DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

fabricã

fabricã (fá-bri-cã) sf fãbrits (fắ-britsĭ) – loclu iu s-fac lucri (pãr-mãtii) multi, tuti di-unã soi, unã dupã-alantã sh-agonja, di-aradã cu unã i ma multi machini; fambricã, favricã
{ro: fabrică}
{fr: fabrique}
{en: factory, mill, plant}
ex: va u dimãndãm la fabricã trã tini

§ favricã (fá-vri-cã) sf fãvrits (fắ-vritsĭ) – (unã cu fabricã)
ex: ahiurhirã sh-la noi si s-dishcljidã fãvrits; avem nã favricã di veshtu

§ fambricã (fám-bri-cã) sf fãmbrits (fắm-britsĭ) – (unã cu fabricã)

§ fabricantu (fa-bri-cán-tu) sm fabricantsã (fa-bri-cán-tsã) – om tsi lucreadzã tu fabricã; nicuchir di fabricã; fambricantu, favricantu
{ro: fabricant}
{fr: fabricant}
{en: maker, manufacturer}

§ fambricantu (fam-bri-cán-tu) sm fambricantsã (fam-bri-cán-tsã) – (unã cu fabricantu)

§ favricantu (fa-vri-cán-tu) sm favricantsã (fa-vri-cán-tsã) – (unã cu fabricantu)
ex: tuti turliili di favricantsã cutriirã Machidunia; un favricantu di birã ari nietea s-dishcljidã nã favricã Bituli

§ favric (fá-vricŭ) vb I favricai (fa-vri-cáĭ), favricam (fa-vri-cámŭ), favricatã (fa-vri-cá-tã), favricari/favricare (fa-vri-cá-ri) – fac pãrmãtii tu-unã favricã, tuti di-unã soi, unã dupã-alantã sh-agonja, di-aradã cu unã i ma multi machini
{ro: fabrica}
{fr: fabriquer}
{en: manufacture}
ex: s-favricã shi veshtu, shi birã, shi zahãri

§ favricat (fa-vri-cátŭ) adg favricatã (fa-vri-cá-tã), favricats (fa-vri-cátsĭ), favricati/favricate (fa-vri-cá-ti) – (pãrmãtii) tsi easti faptã tu-unã favricã
{ro: fabricat}
{fr: fabriqué}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

botsã

botsã (bó-tsã) sf botsã (bó-tsã) – vas lungu shi strimtu (di-aradã di yilii, di hromã ncljisã), cu gushi shi gurã, tu cari s-tsãni (shi s-poartã) yinlu (untulemnul, apa, etc.); butilji, clondir, shishi, shish, dulii, fialã, vozã; (fig: botsã = (i) botsã di yin, di-arãchii; (ii) botsa cu lapti a njiclui; tsãtsa)
{ro: sticlă}
{fr: bouteille}
{en: bottle}
ex: un arap cu gusha lungã (angucitoari: botsa); unã botsã (shishi) di yin

§ butsar (bu-tsárŭ) adg butsarã (bu-tsá-rã), butsari (bu-tsárĭ), butsari/butsare (bu-tsá-ri) – (omlu) tsi fatsi i vindi botsã
{ro: care face sau vinde sticle}
{fr: fabricant ou vendeur des bouteilles}
{en: bottle maker or seller}
ex: ded la butsar s-nji ndreagã botsa

§ butsãrii/butsãrie (bu-tsã-rí-i) sf butsãrii (bu-tsã-ríĭ) – loclu iu s-fac i vindu botsã
{ro: sticlărie}
{fr: fabrique ou magasin de bouteilles}
{en: bottle store}
ex: Pãrlep ari butsãrii

§ butilji/butilje (bu-tí-lji) sf butilji/butilje (bu-tí-lji) – (unã cu botsã)
ex: adu butilja (botsa) cu yin; nu s-disparti di botsã (fig: botsa di yin); mprumutã-nj botsa; bagã-lj botsa (tsãtsa) n gurã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cãciulã

cãciulã (cã-cĭú-lã) sf cãciuli/cãciule (cã-cĭú-li) – luguria purtatã n cap di oaminj tra s-lu afireascã caplu di ploai, soari, arcoari, etc.; cãciuã, capelã, bãrbãrusã, barbarusã, fesi; (fig:
1: cãciulã = om, insu; expr:
2: u bag cãciula strãmbã = nu-am ananghi, hiu isih, nu mi mealã;
3: cu cãciula scoasã = am di tuti, hiu isih, nu-am vãrã ananghi, etc.;
4: nj-yini cãciula deavãrliga = cicãrdisii di minti, nj-pari-arãu, mi fac pishman;
5: tsi am sum cãciulã = tsi minduescu, ma multu peascumta, sh-nu u spun tra s-nu shtibã dunjaea;
6: lj-creashti cãciula = avutsashti, lj-creashti tinjia, s-mãreashti, s-fuduleashti, s-tsãni pirifan, nu lu ncapi loclu, etc.;
7: scoati cãciula s-mi-agudeshti = him doilji unã soi;
8: nu voi si shtiu di iu lj-easti cãciula = nu mi mealã di iu yini, shi nu dau simasii la-atseali tsi dzãtsi i fatsi;
9: scoati cãciula s-mi-agudeshti! = tini, tsi mi cãtigurseshti, nu eshti ma bun!;
10: ca-atsel cu musca pri cãciulã = aduchescu cã mini lu-am stepsul (shi-nj si pari cã am unã muscã pri cãciulã!); ca-atsel cu musca pri nari;
11: nji s-arupsi cãciula = amintai di primansus, hiu aplucusit di ghinets, haraua nj-easti fãrã misurã di mari)
{ro: căciulă, pălărie, fes}
{fr: bonnet, chapeau, fez}
{en: hat, fez}
ex: bagã-ts cãciula n cap; cãrvãnarlji shi uearlji poartã cãciulã albã (fes albu) fãrã fundã, pulitslji poartã aroshi cu fundã; va plãtits cãti unã lirã di cãciulã (fig: di om); dupã cap sh-cãciula; bãna nãs cu cãciula scoasã
(expr: bãna isih, fãrã ghideri); mãcai cu cãciula scoasã
(expr: fãrã s-am ananghi di tsiva); u dutsea cu cãciula scoasã
(expr: bãna isih, fãrã s-aibã ananghi di tsiva); bagã-u cãciula strãmbã
(expr: stai isih sh-nu tradzi gailelu, s-nu tsã hibã fricã di tsiva); necã voi sã shtiu di iu tsã easti cãciula
(expr: nu mi mealã di iu yinj)

§ cãciuã (cã-cĭú-ŭã) sf cãciuã (cã-cĭú-ŭã) shi cãciuli/cãciule (cã-cĭú-li) – (unã cu cãciulã)
ex: lj-yini cãciua divarliga (lj-yini mintea divarliga, cicãrdiseashti di minti); li tsãni ascumti sum cãciuã
(expr: li tsãni ascumti minduirli dit caplu-a lui, nu shtim tsi mindueashti)

§ cãciulicã (cã-cĭu-lí-cã) sf cãciulitsi/cãciulitse (cã-cĭu-lí-tsi) – cãciulã njicã ti ficiurits; cãciulitsã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãfasi1/cãfase

cãfasi1/cãfase (cã-fá-si) sf cãfãsh (cã-fắshĭ) – unã soi di cutii njicã (cãsicã di lemnu, her i plasticã) adratã maxus trã tsãnearea-a puljlor (cãntãtori) ãn casã; unã soi di cutii mari (cãsicã di lemnu, scãnduri i her) tu cari suntu tsãnuti ncljisi pricili agri tra s-nu s-facã znjii; cãfesi, cluvii, culuvii, cãfashi; (fig: cãfasi = hapsi, filichii, ncljisoari, etc.)
{ro: colivie}
{fr: cage}
{en: cage}
ex: nj-ahãrzi nã cãfasi; tsãnea aslanjlji tu cãfasi di her; bãgã puljlu tu-unã cãfasi (culuvii) shi-l hrãnea; cãfasea-i spindzuratã di dureclu dit chioshi; escu tu cãfasi (fig: ncljis ca tu filichii) n casa aestã

§ cãfashi1/cãfashe (cã-fá-shi) sf cãfãsh (cã-fắshĭ) – (unã cu cãfasi1)

§ cãfesi/cãfese (cã-fé-si) sf cãfesh(?) (cã-féshĭ) – (unã cu cãfasi1)
ex: arslan mari ncljis tu cãfesi di her

§ ncãfãsescu (ncã-fã-sés-cu) vb IV ncãfãsii (ncã-fã-síĭ), ncãfãseam (ncã-fã-seámŭ), ncãfãsitã (ncã-fã-sí-tã), ncãfãsiri/ncãfãsire (ncã-fã-sí-ri) – ncljid (un pulj, unã agru-prici) tu-unã culuvii (cãfasi); (fig: ncãfãsescu = (i) ascundu videarea; astup videarea di nafoarã, prit firidã, n casã; (ii) bag (ncljid) cariva tu hapsi)
{ro: pune în colivie sau cuşcă}
{fr: fermer dans une cage}
{en: put in a cage}
ex: turtsãlj au adetea si shi ncãfãseascã pingerli
(expr: astupã videarea prit pingeri)

§ ncãfãsit (ncã-fã-sítŭ) adg ncãfãsitã (ncã-fã-sí-tã), ncãfãsits (ncã-fã-sítsĭ), ncãfãsiti/ncãfãsite (ncã-fã-sí-ti) – tsi easti ncljis tu-unã cãfasi
{ro: pus în colivie sau cuşcă}
{fr: fermé dans une cage}
{en: put in a cage}
ex: sh-la bisearicã, loclu a muljerlor easti ncãfãsit
(expr: ascumtu di videarea-a bãrbatslor)

§ ncãfãsi-ri/ncãfãsire (ncã-fã-sí-ri) sf ncãfãsiri (ncã-fã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un pulj (unã agru-prici) easti ncljis tu-unã cãfasi
{ro: acţiunea de a pune în colivie sau cuşcă}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãfasi2/cãfase

cãfasi2/cãfase (cã-fá-si) sf cãfãsh (cã-fắshĭ) – verdzi di lemnu (her) astãsiti sh-ligati unã ningã-alantã cu loc gol namisa di eali cari s-bagã la firidz (tra s-nu intrã xenj), la mardzinea di-avlii, la mardzinea di scarã, di balconi (tra si s-tsãnã lumea shi s-nu cadã), etc.; verdzi di lemnu (metal) acãtsati unã di-alantã tsi s-bagã la firidã tra s-nu-alasã lunjina s-treacã, dzua i noaptea; canghil, pãrmac, parmac, pãrmachi, pãrmãclãchi
{ro: grilaj, jaluzele}
{fr: grille, jalousie}
{en: grate, grill, window blinds}

§ cãfashi2/cã-fashe (cã-fá-shi) sf cãfãsh (cã-fắshĭ) – (unã cu cãfasi2)

§ cãfãsar2 (cã-fã-sárŭ) sm cãfãsari (cã-fã-sárĭ) – atsel tsi fatsi i vindi cãfãsi
{ro: fabricant sau vânzător de grilaje, jaluzele}
{fr: fabriquant ou vendeur de grilles ou jalousies}
{en: maker or seller of grates or window blinds}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cãlatã

cãlatã (cã-lá-thã) sf cãlãti (cã-lắthĭ) – hãlati adratã di mplitituri di verdzi suptsãri (palji, etc.) trã purtari lucri di mãnã (zãrzãvãts, poami, etc.); cosh, cãnestrã, cushori, cãrinã, cãnistealã, cushelj, cufinã, shportã, zãmbilã
{ro: coş}
{fr: corbeille, panier}
{en: basket}
ex: acumpãrai nã cãlatã cu frandzã; cãlatã di cãshcãval; adutsea aua di la-ayinji, cãlãtili mplini

§ cãlãticã (cã-lã-thí-cã) sf cãlãtitsi/cãlãtitse (cã-lã-thí-tsi) – cãlatã njicã; cãlãtici
{ro: coşuleţ}
{fr: petite corbeille, petit panier}
{en: small basket}

§ cãlãtici/cãlãtice (cã-lã-thí-ci) sf cãlãtici/cãlãtice (cã-lã-thí-ci) – (unã cu cãlãticã)

§ cãlãtar (cã-lã-thárŭ) sm, sf, adg cãlãtarã (cã-lã-thá-rã), cãlãtari (cã-lã-thárĭ), cãlãtari/cãlãtare (cã-lã-thá-ri) – atsel (atsea) tsi fatsi i vindi cãlãti
{ro: împletitor sau vânzător de coşuri}
{fr: fabricant ou marchand de corbeilles}
{en: basket maker or seller}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cãldari/cãldare

cãldari/cãldare (cãl-dá-ri) sf cãldãri (cãl-dắrĭ) – vas mari di metal (bãcãri), ma njic di cãzanea, multi ori cu dauã mãnush (di-unã parti sh-di-alantã), tu cari s-herbu lucri; cãrdari, bãrcaci, bãrgaci, brãgaci, brugaci;
(expr:
1: bag cãldarea = bag stranjili ti lari;
2: tsi u vrei, cã vaca ts-umpli cãldarea di lapti, sh-tu soni-lj da cu clotsa = tsi u vrei cã un tsã va bunlu, macã tu soni lucrili es arãu)
{ro: căldare}
{fr: chaudron}
{en: caldron, cauldron, large kettle}
ex: iu ti duts, lai gushi lungã? tsi mi ntreghi, lea fundu-apres? (angucitoari: cãldarea shi maljlu); hirbea carnea tu cãldari; pri foc eara nã cãldari cãt nã ambari shi hirbea 41 di njelj; tradzi, cum sh-eara nvitsat, la cãldari; bãgarã ca s-hearbã gãrnu ti la bisearicã tu unã cãldari mari

§ cãldãrushi/cãl-dãrushe (cãl-dã-rúshi) sf cãldãrush (cãl-dã-rúshĭ) – cãldari ma njicã; cãldush
{ro: căldăruşe}
{fr: petit chaudron}
{en: small cauldron}
ex: s-hearbã n cãldãrushi

§ cãldush (cãl-dúshĭŭ) sn cãldushi/cãldushe (cãl-dú-shi) – (unã cu cãldãrushi)
ex: un cãldush di lapti pi dintsã shadi sh-nu s-vearsã (angucitoari: luna)

§ cãrdari/cãrdare (cãr-dhá-ri) sf cãrdãri (cãr-dhắrĭ) – (unã cu cãldari)

§ cãldãrar (cãl-dã-rárŭ) sm cãldãrari (cãl-dã-rárĭ) – omlu tsi fatsi cãldãri i vindi cãldãri
{ro: fabricant sau vânzător de căldări}
{fr: fabriquant ou vendeur de chaudrons}
{en: cauldron maker or seller}
ex: dush tingerea la cãldãrar tra s-u facã mirimeti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cãtãifi/cãtãife

cãtãifi/cãtãife (cã-tã-í-fi) sf cãtãihi (cã-tã-íhĭ) – dultseami (tsi sh-u-adutsi tu mãcari cu bãclãvãlu) faptã di hiri multu suptsãri di aloat uscat (fapti nafoarã tu fabricã), tsi s-coc tu umtu, cu zahari sh-cu multi nutsi, dupã cari lji s-arucã pisuprã unã siropi caldã cari, dupã niheamã chiro, u pitrundi ghini; cãdãifi, cadaif
{ro: cataif}
{fr: gâteau fait de vermicelle, trés fin doré dans le beurre et sur lequel on verse un sirop chaud et vanillé}
{en: Middle East type of pastry}

§ cãdãifi/cãdãife (cã-dã-í-fi) sf cãdãihi (cã-dã-íhĭ) – (unã cu cãtãifi)

§ cadaif (ca-da-ífŭ) sn pl(?) – (unã cu cãtãifi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cilechi/cileche

cilechi/cileche (ci-lé-chi) sf cilechi (ci-léchĭ) – pacfoni (ameastic) di her sh-alti lugurii (di-aradã cãrbunili), tra s-lu facã herlu s-hibã ma jilav, ma bun, ma dur, s-dãnãseascã ma multu, etc.; cilichi, ciulichi, ciulechi;
(expr: nj-bag cilechi la inimã = mi mbãrbãtedz, ãnj fac curai)
{ro: oţel}
{fr: acier}
{en: steel}
ex: omlu easti ma vãrtos sh-di cilichi

§ cilichi/ciliche (ci-lí-chi) sf cilichi (ci-líchĭ) – (unã cu cilechi)
ex: cutsutili di cilichi suntu nai cama bunili; easti vãrtoasã ca cilichea

§ ciulichi/ciuliche (cĭu-lí-chi) sf ciulichi (cĭu-líchĭ) – (unã cu cilechi)
ex: sh-bãgã ciulichi la injoarã
(expr: sh-featsi curai, si mbãrbãtã, s-inimusi)

§ ciule-chi/ciuleche (cĭu-lé-chi) sf ciulechi (cĭu-léchí) – (unã cu cilechi)
ex: lj-adãrã una di ciulechi groasã cãt truplu, tsi s-anduplica ma nu s-frãndzea

§ cilicusescu (ci-li-cu-sés-cu) (mi) vb IV cilicusii (ci-li-cu-síĭ), cilicuseam (ci-li-cu-seámŭ), cilicusitã (ci-li-cu-sí-tã), cilicusiri/cilicusire (ci-li-cu-sí-ri) – fac tu fabricã cilichi (dit her sh-cãrbuni); nvãrtushedz un lucru (hãlati) cu cilechea tsi lj-u-adavgu (la chipitã, di mardzini, prisuprã, etc.); (fig: cilicusescu = fac un lucru s-hibã sãnãtos, jilav, dur, etc, ca cilichea)
{ro: oţeli}
{fr: aciérer}
{en: steel}
ex: nervilj s-cilicusirã (fig: si nvãrtusharã ca cilichea); atseali tsi trapsi l-cilicusirã (fig: lu nvãrtusharã) multu

§ cilicusit (ci-li-cu-sítŭ) adg cilicusitã (ci-li-cu-sí-tã), cilicusits (ci-li-cu-sítsĭ), cilicusiti/cilicusite (ci-li-cu-sí-ti) – tsi easti faptu cilichi
{ro: oţelit}
{fr: aciéré}
{en: steeled}

§ cilicusiri/cilicusire (ci-li-cu-sí-ri) sf cilicusiri (ci-li-cu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-adarã cilichea (i si nvãrtushadzã unã hãlati cu cilichi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cumburã

cumburã (cum-bú-rã) sf cumburi/cumbure (cum-bú-ri) shi cumburi (cum-búrĭ) – armã di foc njicã tsi s-tsãni di-arada tu gepi i di bãrnu; gepea di la shauã tu cari s-tsãni unã cumburi; cumburi, cuburã, cuburi, cãburi, cãmbor, aruvoli, arãvoli, ruveli, pishtolã, pishtoalã, altipatlar, bishinãtoari;
(expr: u-ari cumburã = aljureadzã, easti cicãrdisit, glãrit di minti, etc.)
{ro: pistol}
{fr: pistolet}
{en: pistol, gun}
ex: am unã cumburã (pishtolã); l-vidzui cum alãga cu cumbura n brãn; lu ntribã, cãtse arcã pri cãni cu cumbura; scoati cumbura shi u-aprindi pri un cãni amirãrescu; lj-apreasi nã cumburã dupã cap; u-ari cumburã
(expr: easti chirut, cicãrdisit di minti, aljureadzã)

§ cumburi/cumbure (cum-bú-ri) sf cumburi (cum-búrĭ) – (unã cu cumburã) – (unã cu cumburã)

§ cuburã (cu-bú-rã) sf cuburi/cubure (cu-bú-ri) shi cuburi (cu-búrĭ) – (unã cu cumburã)
ex: foclu di tru cuburi insha

§ cuburi/cubure (cu-bú-ri) sf cuburi/cubure (cu-bú-ri) shi cuburi (cu-búrĭ) – (unã cu cumburã)
ex: arucã nã cuburi; ndreadzi cuburli di la shauã

§ cãburi/cãbure (cã-bú-ri) sf cãburi (cã-búrĭ) – (unã cu cumburã)

§ cãmbor (cãm-bórŭ) sn pl(?) – (unã cu cumburã)

§ cuburgi (cu-bur-gí) sm cuburgeadz (cu-bur-gĭádzĭ) – atsel tsi fatsi i vindi cuburi
{ro: fabricant sau vânzător de pistol}
{fr: fabriquant ou vendeur de pistolets}
{en: gun maker or seller}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã