|
|
fanti
fanti (fán-ti) sm fantsã (fán-tsã) – cartea cari, tu-agioclu di cãrtsã, easti ma mari di cartea cu numirlu dzatsi, ma cama njicã di prifteasã (shi preftu); gindar
{ro: valet (jocul de cărţi)}
{fr: valet (au jeux de cartes)}
{en: jack (game of cards)}
bij
bij (bíjŭ) sn biji/bije – gioc chirut la vãshclje i gioclu di cãrtsã; atsel tsi cheari la gioclu di vãshclje i cãrtsã; bis, zdãrtã, sãmar (fig), sumar (fig)
{ro: punct (partidă, număr) pierdut la un joc de arşiţe sau cărţi}
{fr: point (partie) perdu dans des jeux enfantins des cartes ou des osselets}
{en: lost play in a children’s game with cards or knuckle bones}
§ bis2 (bísŭ) sm pl(?) – (unã cu bij)
ceap
ceap (cĭápŭ) sm ceachi? (cĭáchĭ?) – shcop njic dit un agioc di cilimeanj
{ro: băţ de la un joc de copii}
{fr: petit bâton employé dans un jeu enfantin}
{en: small stick used in a children’s game}
fandi
fandi (fán-di) sm fandzã (fán-dzã) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz fanti
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãfici
fici (fícĭŭ) sn fici/fice (fi-ci) – cheatrã njicã shi arucutoasã dit un gioc di cilimeanj; fif (fig: ficiuric dip njic; om shcurtu dit unã dãmarã di oaminj tsi nu crescu vãrãoarã mãri; shcurtabac, judav, giugia)
{ro: pietricică de la un joc de copii, pitic}
{fr: petite pierre ronde employé dans des jeux enfantins, nain}
{en: small stone used in a game of children, dwarf}
ex: am un fici (fig: ficiuric dip njic) di ficior
§ fif (fífŭ) invar – (unã cu fici)
ficior
ficior (fi-cĭórŭ) sm ficiori (fi-cĭórĭ) –
1: njic (mascur i feamin) tsi lu-ari un bãrbat, di-aradã, cu nicuchira-lj tsi lu-ari amintatã; cilimean mascur; hilj; njic, mincu, cilimean, ciuliman, copan, tecnon, hurhutulash, etc.;
2: bãrbat tinir; gioni;
(expr:
1: Ficior Aleptu, Ficior Mushat = ficior multu mushat sh-gioni, dit pir-mithili armãneshti, multi ori hilj di-amirã, tsi s-va cu Mushata-a Loclui; Mushatlu-a Mushatslor; Mushat-Gioni; Gionili Mushat;
2: ficior cu steaua n frunti; ficior cu soarili tu cheptu = ficior multu mushat;
3: ficior di pit cãljuri = ficior vagabondu, tsi nu-ari casã iu s-bãneadzã, tsi nu easti di fumealji bunã; ficior faptu di-un bãrbat sh-unã muljari tsi nu suntu ncurunats un cu-alantu; luts, cochil, cochi, cochiul, copil, cupilciu, bashtu, doci;
4: ninga cu ficiorlji ti-agiots! = zbor tsi-lj si dzãtsi a omlui tsi (i) nu-ari purtarea di om mari; shi (ii) nu easti salami tu lucrili tsi fatsi)
{ro: copil; fiu; băiat, fecior, tânăr}
{fr: enfant; fils; garçon, jeune homme}
{en: child; son; boy, young man}
ex: am doi ficiori, cãndu lj-aduc acasã, nãsh mutrescu nafoarã, sh-cãndu es nafoarã, nãsh mutrescu-acasã (angucitoari: cãlcãnjili); am doi ficiori (njits, cilimeanj; icã hilj); aclo s-aduna multsã ficiori (njits mascuri) tra s-agioacã; featsi un ficior (mascur); s-tsã bãneadzã ficiorlji (cilimeanjlji; icã hiljlji); cãndu lu ljirtã Dumnidzã pi tatã-nju, earam ficior (cilimean mascur) njic di tsãtsã; bãrbatlu easti arburli, sh-ficiorlu (hiljlu) ugeaclu-a casãljei; macã mãts dalã cu ficiorlji (njitslji, cilimeanjlji), va s-ti pruscucheascã; cu ficiorlji s-nu mãts lapti, cã ti pruscuchescu; acãtsarã ficiorlji (cilimeanjlji, tinirlji) s-nã lja prit cicioari; easti ficior (tinir) trã nsurari; ficiorlu diznjirdat, armãni ninvitsat; ficiorlu, cari s-nu plãngã, nu-lj da mã-sa tsãtsã; ficiorlji mãcã tsãpurnji, sh-a-aushlor lã amurtsãscu dintsãlj; cum s-hibã ficiorlji, nu-lj scoati mama di hilj; ca ficiorlu atsel njiclu: tsi veadi, atsea caftã; ficiori acãtsats Sãmbãta; shi ficiorlji nu s-fac cu punga di gushi; omlu, pãnã-i ficior, itsido nveatsã lishor; ficiori s-hibã, mea feati, cãti s-vrei
§ ficiuric (fi-cĭu-rícŭ) sm ficiurits (fi-cĭu-rítsĭ) – ficior njic di ilichii icã boi; ficiurush, ciuci, ciup, tsup, nat, niphiu, etc.
{ro: copilaş, fiu mic, băieţaş, tinerel}
{fr: petit enfant; petit fils; petit garçon}
{en: small child; little son; small boy}
ex: canda hiu ficiuric (cili-mean njic) io; easti un yeaspi ficiuriclu-atsel; atsia s-bat, atsia s-agioacã, ca nãshti ficiurits; alai ficior, ficiuric, nu vidzush cãtrã iu featsirã cãprili?; canda hiu ficiuric io, s-mi-aspari cu bosha?; s-arãsi ca vãrã ficiuric; sh-arãdea tuts ficiuritslji di nãs; prindi s-plãngã ficiuriclu, s-lji da muma tsãtsã
fit2
fit2 (fítŭ) invar – zbor dit un agioc ficiurescu; fiteai, fitici
{ro: cu-vânt dintr-un joc de copii}
{fr: mot appartenant à la terminologie d’un jeu enfantin}
{en: word from a children’s play}
§ fiteai2 (fi-teáĭŭ) invar – (unã cu fit2)
§ fitici (fi-tícĭŭ) invar – (unã cu fit2)
gãrgarã2
gãrgarã2 (gãr-gá-rã) sf gãrgari/gãrgare (gãr-gá-ri) – giucãreauã di ficiori njits tsi si-anvãrteashti sh-fatsi un vrondu; vãrvurã, vurvurã
{ro: bâzâitoare}
{fr: jouet enfantin qui, tournant sur soi-même, produit un bruit}
{en: children’s toy which makes a noise, when is turned around itself}
§ gãrgãrici (ghãr-ghã-rícĭŭ) sn gãrgãrici/gãrgãrice (ghãr-ghã-rí-ci) – chipri njits (giucãreali) tsi-asunã cãndu ficiuritslji s-agioacã sh-li minã; giucãreauã ti njits, cu-unã parti tsi easti ca unã mãneari (tsi u tsãni njiclu cu mãna) sh-alantã parti tsi easti ncljisã cu chitritseali nuntru, cari-asunã cãndu giucãreaua easti minatã
{ro: zdrăngănei, jucărie in formă de clopoţei foarte mici}
{fr: grelot-jouets pour les petits enfants}
{en: children’s toy in the form of little bells}
ex: gãrgãrici fundi-aroshi; sã nviscu cu stranji di anghil, cu suti sh-njilj di gãrgãrici
§ gãrgãlici (ghãr-ghã-lícĭŭ) sn gãrgãlici/gãrgãlice (ghãr-ghã-lí-ci) – (unã cu gãrgãrici)
ex: vimtu lishor cu gãrgãlici; gãrgãlicili atsia di atsia asunã
§ vãrvurã (vãr-vú-rã) sf vãrvuri/vãrvure (vãr-vú-ri) –
1: aroata di la moarã; lucru-arucutos tsi fatsi un vrondu ca-aroata di la moarã cãndu s-anvãrteashti;
2: unã giucãreauã di ficiori njits adratã di dauã coji di nucã cari ncljid nãuntru un gãrnuts sh-cari fatsi un vrondu sec cãndu easti minatã cu-unã cioarã; vurvurã, gãrgarã; (fig:
1: vãrvurã = tsi sh-u-adutsi cu-unã vãrvurã; expr:
2: s-dutsi (fatsi ca unã) vãrvurã = fatsi un vrondu ca-atsel faptu di-unã vãrvurã;
3: yini (s-dutsi) vãrvura = yini (s-dutsi) tumbi-culutumbi, arucutinda-si)
{ro: roată de moară; bâzâitoare}
{fr: meule; jouet formé de deux écales de noix qui renferment un grain quelconque solide et qu’on fai tourner à l’aide d’une ficelle pour produire un bruit sourd}
{en: millstone; children’s toy which makes a noise, when is turned around itself}
ex: gura-lj si dutsi vãrvurã
(expr: zburashti multu ca vrondul faptu di-unã vãrvurã); njiclu s-dusi vãrvura la vali
gindar
gindar (gin-dárŭ) sm gindari (gin-dárĭ) – unã soi di stratiot tsi fatsi lucrul di pulits tu-unã hoarã (cãsãbã, etc.); geandar, jandar, gindãrmã, strãjar, zãptie, zaptie, zaptiu; (fig: gindar = fanti, la giocurli di cãrtsã)
{ro: jandarm}
{fr: gendarme}
{en: policeman, militiaman}
ex: ti spun la gindar; lja cu gindarlu (fig: cu fantili, la-agioclu di cãrtsã)
§ geandar (gĭan-dárŭ) sm geandari (gĭan-dárĭ) – (unã cu gindar)
§ jandar (jĭan-dárŭ) sm jandari (jĭan-dárĭ) – (unã cu gindar)
ex: un jandar s-turnã shi-lj gri
§ gindãrmã (gin-dãr-mắ) sm gindãrmadz (gin-dãr-mádzĭ) – (unã cu gindar)
ex: pitricu gindãrmãlu s-lu scoalã
§ gindãrmãrii/gindãrmãrie (gin-dãr-mã-rí-i) sf gindãrmãrii (gin-dãr-mã-ríĭ) –
1: adãrãmintul (casa, binaea) iu sta shi sh-fac lucrul gindarlji; zabitlãcã;
2: multimi di gindari
{ro: jandarmerie; mulţime de jandarmi}
{fr: gendarmerie; multitude de gendarmes}
{en: militia, multitude of militiamen}
ex: multã gindãrmãrii tricu pri-aoa
gluci
gluci (glúcĭŭ) sm pl(?) – agioc di ficiurits
{ro: joc de copii}
{fr: jeu enfantin}
{en: children’s play}
grãpcã
grãpcã (grắp-cã) sf grãptsi/grãptse (grắp-tsi) – zbor dit un agioc di cilimeanj
{ro: termen dintr-un joc de copii}
{fr: terme d’un jeu enfantin}
{en: terme from a children’s game}