|
|
fanumin
fanumin (fa-nú-minŭ) adg – vedz tu fãnirusescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: fãnirusescuarburi/arbure
arburi/arbure (ár-bu-ri) sm arburi (ár-burĭ) –
1: numã tsi s-da la itsi plantã cu trup analtu sh-lumãchi limnoasi, mplin di frãndzi tsi fac unã cãrunã largã deavãrliga-a truplui;
2: numã datã a ma multor arburi fanuminj di pãduri, analtsã, cu lemnul vãrtos sh-frãndzãli mãri cu mãrdzinj hãrãxiti, a curi fructu easti gljinda; arbur, oarbãri, cupaci, tser, cealãc, chiminit, dushcu
{ro: arbore, stejar}
{fr: arbre; chêne}
{en: tree; oak tree}
ex: sh-nipãrtica s-alinã pri arburi; cãrbunj di arburi (cupaci, tser, cealãc); arburlji nvirdzãrã; vãrã arburi uscat tsi cãdea di vimtu di oarã-oarã
§ arbur (ár-burŭ) sm arburi (ár-burĭ) – (unã cu arburi)
ex: arburlu (cupacilu, tserlu) fatsi ghinduri; lemnul di arbur (cupaci, tser, cealãc) easti bun la durets
§ oarbãri/oarbãre (ŭár-bã-ri) sm oarbãri (ŭár-bãrĭ) – (unã cu arburi)
§ arburic (ar-bu-rícŭ) sm arburits (ar-bu-rítsĭ) – arburi njic; cupaci njic; plantã limnoasã cari s-disfatsi di la-arãdãtsinã ca nã tufã
{ro: arbore mic, arbust; stejar mic}
{fr: petit arbre, arbrisseau; petit chêne}
{en: small tree, bush, shrub; small oak tree}
§ arburet (ar-bu-rétŭ) sn arbureturi (ar-bu-ré-turĭ) –
1: multimi di arburi tsi crescu ca unã pãduri; pãduri, curii;
2: pãduri di cupaci (di tseri, di cealãts)
{ro: arborete, stejăriş}
{fr: forêt, forêt de chênes}
{en: forest; oak forest}
ex: tricui pri la arburet (pãdurea di cealãc, di tser, di cupaci)
blãduh
blãduh (blã-dúhŭ) sm blãduhi (blã-dúhĭ) – numã datã la ma multi turlii di fanuminj arburi (cupaci) di pãduri, analtsã, cu truplu ndreptu sh-curunã mari, cu lemnul multu sãnãtos, tsi-u dãnã-seashti ghini nutia, cu frãndza veardi-ncljisã sh-mardzinea hãrãxitã ahãnda, cu lilici arãdãpsiti tu arapuni, sh-a curi fructu easti unã gljindã mari; lemnul tsi-l da aestu arburi; cupaci, cealãc, tser, chiminit, dushcu
{ro: gorun}
{fr: chêne à grappes}
{en: species of oak}
ex: leamni di blãduh (cupaci)
cãstãnj
cãstãnj (cãs-tắnjĭŭ) sm cãstãnj (cãs-tắnjĭ) – arburi (pom) tsi creashti ma multu tu pãduri, cu frãndzãli niheamã ca lundzi, lilici albi icã aroshi arãdãpsiti ca tu-unã piramidã, cãftat multu ti fructili tsi fatsi, tsi sh-u aduc tu mãrimi, formã shi nustimadã cu nuca
{ro: castan}
{fr: châtaignier}
{en: chestnut tree}
ex: durnjii sum cãstãnj, tu avrã nã sãhati; aproapea di hoarã eara nã pãduri di cãstãnj
§ cãstãnji/cãstãnje (cãs-tắ-nji) sf cãstãnji/cãstãnje (cãs-tắ-nji) – fructul faptu di pomlu cãstãnj (ca unã soi di nucã nvilitã pi dinafoarã cu-unã coaji mplinã di schinj tsi s-usucã, s-disfatsi sh-cadi cãndu cãstãnja s-coatsi toamna pi pom), cu njedzlu dultsi sh-bun tu mãcari, cãndu easti hertu i friptu pri foc
{ro: castană}
{fr: châtaigne}
{en: chestnut}
ex: stranjlu nj-easti lai, cãmeasha nj-easti-aroshi, truplu nj-easti albu (angu-citoari: cãstãnja); mi-arisescu cãstãnjili hearti; el s-curdusi la measã sh-mãcã cãstãnji fripti; cãstãnjili hearti, sh-ma multu cãstãnjili fripti caftã yin; cãstãnjili ti saturã
§ cãstãnjish (cãs-tã-njíshĭŭ) sm cãstãnjishuri (cãs-tã-njí-shĭurĭ) – loc cu multsã cãstãnj; pãduri di cãstãnj; castanaryio
{ro: pădure de castani}
{fr: châtaignerie}
{en: chestnut forest or plantation}
§ castanaryio (cas-ta-nar-yĭó) sm castanaryeadz (cas-ta-nar-yĭádzĭ) – (unã cu cãstãnjish)
ex: mi dush tu castanaryio
§ cãstãnjishti/cãs-tãnjishte (cãs-tã-njísh-ti) sf cãstãnjishti/cãstãnjishte (cãs-tã-njísh-ti) – loc iu s-arucã cojli di cãstãnji
{ro: locul unde se aruncă cojile de castane}
{fr: endroit où l’on jette les écales de châtaignes}
{en: place where one discards the shucks of chestnuts}
ex: caftã prit cãstãnjishti
§ cãstãnjiu (cãs-tã-njíŭ) adg cãstã-njii/cãstãnjie (cãs-tã-njí-i), cãstãnjii (cãs-tã-njíĭ), cãstãnjii (cãs-tã-njíĭ) – tsi ari unã hromã ca di cãstãnji; cãstãnat
ceahlãi
ceahlãi (cĭa-hlắ-i) sf ceahlãi (cĭa-hlắĭ) – casã mari, mushatã, fanuminã, cu multu luxu nuntru, tu cari lucreadzã oaminj mãri dit chivernisea-a statlui, giudetslu iu s-fac giudicãtsli, icã shadi un om multu avut (vãsilje); pãlati, palati, palat, sãrai
{ro: palat}
{fr: palais}
{en: palace}
ex: el nu adrã casi, ma ceahlãi (pãlãts); s-tritsem pri la ceahlãili atseali arsili
cealãc
cealãc (cĭa-lắcŭ) sm cealãts (cĭa-lắtsĭ) – numã datã la ma multi turlii di fanuminj arburi (cupaci) di pãduri, analtsã, cu truplu ndreptu sh-curunã mari, cu lemnul multu sãnãtos, tsi-u dãnã-seashti ghini nutia, cu frãndza veardi-ncljisã sh-mardzinea hãrã-xitã ahãnda, cu lilici arãdãpsiti tu arapuni, sh-a curi fructu easti unã gljindã; lemnul tsi-l da aestu arburi; cupaci, tser, chiminit, blãduh, dushcu
{ro: stejar}
{fr: chêne}
{en: oak}
cucosh
cucosh (cu-cóshĭŭ) sm cucosh (cu-cóshĭ) – mari sh-fanumin pom, tsi yini dit Asii, shi creashti tu livãdz, bãhceadz, uboari, mardzina di cãljuri (ma shi agru tu pãduri), cu-alumãchi multi sh-groasi tsi-alasã unã aumbrã ndisatã, cu frãndzãli mãri (fapti di ma multi frãndzã njits), cu un lemnu multu cãftat trã momila din casã, cu fructul mari nvãlit cu-unã cãlufi veardi, cãrnoasã, tu cari s-aflã simintsa (nuca, cucoasha) cu-unã coaji limnoasã tsi-acoapirã nuntru un njedz cãrnos, multu bun tu mãcari; nuc
{ro: nuc}
{fr: noyer}
{en: walnut tree}
ex: mi-astrag ningã un cucosh (nuc); mãni vai ascuturãm cucoshlji (nutslji); s-nu dornji sum cucosh cã aumbra-a lui easti urãtã
§ cucoashi/cucoashe (cu-cŭá-shi) sf cucoashi/cucoashe (cu-cŭá-shi) – simintsa-a cucoshlui (a nuclui), stronghilã, cu coaji limnoasã, sãnãtoasã cari, dupã tsi easti aspartã, aspuni simintsa cãrnoasã di nãuntru, multu bunã tu mãcari; nucã
{ro: nucă}
{fr: noix}
{en: walnut}
ex: njicã-i ca cucoashi (nucã) sh-mintea u-ari ca nã moashi (angucitoari: oara, sãhatea); estan cucoshlu-a (nuclu-a) nostru nu-ari cucoashi (nuts); cucoashi (nucã) nu-armasi ascãlnatã; li-ascãpitã cucoashili (nutsli) cu tuti coji
§ cucushicã (cu-cu-shí-cã) sf cucushitsi/cucushitse (cu-cu-shí-tsi) – nucã njicã
{ro: nucă mică}
{fr: petite noix}
{en: small walnut}
cupaci
cupaci (cu-pácĭŭ) sm cupaci (cu-pácĭ) shi sn cupaci/cupace (cu-pá-ci) –
1: un (di multili turlii di) arburi tsi creashti di-aradã tu pãduri (ma poati s-creascã sh-singur tu cãmpu icã cãsãbã) sh-cari easti criscut mash ti mushuteatsã, aumbrã, lemnu, etc. (nu ti fructili a lui); arbur, arburi, oarbãri;
2: numã datã la ma multi turlii di fanuminj arburi di pãduri, analtsã, cu truplu ndreptu sh-curunã mari, cu lemnul multu sãnãtos, tsi-u dãnãseashti ghini nutia, cu frãndza veardi-ncljisã sh-mardzinea hãrãxitã ahãnda, cu lilici arãdãpsiti tu arapuni, sh-a curi fructu easti unã gljindã mari; lemnul tsi-l da aestu arburi; cealãc, tser, chiminit, blãduh, dushcu
{ro: arbore; stejar}
{fr: arbre; chêne}
{en: tree; oak}
ex: s-ascumsi tu cupaci (arburi icã cealãc); talji doi cupaci (arburi) mãri; tu bu-riclu a pãduriljei, da di nã cãsicã ascumtã tu cupaci; cãrbunjlji s-fac di lemnu di cupaci (dushcu, cealãc, tser); s-cãntu sum cupaci (arburi icã chiminits); prit cupaci (arburi icã chiminits) s-avdi troput; acumpãrai nã furtii di cupaci (leamni di cealãc, di tser); cu cupacilu (lemnul di cupaci) u frãmsi; mastea uscatã shi sufrusitã ca coaja di cupaci veclju
§ cupãcinã (cu-pã-cínã) sf cupãcinj (cu-pã-cínjĭ) – pãduri (pãdurici) iu arburlji suntu cupaci (cealãts, dushtsi) tinjiri
{ro: stejeriş}
{fr: jeune forêt de petits chênes}
{en: young oak forest}
ex: s-toarnã caplu tu cupãcinj; iu suntu cupãcinj, va hibã sh-cãpri; s-ascumsi tu cupãcinã
§ cupãcinji/cupãcinje (cu-pã-cí-nji) sf cupãcinji/cupãcinje (cu-pã-cí-nji) – (une cu cupãcinã)
§ cupãcinj (cu-pã-cínjĭŭ) sn cupãcinj (cu-pã-cínjĭ) – (une cu cupãcinã)
§ cupãcear1 (cu-pã-cĭárŭ) sm cupãceari (cu-pã-cĭárĭ) – om tsi talji arburi tu pãduri; om tsi vindi leamni tãljati dit pãduri; limnar, dãrvar
{ro: lemnar, tăietor de lemne}
{fr: bûcheron, vendeur de bois}
{en: woodcutter, wood merchant}
§ cupãcear2 (cu-pã-cĭárŭ) sm cupãceari (cu-pã-cĭárĭ) – huryeat tsi yini dit ma multi hori di-armãnj dit Pindu (aproapea di-Avdela), tsi s-featsirã grets aoa sh-un chiro (sh-nu ma zburãscu armãneashti ma stranjili shi adetsli lã suntu atseali armãneshtili), a curi lucru easti ma multu atsel di tãljari a pãdurlor (di cupaci dit locurli a lor) sh-di vindeari a lemnului tãljat
fãnirusescu
fãnirusescu (fã-ni-ru-sés-cu) (mi) vb IV fãnirusii (fã-ni-ru-síĭ), fãniruseam (fã-ni-ru-seámŭ), fãnirusitã (fã-ni-ru-sí-tã), fãnirusi-ri/fãnirusire (fã-ni-ru-sí-ri) – mi-aspun (es, mi duc) dininti-a cuiniva; li-aspun lucrili ma limpidi (tra s-hibã ma lishor trã aduchiri); alãncescu, alincescu, andzãmedz, ndzãmedz, furni-sescu, pãrãstisescu, pãrãstãsescu, (mi-)aspun, dau, dau cap, scot cap, azvom, fitrusescu (dit loc)
{ro: apărea, clarifica}
{fr: (se) montrer, apparaître; rendre clair}
{en: show; clarify}
ex: lj-si fãnirusi (lj-si alãnci) tu yis
§ fãnirusit (fã-ni-ru-sítŭ) adg fãni-rusitã (fã-ni-ru-sí-tã), fãnirusits (fã-ni-ru-sítsĭ), fãnirusiti/fã-nirusite (fã-ni-ru-sí-ti) – tsi s-aspuni dininti-a cuiniva; tsi ari datã (scoasã) cap; alãncit, alincit, andzãmat, ndzãmat, furnisit, pãrãstisit, pãrãstãsit, etc.
{ro: apărut, clarificat}
{fr: montré, apparu; rendu clair}
{en: shown; clarified}
§ fãnirusiri/fãniru-sire (fã-ni-ru-sí-ri) sf fãnirusiri (fã-ni-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-fãniruseashti tsiva i cariva; alãnciri, alinciri, andzãmari, ndzãmari, furnisiri, pãrãstisiri, pãrãstãsiri, etc.
{ro: acţiunea de a apărea; apariţie, clarificare}
{fr: action de (se) montrer, d’apparaître; de rendre clair; apparition}
{en: action of showing; of clarifying; appearance}
§ nifãnirusit (ni-fã-ni-ru-sítŭ) adg nifãnirusitã (ni-fã-ni-ru-sí-tã), nifãnirusits (ni-fã-ni-ru-sítsĭ), nifãnirusiti/nifãnirusite (ni-fã-ni-ru-sí-ti) – tsi nu easti fãnirusit; tsi nu s-ari aspusã dininti-a cuiniva; tsi nu-ari datã (scoasã) cap; nealãncit, nealincit, neandzãmat, nindzãmat, nifurnisit, nipãrãstisit, nipãrãstãsit, etc.
{ro: nearătat}
{fr: non montré, non apparu}
{en: not shown, unshown}
§ nifãnirusiri/nifãnirusire (ni-fã-ni-ru-sí-ri) sf nifãnirusiri (ni-fã-ni-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-fãniruseashti tsiva i cariva; nealãnciri, nealinciri, neandzãmari, nindzãmari, nifurnisiri, nipãrãstisiri, nipãrãstãsiri, etc.
{ro: acţiu-nea de a nu se arăta}
halimauã
halimauã (ha-li-má-ŭã) sf halimãi (ha-li-mắĭ) – carti fanuminã di pãrmiti, cunuscutã cu numa di “unã njili di noptsã”; (fig: halima = un tsi zburashti multi, fãrã s-astãmãtseascã dip)
{ro: halima; o mie şi una de nopţi}
{fr: mille et une nuits (livre d’histoires d’enfants)}
{en: the Arabian nights (book with children’s stories)}
nuc
nuc (núcŭ) sm nuts (nutsĭ) – mari sh-fanumin pom, tsi yini dit Asii, shi creashti tu livãdz, bãhceadz, uboari, mardzina di cãljuri (ma sh-agru tu pãduri), cu-alumãchi multi sh-groasi tsi-alasã unã aumbrã ndisatã, cu frãndzãli mãri (fapti di ma multi frãndzã njits), cu un lemnu multu cãftat trã momila din casã, cu fructul mari nvãlit cu-unã cãlufi veardi, cãrnoasã, tu cari s-aflã simintsa (nuca, cucoasha) cu-unã coaji limnoasã tsi-acoapirã nuntru un njedz cãrnos, multu bun tu mãcari; cucosh
{ro: nuc}
{fr: noyer}
{en: walnut tree}
ex: tsi-i amar ca hearea shi dultsi ca njarea (angucitoari: nuclu); la groapa cu shapti nuts (cucosh); l-vãtãmarã la nuc; frãndzãli di nuc cãdzurã ascuturati di vimtu; s-teasi Yeani sum nuc si-lj tragã un somnu
§ nuc agru (nu-cŭá-ghru) sm nuts agri (nu-tsĭá-ghri) – arburi di pãduri, cu boea tsi poati s-agiungã pãnã di 45-50m, cu truplu ndreptu, cu coaja vinitã sh-cripatã, cu frãndzã mãri, cu fructu ma mari ca nuca, ma cu coaja multu sãnãtoasã, ma groasã sh-sufrãsitã, tu cari s-aflã simintsãli tsi nu s-mãcã cã nu suntu buni; nuc amirican
{ro: nuc american}
{fr: noyer noir}
{en: black walnut tree}
§ nucã1 (nú-cã) sf nuts (nútsĭ) – yimisha (simintsa) a nuclui, stronghilã, cu coaji limnoasã, sãnãtoasã cari, dupã tsi easti aspartã, aspuni njedzlu cãrnos di nãuntru, multu bun tu mãcari; cucoashi;
(expr:
1: nucã costenlivã, nucã cuncavã = nucã trã cari njedzlu easti multu greu trã scuteari dit coaji;
2: ca nuca n sãnãtor = multu vrut; zbor tsi-aspuni cãt vrut easti un lucru ca, bunãoarã, unã mamã tsi-sh va njiclu)
{ro: nucă}
{fr: noix}
{en: walnut}
ex: patru frats tu-unã cãmeashi (angucitoari: nuca); patru frats dzeaminj criscuts, tu-unã cãmeashi nviscuts (angucitoari: nuca); un mãnãstir cu patru cãlugãri (angucitoari: nuca); s-featsirã estan nutsli; n-agiucãm cu nuts; nuclu-a nostru (pomlu nuc) nu-ari nuts (cucoashi); nuntru un mãrgãritar cãt nã nucã di mãrli; sh-eara bunã ca njelu, dultsi ca nuca sh-durutã ca-amalama; cãdea ca nuts (poamili) cãndu scuturi nutslji (ponjlji); nj-u am ca nuca n sãnãtor
(expr: nj-u am multu vrutã); sh-nuca sh-cheatra tu mãna-a lui easti