DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

alavdã

alavdã (a-láv-dã) sf alãvdãri (a-lãv-dắrĭ) – zboarã di tinjii spusi trã cariva (trã hãrli tsi li ari, icã trã lucrili tsi-ari faptã); lavdã, alãvdari, alãvdãturã, alãvdãciuni, epin
{ro: laudă}
{fr: louange}
{en: praise}

§ lavdã (láv-dã) sf lãvdãri (lãv-dắrĭ) – (unã cu alavdã)
ex: cãntã lavda

§ alavdu (a-láv-du) (mi) vb I alãvdai (a-lãv-dáĭ), alãvdam (a-lãv-dámŭ), alãvdatã (a-lãv-dá-tã), alãvdari/alãvdare (a-lãv-dá-ri) – spun cu zboarã cum tinjisescu pri cariva (trã hãrli tsi ari icã lucrili tsi-ari faptã); dzãc trã mini mash zboarã buni; lavdu, mãrescu, pinjisescu, fãlescu, fudulescu, fãndãxescu; (mi) cãmãrusescu;
(expr: alavdã-mi gurã, cã ti bat = s-dzãtsi tr-atsel tsi s-alavdã singur; tsi ti-alavdzã singur?)
{ro: lăuda}
{fr: louer, (se) vanter}
{en: praise, boast, brag}
ex: tuts alavdã ficiorlu-ambar; sh-altsã am avdzãtã tra s-lu-alavdã; cãndu ti-alavdã nã lumi, tsi-ai cã ti-alatrã un cãni?; alavdã fãsuljili sh-mãcã carni; s-alãvda cã tsasi pãndza, cãndu pãndza s-tsãsea cu mãnj di-asimi; lji s-alãvdã (lu fuvirsi) cã va-l vatãmã

§ alãvdat (a-lãv-dátŭ) adg alãvdatã (a-lãv-dá-tã), alãvdats (a-lãv-dátsĭ), alãvdati/alãvdate (a-lãv-dá-ti) – tsi easti tinjisit cu zboarã (trã hãrli tsi ari icã lucrili tsi-ari faptã); lãvdat, mãrit, pinjisit, fãlit, fudulit, fãndãxit
{ro: lăudat}
{fr: loué, renommé, vantard}
{en: praised, boaster, bragger}
ex: la merlu alãvdat s-nu ti duts cu saclu; s-dusi Gramustea-alãvdatã (mãritã)

§ alãvdari/alãvdare (a-lãv-dá-ri) sf alãvdãri (a-lãv-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti alãvdat, icã s-alavdã el singur; lãvdari, mãriri, pinjisiri, fãliri, fuduliri, fãndãxiri
{ro: acţiunea de a (se) lăuda, lăudare}
{fr: action de louer, de (se) vanter; vantardise}
{en: action of praising, of boasting, of bragging}
ex: arbineslu-i frati cu-alãvdarea; di-alãvdari, pots s-ti-alavdzã; alãvdarea-a omlui arãu nu u voi; alãvdarea-a dushmanlui lu nfricushe; alãvdãrli mash furã di nãs

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

capishcã

capishcã (ca-písh-cã) sf capishchi/capishche – yimisha di fãsulj (cãndu easti veardi ninga), faptã di ma multi simitsi (gãrnutsãli di fãsulji uscati di ma nãpoi) ncljisi cu-arada unã dupã-alantã tu-unã soi di cãpachi acupiritã di-unã altã cãpachi; soea di yimishi ca-atsea di fisulj (ca bunãoarã, yimisha di madzãri); pãstalji, pistalji, spãtalji, shusharcã, ciushcã, shushcã, lividã, teacã
{ro: fasole verde; păstaie, teacă (fasole, mazăre, etc.)}
{fr: haricots verts, gousse, cosse}
{en: green (french) beans; pod (beans, peas, etc.)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

drãshcljauã

drãshcljauã (drãsh-cljĭa-ŭã) sf drãshcljei (drãsh-cljĭeĭ) – minarea faptã cu-un cicior di om cãndu imnã; diastima (dipãrtarea pri loc) faptã cu-unã minari di cicior cãndu omlu imnã; ceapã, cealpã, cealpu, pas, jgljoatã, jgljot, shgljoatã, shgljatã, shgljot, zgljoatã, giglatã
{ro: pas}
{fr: pas, enjambée}
{en: step}
ex: tini aruts drãshcljei (ceapi, jgljoati) mãri; s-nu tsiva di bagã vãrã di nãsh nã drãshcljauã ma nsus; ninga nã drãshcljauã dratslji shi vrea lu-anciupã di mãnicã; arca cãti un fãsulj la cati drãshcljauã, tra s-poatã s-aflã calea tu turnatã; cãt featsi ndoauã drãshcljei; ninga nãscãnti drãshcljei, vrea lj-acatsã; featsi doauã drãshcljei shi agiumsi pãnã tu mesea di cali

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fãsulj

fãsulj (fã-súljĭŭ) sn fãsulji/fãsulje (fã-sú-lji) – plantã (zãrzãvati) criscutã di oaminj, cari poati s-creascã ndreaptã sh-nindrupãtã (ma poati s-aibã ananghi sh-di tsiva ta si sã ngãrlimã), cu frãndzã mãri, piroasi, fapti di 3 frãndzã ma njits, cu lilici albi-verdzã-pembe-aroshi tsi da pãstãlj verdzã i galbini shi simintsã uscati, albi, cafinii (ca cafelu), chindisiti i lãi, tsi es dit pãstãlj cãndu s-usucã; pãstãljli sh-gãrnutsãli uscati tsi li fatsi aestã plantã; mãcarea faptã di pãstãljli i di gãrnutsãli di fisulj hearti; fisulj, fãsulji, fisulji, yiftulji, pãsculj, fauã;
(expr:
1: fãsulj di mpadi = fãsulj tsi nu ari cãrlidzi tra s-poatã si s-angãrlimã di alti planti;
2: fãsulj di-analtu = fãsulj tsi ari cãrlidzi tra s-poatã si s-angãrlimã di alti planti;
3: fãsulj yeahne = mãcari di gãrnutsã di fãsulji uscati, hearti cu putsãnã apã shi alti zãrzãvãts;
4: herbu fãsulji = ljau greu anasã tu somnu sh-fac un vrondu mari prit nãri; hãrchescu, hãrãchescu, hãrbulescu, hãrbuledz, butur;
5: nu-lj voi fãsuljili = nu-am ananghi di measa i uspetslu-a lui)
{ro: fasole}
{fr: haricot}
{en: bean}
ex: lja fãsuljlu nãs dit oalã; sh-umplu gepea cu fãsulji; mãcai fãsulj sh-mi doari pãntica; acatsã s-hãrbuleascã shi s-hearbã fãsulji
(expr: s-hãrcheascã)

§ fisulj (fi-súljĭŭ) sn fisulji/fisulje (fi-sú-lji) – (unã cu fãsulj)

§ fãsulji/fãsulje (fã-sú-lji) sf fãsulji/fãsulje (fã-sú-lji) – (unã cu fãsulj)

§ fisulji/fisulje (fi-sú-lji) sf fisulji/fisulje (fi-sú-lji) – (unã cu fãsulj)

§ pãsculj (pãs-cúljĭŭ) sn pãsculji/pãsculje (pãs-cú-lji) – (unã cu fãsulj)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn