DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bãbãljur

bãbãljur (bã-bã-ljĭúrŭ) sm bãbãljuri (bã-bã-ljĭúrĭ) – hiintsã scoasã dit mintea-a omlui cu cari s-aspar njitlji (cã va yinã sã-lj lja cu nãsh, ma s-nu hibã bunj, ma s-nu s-ducã s-doarmã cãndu esti oara, etc.); hiintsã dit mintea-a omlui tsi s-aspuni, s-alinceashti a oaminjlor cu mintea slabã (ma multu noaptea sh-tu locurli apãrãtsiti, fãrã oaminj), cari pistipsescu cã li s-aspuni suflitlu-a unui om mortu tsi ari dipusã pri loc diznou; par hiptu tu loc shi nviscut cu palji shi stranji veclji tra si sh-u-aducã cu-un om (di cari va s-asparã puljlji tra s-nu yinã la agri); scheahtru, scheastrã, boshi, goshi, tãrbosh, bubushar, bubair, babughear; fandagmã, fandazmã, stihio, stihii, etc.
{ro: sperietoare, gogoriţă, momâie, fantomă}
{fr: épouvantail, fantôme, spectre}
{en: scarecrow, phantom, bogy man}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

boshi/boshe

boshi/boshe (bó-shi) sf bosh (bóshĭ) – hiintsã scoasã di mintea-a omlui tsi s-aspuni la oaminjlji cu mintea slabã (ma multu noaptea sh-tu locurli ermi, apãrãtsiti, fãrã oaminj), cari pistipsescu cã easti suflitlu-a unui om mortu tsi ari dipusã diznou pri loc; hiintsã scoasã dit mintea-a omlui cu cari s-aspar njitlji (cã va yinã sã-lj lja cu nãsh, ma s-nu hibã bunj, ma s-nu s-ducã s-doarmã cãndu esti oara, etc.); fandagmã, fandazmã, stihio, stihii, scheahtru, scheastrã, bubushar, bubair, babughear; etc.
{ro: fantomă}
{fr: fantôme, spectre}
{en: bogey man, phantom}
ex: par ca nã boshi (fandazmã); canda hiu ficiuric io, s-mi-aspari cu bosha?

§ bubã1 (bú-bã) sf bubi/bube (bú-bi) – hiintsã scoasã dit mintea-a omlui, cu cari pãrintsãlj caftã s-lj-asparã njitslji, tra s-lji facã s-ascultã
{ro: gogoriţă}
{fr: croque-mitaine}
{en: bogey-man}
ex: va yinã buba s-vã lja

§ bu! (búŭŭŭ) inter – zbor cu cari oaminjlji mãri caftã s-lji lãhtãrseascã cilimeanjlji
{ro: interjecţie cu care se caută a li se face frică copilaşilor}
{fr: interjection par laquelle on fait peur aux petits enfants}
{en: interjection with which people try to scare little children}
ex: buuuu! tats cã yini bosha s-ti lja

§ tãrbosh (tãr-bóshĭŭ) sm pl(?) – par hiptu tu loc sh-faptu cu palji shi stranji veclji tra si sh-u-aducã cu-un om (cu cari s-aspar puljlji tra s-nu yinã la agri); hiintsã scoasã di mintea-a omlui cu cari s-aspar njitslji (cã va yinã sã-lj lja cu nãsh, ma s-nu hibã bunj, ma s-nu s-ducã s-doarmã cãndu esti oara, etc.); goshi, scheahtrã, scheastrã; bubushar, bubair, babughear; etc.
{ro: sperietoare, momâie}
{fr: épouvantail, spectre}
{en: scarecrow, bogey man} – aspãrem ficiorlji s-tacã cu tãrboshlu (gosha, bubusharlu)

§ goshi/goshe (gó-shi) sf gosh (góshĭ) – (unã cu tãrbosh)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fãndãzii/fãndãzie

fãndãzii/fãndãzie (fãn-dã-zí-i) sf fãndãzii (fãn-dã-zíĭ) – lugurii tsi s-veadi icã s-aducheashti mash cu mintea (ca tu-un yis, ca unã minduiri, cari agiutã scriitorlji, puetslji, artishtilj, etc. tu lucrul a lor); pistipsirea tsi u ari cariva cã un lucru easti dealihea, cãndu nu-ari nitsiunã provã cã easti dealihea ashi; fãntãzii, fãndãxiri, yis
{ro: fantezie, reverie, imaginaţie; închipuire}
{fr: imagination; présomption}
{en: imagination; presumption}
ex: multã fãndãzii duchii la omlu aestu; easti om cu fãndãzii

§ fãntãzii/fãntãzie (fãn-tã-zí-i) sf fãntãzii (fãn-tã-zíĭ) – (unã cu fãndãzii)

§ fãndãxii/fãndãxie (fãn-dãc-sí-i) sf fãndãxii (fãn-dãc-síĭ) – (unã cu fãndãzii)

§ fãndãxescu1 (fãn-dãc-sés-cu) (mi) vb IV fãndãxii (fãn-dãc-síĭ), fãndãxeam (fãn-dãc-seámŭ), fãndãxitã (fãn-dãc-sí-tã), fãndãxiri/fãndãxire (fãn-dãc-sí-ri) – ved lugurii cu mintea (nyisedz, minduescu, lugursescu, etc.); ãnj trec fãndãzii prit minti
{ro: închipui, imagina}
{fr: s’imaginer}
{en: imagine, presume}
ex: fãndãxea-ts cã yini unã dzuã cãndu nu cama pots s-lucredz

§ fãndãxit1 (fãn-dãc-sítŭ) adg fãndãxitã (fãn-dãc-sí-tã), fãndãxits (fãn-dãc-sítsĭ), fãndãxiti/fãndãxite (fãn-dãc-sí-ti) – tsi ari vidzutã (s-ari nyisatã) lucri cu mintea
{ro: imaginat, prezumţios}
{fr: imaginé, présomptueux}
{en: imagined; presumptious}

§ fãndãxiri1/fãndãxire (fãn-dãc-sí-ri) sf fãndãxiri (fãn-dãc-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva fãndã-xeashti
{ro: acţiunea de a-şi închipui; închipuire}
{fr: action de s’imaginer}
{en: action of imagining}

§ fãndãzescu (fãn-dãzés-cu) (mi) vb IV fãndãzii (fãn-dãzíĭ), fãndãzeam (fãn-dãzeámŭ), fãndãzitã (fãn-dãzí-tã), fãndãziri/fãndãzire (fãn-dãzí-ri) – (unã cu fãndãxescu1)

§ fãndãzit (fãn-dãzítŭ) adg fãndãzitã (fãn-dãzí-tã), fãndãzits (fãn-dãzítsĭ), fãndãziti/fãndãzite (fãn-dãzí-ti) – (unã cu fãndãxiri1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

scheahtru

scheahtru (schĭáh-tru) sm sf scheahtrã (schĭáh-trã), scheahtsrã (schĭáh-tsrã), scheahtri/scheahtre (schĭáh-tri) – hiintsã scoasã dit mintea-a omlui cu cari s-aspar njitlji (cã va yinã sã-lj lja cu nãsh, ma s-nu hibã bunj, ma s-nu s-ducã s-doarmã cãndu esti oara, etc.); hiintsã dit mintea-a omlui tsi s-aspuni la oaminjlji cu mintea slabã (ma multu noaptea sh-tu locurli apãrãtsiti, fãrã oaminj), cari pistipsescu cã easti suflitlu-a unui om mortu tsi ari dipusã pri loc diznou; par hiptu tu loc shi nviscut cu palji shi stranji veclji tra si sh-u-aducã cu-un om (di cari va s-asparã puljlji tra s-nu yinã la agri); scheastrã, boshi, goshi, tãrbosh, bãbãljur, bubushar, bubair, babughear; fandagmã, fandazmã, stihio, stihii, etc.
{ro: sperietoare, gogoriţă, momâie, fantomă}
{fr: épouvantail, fantôme, spectre}
{en: scarecrow, phantom, bogy man}

§ scheastrã (schĭás-trã) sf scheastri/scheastre (schĭás-tri) – (unã cu scheahtru)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

stifã

stifã (stí-fã shi sti-fắ) invar – lucru tsi nu s-veadi; lucru tsi nu poati s-hibã vidzut; stifa, nividzut, afan, afandu, cãipi, defi, rãsãdinã, piripachi; (fig:
1: stifã = aumbra tsi-lj s-aspuni (ma nu easti dealihea) a omlui cari pistipseashti cã, atsea ca aumbrã tsi veadi, easti suflitlu-a unui om mortu tsi s-ari turnatã diznou pri loc; stihii, fandagmã, fantazmã, fandazmã, fantasi, scheahtru, scheastrã, boshi; expr:
2: li fac stifã = li ljau, li fac afani, tra s-nu s-mata veadã;
3: fã-ti stifã! = fudz di-aoa s-nu mata ti ved!; s-ti lja neclu!; fã-ti defi, fã-ti cãipi, fã-ti risiti, fã-ti cusuri!, etc.)
{ro: invizibil}
{fr: invisible}
{en: invisible}
ex: stifã s-featsi (fudzi, s-featsi afan, chiru, etc.); li featsi stifã
(expr: li lo, li featsi afani, nividzuti) tuti lucrili din casã; s-featsirã stifã di ntr-oclji; shi stifã s-featsi draclu

§ stifa (stí-fa) invar – (unã cu stifã)

§ stifusescu (sti-fu-sés-cu) (mi) vb IV stifusii (sti-fu-síĭ), stifuseam (sti-fu-seámŭ), stifusitã (sti-fu-sí-tã), stifusiri/stifusire (sti-fu-sí-ri) – fac un lucru s-nu mata s-veadã (si s-chearã, si s-facã stifã, defi, afan, etc.); aspargu dip di dip un lucru tra s-nu mata armãnã tsiva di el; afãnisescu; afãnsescu, cãipusescu, cãtãstrãpsescu, prãpãdescu, sutrupsescu
{ro: dispărea, distruge}
{fr: disparaître, anéantir}
{en: disappear, annihilate}
ex: li stifusirã tuti (li featsirã stifã, nividzuti); si stifusi (s-featsi afan, fudzi) di dinintea-a mea; s-tuchirã shi sã stifusirã (s-chirurã, s-afãnsirã) njiljli di nimalji a armãnjlor; notlu lu stifusi mash tru-unã singurã dzuã; ascundets-vã, stifusits-vã (fãtsets-vã nividzuts, afanj); grailu, ma s-gri, azbuirã, sã stifusi (chiru), nu armãni tsiva di nãs

§ stifusit (sti-fu-sítŭ) adg stifusitã (sti-fu-sí-tã), stifusits (sti-fu-sítsĭ), stifusi-ti/stifusite (sti-fu-sí-ti) – tsi s-ari faptã stifã (afan, defi, etc.); tsi s-ari aspartã sh-nu-ari armasã tsiva dip di el; afãnisit, afãnsit, cãipusit, cãtãstrãpsit, prãpãdit, sutrupsit
{ro: dispărut, distrus}
{fr: disparu, anéanti}
{en: disappeared, annihilated}

§ stifusiri/sti-fusire (sti-fu-sí-ri) sf stifusiri (sti-fu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva si stifuseashti; afãnisiri; afãnsiri, cãipusiri, cãtãstrãpsiri, prãpãdiri, sutrupsiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

stihio

stihio (sti-hĭó) sm stiheadz (sti-hĭádzĭ) –1: hiintsã (dit mintea-a omlui) tsi s-aspuni la oaminjlji cu mintea slabã (ma multu noaptea sh-tu locurli ermi, apãrãtsiti, fãrã oaminj), cari pistipsescu cã easti suflitlu-a unui om mortu tsi ari dipusã diznou pri loc; stihii, fandagmã, fantazmã, fandazmã, fantasi, scheahtru, scheastrã, boshi, bãbãljur;
2: hiintsã dit pãrmiti (tu pãrmitili xeani unã nãpãrticã) ghigantã sh-arauã, tsi easti di-aradã azvimtã di-un gioni aleptu; stihiu, zmeu, mostru, lamnji
{ro: fantomă, stafie, spectru; zmeu}
{fr: fantôme. revenant, spectre; dragon fabuleux}
{en: phantom, spectre; dragon}
ex: eara unã casã veaclji cu stihio; aduchi nãs, cã vãrã dzãn, vãrã stihio i vãrã lamnji vai hibã

§ stihii/stihie (sti-hí-i) sf stihii (sti-híĭ) – (unã cu stihio)
ex: dipun hima, ca stihiili, bãiri, bãiri di cãrvãnj; itsi hoarã sh-ari stihia-a ljei cari u-aveaglji, u apãrã

§ stihiusescu (sti-hĭu-sés-cu) (mi) vb IV stihiusii (sti-hĭu-síĭ), stihiuseam (sti-hĭu-seámŭ), stihiusitã (sti-hĭu-sí-tã), stihiusiri/stihiusire (sti-hĭu-sí-ri) – mi fac, sh-deapoea mi-aspun (pri loc) ca unã stihii; bag tu timeljlu di-unã casã tsi s-analtsã, un om (cucot, njel, etc.) vãtãmat ca, dupã 40 di dzãli, omlu (cucotlu, njelu, etc.) s-dipunã diznou pri loc ca unã stihii
{ro: transforma pe cineva în stafie}
{fr: faire quelqu’un retourner sur la terre comme une fantôme, un revenant}
{en: make someone to appear as a phantom}
ex: treili nã stihiusirã (nã stizmusirã tu timeljlu di-unã casã tra s-n-aspunem dupã 40 di dzãli ca stihii)

§ stihiusit (sti-hĭu-sítŭ) adg stihiusitã (sti-hĭu-sí-tã), stihiusits (sti-hĭu-sítsĭ), stihiusiti/stihiusite (sti-hĭu-sí-ti) – tsi s-ari faptã si s-aspunã ca unã stihii
{ro: devenit stafie}
{fr: devenu revenant}
{en: made to appear as a phantom}

§ stihiusi-ri/stihiusire (sti-hĭu-sí-ri) sf stihiusiri (sti-hĭu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si stihiuseashti
{ro: acţiunea de a transforma pe cineva în stafie}
{fr: action de faire quelqu’un retourner sur la terre comme une fantôme, un revenant}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn