi-ní-ri) – dzãc (bag semnu) pãnã iu s-tindi un loc (iu va-lj hibã sinurlu, mardzinea); astãsescu loclu iu va s-aflã mardzinea (sinurlu) a unui lucru; ngãrdescu (scol gardu deavãrliga di) un loc; bitisescu aclo iu s-aflã mardzinea-a lucrului; sinuripsescu, ngãrdescu, piriursescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

Sãmbãtã

Sãmbãtã (Sắm-bã-tã) sf Sãmbãti/Sãmbãte (Sãm-bã-ti) – anshasea dzuã dit stãmãnã (ca la noi, cãndu stãmãna nchiseashti cu Lunea), namisa di Vinjiri shi Dumãnicã;
(expr:
1: Sãmbãta Mari = Sãmbãta dit Stãmãna Mari dzua di nãinti di Pashti;
2: lau cu apã di Sãmbãtã = lau multu ghini, farsi; frec)
{ro: sâmbătă}
{fr: samedi}
{en: Saturday}
ex: tats! cã easti Sãmbãta; s-intru tu foc Sãmbãta Mari; bagã oara, dzãsi nãs la hrisic, s-li-adari ti Sãmbãtã, cã dusi bana-ts; Sãmbãta shi Dumãnica s-nu yinj; ti la cu apa di Sãmbãtã
(expr: ti freacã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

scãrchescu

scãrchescu (scãr-chĭés-cu) vb IV scãrchii (scãr-chíĭ), scãrcheam (scãr-chĭámŭ), scãrchitã (scãr-chí-tã), scãrchiri/scãrchire (scãr-chí-ri) – l-duc un lucru pãnã la capit; astãmãtsescu un lucru; astãmãtsescu lucrul aclo iu-agiumsi shi nu lu-alas si s-facã ma diparti; l-dau nafoarã di la lucru pri cariva; l-dipãrtedz di tsiva; bitisescu, bitsescu, sculusescu, susescu, tilescu, apulsescu, mburescu, burescu
{ro: termina; suprima, concedia, depărta}
{fr: achever, terminer (le tissage); supprimer, congédier, écarter}
{en: finish; stop, suppress, dismiss, discard}
ex: scãrchii pãndza (bitisii di tsãseari); scãrchi arãzboilu (bitisi, astãmãtsi) lucrul di la arãzboi), sã s-ducã la drãshtealã ncãrcatã sh-di la drãshtealã la bãtanji; polimlu avea scãrchitã (s-avea bitisitã, astãmãtsitã); lj-u scãrchi (astãmãtsi, sculã) dhyeara; lji scãrchi lufelu (astãmãtsi tra s-lji-l da); lu scãrchii (l-ded nafoarã) di la lucru; nj-u fricã s-nu mi scãrcheascã (s-nu mi da nafoarã di la lucru); nã scãrchi soea (nã dipãrtã di soi), nã dispãrtsã di lumi

§ scãrchit (scãr-chítŭ) adg scãrchitã (scãr-chí-tã), scãrchits (scãr-chítsĭ), scãrchiti/scãrchite (scãr-chí-ti) – (lucru) tsi easti dus pãnã la capit; tsi easti astãmãtsit; tsi easti dat nafoarã di la lucru; tsi easti ndipãrtat di tsiva; bitisit, bitsit, sculusit, susit, tilit, apulsit, mburit, burit
{ro: terminat; suprimat, concediat, depărtat}
{fr: achevé, terminé; supprimé, congédié, écarté}
{en: finished; stopped, suppressed, dismissed, discarded}

§ scãrchiri/scãrchire (scãr-chí-ri) sf scãrchiri (scãr-chírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva bitiseashti un lucru; bitisiri, bitsiri, sculusiri, susiri, tiliri, apulsiri, mburiri, buriri
{ro: acţiunea de a termina, de a isprăvi; terminare, isprăvire, sfârşire}
{fr: action d’achever, de terminer, de finir}
{en: action of finishing, of terminating}
ex: dauã-arãzboai trã scãrchiri (trã bitisiri) nu-i njic lucru; di frica-a scãrchiriljei (dariljei noafoarã di la lucru), mi dush

§ scãrchiturã (scãr-chi-tú-rã) sf scãrchituri (scãr-chi-túrĭ) – scãrchiri, bitisiri, bitsiri, sculusiri, susiri, tiliri, apulsiri, mburiri, buriri
{ro: terminare, sfârşit}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn