DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cad

cad (cádŭ) vb II cãdzui (cã-dzúĭ), cãdeam (cã-deámŭ), cãdzutã (cã-dzú-tã), cãdeari/cadeare (cã-deá-ri) – mi min di nsus cãtrã nghios (cu vreari i fãrã vreari) cã mi tradzi greatsa sh-nu mata am tsiva pi cari si stau; mi disfac di loclu iu hiu acãtsat sh-mi min (cãtrã nghios); mi-arucutescu (cãtrã nghios); arunic sh-dau di padi; (casã, punti, etc.) si surpã, si survuljiseashti, s-arãvulseashti, etc.; chic; arãvulsescu, surpu, survuljisescu, dãrãm, aruvuescu, aruvul-sescu, etc.;
(expr:
1: nj-cadi; nj-si cadi = nji si-undzeashti; easti ndreptul a meu; ahãrzescu s-am tsiva, sã-nj si da tsiva, s-hiu tinjisit, etc.;
2: zborlu-nj cadi mpadi = zborlu nu-nj easti ascultat; nu saidiseashti (sãldiseashti, ascultã) vãrnu zborlu tsi-l fac; nu nj-ancunji vãrnu zborlu, zborlui a meu nu-lj da vãrnu di mãnear;
3: cad niputut, lãndzit = lãndzidzãscu;
4: cad di... = escu azvimtu, nvinsu di...;
5: cad nafoarã = (i) lãndzidzãscu di-unã lãngoari greauã (ca, bunãoarã, ipilipsii i tifus) tsi s-aspuni cu cãdearea mpadi, nishtearea di-atseali tsi s-fac deavãrliga di mini, cu heavrã mari, cu trimburãri di trup, etc.; (ii) nj-cher tutã avearea, fac falimentu, mufluzlãchi;
6: nu cad ma nghios di altsã = nu mi-alas s-mi-astreacã altsã;
7: cad pri dzinuclji (n fata-a unui) = ndzinucljedz tra s-caftu ljirtari, s-lu pãlãcãrsescu pri cariva, s-mi prudau, etc.;
8: cad pri minduiri = stau, mi minduescu cum s-fac, tsi apofasi s-ljau, etc.;
9: cad pri measã = yin tamam cãndu s-mãcã la measã;
10: (mãcarea) nj-cadi greu tu stumahi = (macarea) nu s-hunipseashti lishor sh-mi aduchescu cu stumahea umflatã;
11: nj-cadi greu (milii) = (i) (un zbor) mi cãrteashti, nu mi-arãseashti, mi mvirineadzã; (ii) nj-yini arãu shi mi-aduchescu multu slab di lãn-goari (nimãcari, seati, multã avursiri, copuslu faptu, etc.); nj-yini lishin;
12: cad tufechi = s-avdu aminãri, plãscãnituri di tufechi;
13: cad pristi cariva = (i) tihiseashti s-mi-adun cu cariva, s-dau di cariva; (ii) mi-aruc, mi hiumusescu pristi cariva;
14: lj-cad (rigeai, cu pãlãcãrii) = lj-pricad, mi-angrec multu tra sã-nj facã un bun;
15: iu cadi tsiva i cariva = iu s-aflã tsiva i cariva;
16: nu-nj cadi tu pãzari = nu-nj si ndreadzi huzmetea tu pãzari, u-aflu scumpu trã mini);
17: nj-cadi s-lu-adar mini lucrul = lipseashti, prindi mini s-lu-adar lucrul, easti arada-a mea;
18: (feata) nj-cãdzu tu vreari, tu mirachi, tu sivdai = (feata) mi-arãseashti, u voi;
19: cad pri tufechi = agiungu tu-un loc piricljos iu s-aminã cu tufechea;
20: cãdzu (mortu) = muri, l-vãtãmarã;
21: cãdzu pri mintsã = sh-vinji tu aeari (di-aclo iu nu shtia tsi s-fatsi deavãrliga di el);
22: s-lu sufli, cadi = easti multu slab; etc., etc., etc.)
{ro: cădea; (se) prăbuşi}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

crimã1

crimã1 (crí-mã) sf crimi/crime (crí-mi) –
1: cãlcarea-a unui nom crishtinescu; amãrtii, mãrtii, picat;
2: cheardirea tsi u-ari cariva di la un lucru tsi-l fatsi, di la unã alish-virishi tsi fatsi (tsi lu-ari), di la unã mufluzlãchi (falimentu), etc.; aspãrgãciunea tsi s-fatsi la unã casã, la tutiputa tsi lãndzidzashti, etc.; zãrari, cheardiri, aspãr-gãciuni, hãtai, vlapsim, vlãpsiturã, dãmã, etc.
{ro: păcat; pagubă}
{fr: péché; dommage, dégât}
{en: sin; damage}
ex: crimã (mari amãrtii) cu nãs cã nu s-ari nsuratã; easti crimã (amãrtii, znjii) s-dai foc a pãdurlor; crimã (amãrtii, znjii) s-ai, o, lai giuneale!; crimã (amãrtii) pi giuneatsa-a ta; crimã di mushuteatsa sh-tinireatsa tsi va s-chearã; fudz cã-i crimã di ahtari tinireatsã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dãmã

dãmã (dắ-mã) sf dãmi/dãme (dắ-mi) – cheardirea tsi u-ari cariva di la un lucru tsi-l fatsi (tsi lu-ari), di la unã alish-virishi tsi fatsi, di la unã mufluzlãchi (falimentu), etc.; aspãrgãciunea tsi s-fatsi la unã casã, la tutiputa tsi lãndzidzashti, etc.; znjii, zãrari, cheardiri, aspãrgãciuni, hãtai, vlapsim, vlãpsiturã, etc.
{ro: pagubă}
{fr: dommage, dégât}
{en: damage}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

falimentu

falimentu (fa-li-méntu) sn falimenti/falimente (fa-li-mén-ti) shi falimenturi (fa-li-mén-turĭ) – catastasea tu cari s-aflã omlu (cu-unã ducheani, fambricã, daraverã, etc.) cari nu poati sã-sh plãteascã borgili tsi featsi, sh-tr-atsea cheari avearea (ducheani, fambricã, daraverã, etc.) tsi ari; mufluzlãchi, mufluzii
{ro: faliment}
{fr: banqueroute}
{en: bankruptcy} el deadi falimentu sh-armasi pit cãljuri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fãljursescu

fãljursescu (fã-ljĭur-sés-cu) vb IV fãljursii (fã-ljĭur-síĭ), fãljurseam (fã-ljĭur-seámŭ), fãljursitã (fã-ljĭur-sí-tã), fãljursi-ri/fãljursire (fã-ljĭur-sí-ri) – agiungu tu catastasea iu pot sã-nj plãtescu borgili tsi am, sh-tr-atsea ãnj cher avearea; hiu tu catastasea iu-nj chirui tutã avearea; dau falimentu; mufluzescu, mufluzipsescu
{ro: dau faliment}
{fr: faire banqueroute}
{en: bankrupt}

§ fãljursit (fã-ljĭur-sítŭ) adg fãljursitã (fã-ljĭur-sí-tã), fãljursits (fã-ljĭur-sítsĭ), fãljursiti/fãljursite (fã-ljĭur-sí-ti) – tsi ari agiumtã mufluz cã nu poati si sh-plãteascã tuti borgili; tsi sh-ari chirutã tutã avearea (di itia cã nu sh-ari plãtitã tutã borgea); tsi deadi falimentu; mufluzit, mufluzipsit
{ro: care a dat faliment}
{fr: qui a fait banqueroute}
{en: bankrupted}

§ fãljursiri/fãljursire (fã-ljĭur-sí-ri) sf fãljursiri (fã-ljĭur-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva fãljurseashti; mufluziri, mufluzipsiri
{ro: acţiunea de a da faliment}
{fr: action de faire banqueroute}
{en: action of bankrupting}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mufluzlãchi/mufluzlãche

mufluzlãchi/mufluzlãche (mu-fluz-lắ-chi) sf mufluzlãchi (mu-fluz-lắchĭ) – catastasea tu cari s-aflã omlu (cu-unã ducheani, fambricã, daraverã, etc.) cari nu poati sã-sh plãteascã borgili tsi ari faptã sh-tr-atsea u cheari avearea (ducheanea, fambrica, daravera, etc.) tsi ari; mufluzii, falimentu, fãljursiri;
(expr: mufluzlãchea nj-bati la ushi = hiu aproapea si-nj cher tutã avearea)
{ro: faliment}
{fr: banqueroute}
{en: bankruptcy}

§ mufluzii/mufluzie (mu-flu-zí-i) sf mufluzii (mu-flu-zíĭ) – (unã cu mufluzãchi)
ex: nj-pari cã mufluzia lã bati la ushã
(expr: suntu aproapea s-facã mufluzlãchi, sã-sh chearã tutã avearea)

§ mufluz (mu-flúzŭ) adg mufluzã (mu-flú-zã), mufluji (mu-flújĭ), mufluzi/mufluze (mu-flú-zi) – (omlu, ducheanea, daravera, etc.) cari-ari faptã mufluzãchi; cari nu poati si sh-plãteascã tuti borgili tsi ari sh-tr-atsea ari chirutã tutã avearea;
(expr: zborlu-nj easi mufluzi = zborlu-nj easi minciunos, dzãc minciuni)
{ro: mofluz, falimentar}
{fr: banqueroutier}
{en: bankrupt}
ex: om mufluz (cari ari faptã mufluzãchi, falimentu, cã nu poati sã-sh plãteascã borgili); banca easti mufluzã (ari datã falimentu); cu mufluzlu-aestu nu ti-alas s-fats urtãclãchi; zboarãli-a lui ishirã mufluzi
(expr: ishirã minciunoasi)

§ mufluzescu (mu-flu-zés-cu) vb IV mufluzii (mu-flu-zíĭ), mufluzeam (mu-flu-zeámŭ), mufluzitã (mu-flu-zí-tã), mufluziri/mufluzire (mu-flu-zí-ri) – agiungu tu catastasea tu cari nu pot sã-nj plãtescu tuti borgili tsi am, sh-tr-atsea ãnj cher tutã avearea; hiu tu catastasea iu-nj cher tutã avearea; dau falimentu; mufluzipsescu, fãljursescu
{ro: face faliment}
{fr: faire banqueroute}
{en: bankrupt}
ex: cu hãrgili tsi fãtsea nu mi njir cã mufluzirã; deadi lãngoarea tu oi sh-mufluzii (sh-ded falimentu)

§ mufluzit (mu-flu-zítŭ) adg mufluzitã (mu-flu-zí-tã), mufluzits (mu-flu-zítsĭ), mufluziti/mufluzite (mu-flu-zí-ti) – tsi ari agiumtã mufluz; tsi sh-ari chirutã tutã avearea; cari nu poati si sh-plãteascã tuti borgili; cari ari datã falimentu; mufluzipsit, fãljursit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

vlapsim

vlapsim (vláp-simŭ) sm pl(?) – cheardirea tsi u-ari cariva di la un lucru tsi-l fatsi, di la unã alish-virishi tsi fatsi, di la unã mufluzlãchi (falimentu), etc.; aspãrgãciunea tsi s-fatsi la unã casã, la tutiputa tsi-lj lãndzidzashti, etc.; vlãpsiturã, znjii, cheardiri, aspãrgãciuni, hãtai, zãrari, etc.; (fig: vlapsim = plivrit, pondã, lãngoari)
{ro: pagubă, stricăciune, leziune}
{fr: dommage, lésion}
{en: damage, lesion}

§ vlãpsescu (vlãp-sés-cu) (mi) vb IV vlãpsii (vlãp-síĭ), vlãpseam (vlãp-seámŭ), vlãpsitã (vlãp-sí-tã), vlãpsiri/vlãpsire (vlãp-sí-ri) – fac znjii; znjisescu, znjiisescu, zãrãrisescu, zimnjusescu; (fig: vlãpsescu = acats unã heavrã la plumunj; mi-agudeashti ponda, oftica)
{ro: păgubi, vătăma}
{fr: nuire, endommager, léser}
{en: harm, damage, injure}
ex: nu vlãpseashti dip (nu-adutsi vãrã znjii); mi vlãpsii (fig: fui agudit) di lãngoari; ficiorlu s-vlãpsi (fig: lu-acãtsã plivritlu, plivirci)

§ vlãpsit (vlãp-sítŭ) adg vlãpsitã (vlãp-sí-tã), vlãpsits (vlãp-sítsĭ), vlãpsiti/vlãpsite (vlãp-sí-ti) – tsi-lj si featsi znjii; znjisit, znjiisit, zãrãrisit, zimnjusit; uhticat, plivircit
{ro: păgubit, vătămat}
{fr: endommagé, lésé}
{en: harmed, damaged, injured}

§ vlãpsi-ri/vlãpsire (vlãp-sí-ri) sf vlãpsiri (vlãp-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-vlãpseashti; znjisit, znjiisiri, zãrãrisiri, zimnjusiri; uhticari, plivirciri
{ro: acţiunea de a păgubi, de a vătăma; păgubire, vătămare}
{fr: action de nuire, d’endommager, de léser}
{en: action of harming, of damaging, of injuring}

§ vlãpsiturã (vlãp-si-tú-rã) sf vlãpsituri (vlãp-si-túrĭ) – vlapsim, znjii, cheardiri, aspãrgãciuni, hãtai, etc.
{ro: stricăciune}
{fr: dégât; détérioration}
{en: damage, deterioration}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

zãrari/zãrare

zãrari/zãrare (zã-rá-ri) sf zãrãri (zã-rắrĭ) – cheardirea tsi u-ari cariva di la un lucru tsi-l fatsi, di la unã alish-virishi tsi fatsi, di la unã mufluzlãchi (falimentu), etc.; aspãrgãciunea tsi s-fatsi la unã casã, la tutiputa tsi lãndzidzashti, etc.; znjii, cheardiri, aspãrgãciuni, hãtai, vlapsim, vlãpsiturã, etc.
{ro: pagubă, pierdere}
{fr: dommage, perte, dégât}
{en: damage, loss}
ex: avum zãrari (cheardiri) estan, nu amintatic; featsi zãrari (znjii) mari; intrã gurlitsa tu portsã shi psusirã multsã di avem multã zãrari; giurarea pi nidriptatica, cama troarã, cama deapoea va s-aducã zãrari (znjii)

§ zãrãrisescu (zã-rã-ri-sés-cu) (mi) vb IV zãrãrisii (zã-rã-ri-síĭ), zãrãriseam (zã-rã-ri-seámŭ), zãrãrisitã (zã-rã-ri-sí-tã), zãrãrisi-ri/zãrãrisire (zã-rã-ri-sí-ri) – fac zãrari; cher la unã alish-virishi; nji s-aspardzi un lucru; znjiisescu, znjisescu, zimnjusescu, vlãpsescu
{ro: păgubi, pierde}
{fr: causer une perte, un dommage}
{en: cause (do) damage to}
ex: mi zãrãrisi cu (mi featsi s-cher) doauã njilj di liri; sh-estan va s-zãrãrisim (va s-avem znjii)

§ zãrãrisit (zã-rã-ri-sítŭ) adg zãrãrisitã (zã-rã-ri-sí-tã), zãrãrisits (zã-rã-ri-sítsĭ), zãrãrisiti/zãrãrisite (zã-rã-ri-sí-ti) – tsi ari pãtsãtã unã zãrari; tsi ari chirutã; znjiisit, znjisit, zimnjusit, vlãpsit
{ro: păgubit, care a pierdut}
{fr: à qui on a causé une perte, un dommage}
{en: who has suffered a damage}

§ zãrãrisiri/zãrãrisire (zã-rã-ri-sí-ri) sf zãrãrisiri (zã-rã-ri-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si zãrãriseashti tsiva; znjiisiri, znjisiri, zimnjusiri, vlãpsiri
{ro: acţiunea de a păgubi, de a pierde; păgubire, pierdere}
{fr: action de causer une perte, un dommage}
{en: action of causing (of doing) damage to}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

znjii/znjie

znjii/znjie (znjí-i) sf znjii (znjíĭ) – cheardirea tsi u-ari cariva di la un lucru tsi-l fatsi, di la unã alish-virishi tsi fatsi (tsi lu-ari), di la unã mufluzlãchi (falimentu), etc.; aspãrgãciunea tsi s-fatsi la unã casã, la tutiputa tsi lãndzidzashti, etc.; zãrari, cheardiri, aspãr-gãciuni, hãtai, vlapsim, vlãpsiturã, dãmã, etc.
{ro: pagubă}
{fr: dommage, dégât}
{en: damage}
ex: di-nj curmarã mari znjii (di nj-adusirã mari cheardiri); lu ntriba sh-trã bun sh-trã slab, cã di ntribari, znjii nu-avea (nu chirea tsiva); prãvdzãli a lor nã featsirã multã znjii (aspãrgãciuni); pi tsi bagã mãna, fatsi znjii; mults anj ashteaptã pãn s-u veadã curatã di ierburli cari aduc znjii; eara nã lamnji tsi multã znjii adutsea a hoarãljei; balta-aestã vai adutsea znjii mari

§ znjisescu (znji-sés-cu) (mi) vb IV znjisii (znji-síĭ), znjiseam (znji-seámŭ), znjisitã (znji-sí-tã), znjisiri/znjisire (znji-sí-ri) – fac znjii; cher la unã alish-virishi; nji s-aspardzi un lucru; znjiisescu, zimnjusescu, vlãpsescu, zãrãrisescu
{ro: păgubi}
{fr: causer du dommage}
{en: cause (do) damage to}
ex: s-nu mi znjiseshti (s-nu-nj fatsi znjii) multu; multu znjisirã (avurã mari znjii, chirurã multu) antsãrtsu

§ znjisit (znji-sítŭ) adg znjisitã (znji-sí-tã), znjisits (znji-sítsĭ), znjisiti/znjisite (znji-sí-ti) – tsi ari pãtsãtã unã znjii; tsi ari chirutã; znjiisit, zimnjusit, vlãpsit, zãrãrisit
{ro: păgubit}
{fr: à qui on a causé du dommage}
{en: who has suffered a damage}

§ znjisiri/znjisire (znji-sí-ri) sf znjisiri (znji-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si znjiseashti tsiva; znjiisiri, zim-njusiri, vlãpsiri, zãrãrisiri
{ro: acţiunea de a păgubi; păgubire}
{fr: action de causer du dommage}
{en: action of causing (of doing) damage to}

§ znjisearic (znji-seá-ricŭ) adg znjisearicã (znji-seá-ri-cã), znjisearits (znji-seá-ritsĭ), znjisearitsi/znjisearitse (znji-seá-ri-tsi) – (atsel) tsi fatsi i adutsi znjii; znjiseric
{ro: păgubitor}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn