|
|
fãsulj
fãsulj (fã-súljĭŭ) sn fãsulji/fãsulje (fã-sú-lji) – plantã (zãrzãvati) criscutã di oaminj, cari poati s-creascã ndreaptã sh-nindrupãtã (ma poati s-aibã ananghi sh-di tsiva ta si sã ngãrlimã), cu frãndzã mãri, piroasi, fapti di 3 frãndzã ma njits, cu lilici albi-verdzã-pembe-aroshi tsi da pãstãlj verdzã i galbini shi simintsã uscati, albi, cafinii (ca cafelu), chindisiti i lãi, tsi es dit pãstãlj cãndu s-usucã; pãstãljli sh-gãrnutsãli uscati tsi li fatsi aestã plantã; mãcarea faptã di pãstãljli i di gãrnutsãli di fisulj hearti; fisulj, fãsulji, fisulji, yiftulji, pãsculj, fauã;
(expr:
1: fãsulj di mpadi = fãsulj tsi nu ari cãrlidzi tra s-poatã si s-angãrlimã di alti planti;
2: fãsulj di-analtu = fãsulj tsi ari cãrlidzi tra s-poatã si s-angãrlimã di alti planti;
3: fãsulj yeahne = mãcari di gãrnutsã di fãsulji uscati, hearti cu putsãnã apã shi alti zãrzãvãts;
4: herbu fãsulji = ljau greu anasã tu somnu sh-fac un vrondu mari prit nãri; hãrchescu, hãrãchescu, hãrbulescu, hãrbuledz, butur;
5: nu-lj voi fãsuljili = nu-am ananghi di measa i uspetslu-a lui)
{ro: fasole}
{fr: haricot}
{en: bean}
ex: lja fãsuljlu nãs dit oalã; sh-umplu gepea cu fãsulji; mãcai fãsulj sh-mi doari pãntica; acatsã s-hãrbuleascã shi s-hearbã fãsulji
(expr: s-hãrcheascã)
§ fisulj (fi-súljĭŭ) sn fisulji/fisulje (fi-sú-lji) – (unã cu fãsulj)
§ fãsulji/fãsulje (fã-sú-lji) sf fãsulji/fãsulje (fã-sú-lji) – (unã cu fãsulj)
§ fisulji/fisulje (fi-sú-lji) sf fisulji/fisulje (fi-sú-lji) – (unã cu fãsulj)
§ pãsculj (pãs-cúljĭŭ) sn pãsculji/pãsculje (pãs-cú-lji) – (unã cu fãsulj)
fãsulji/fãsulje
fãsulji/fãsulje (fã-sú-lji) sf – vedz tu fãsulj
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: fãsuljalavdã
alavdã (a-láv-dã) sf alãvdãri (a-lãv-dắrĭ) – zboarã di tinjii spusi trã cariva (trã hãrli tsi li ari, icã trã lucrili tsi-ari faptã); lavdã, alãvdari, alãvdãturã, alãvdãciuni, epin
{ro: laudă}
{fr: louange}
{en: praise}
§ lavdã (láv-dã) sf lãvdãri (lãv-dắrĭ) – (unã cu alavdã)
ex: cãntã lavda
§ alavdu (a-láv-du) (mi) vb I alãvdai (a-lãv-dáĭ), alãvdam (a-lãv-dámŭ), alãvdatã (a-lãv-dá-tã), alãvdari/alãvdare (a-lãv-dá-ri) – spun cu zboarã cum tinjisescu pri cariva (trã hãrli tsi ari icã lucrili tsi-ari faptã); dzãc trã mini mash zboarã buni; lavdu, mãrescu, pinjisescu, fãlescu, fudulescu, fãndãxescu; (mi) cãmãrusescu;
(expr: alavdã-mi gurã, cã ti bat = s-dzãtsi tr-atsel tsi s-alavdã singur; tsi ti-alavdzã singur?)
{ro: lăuda}
{fr: louer, (se) vanter}
{en: praise, boast, brag}
ex: tuts alavdã ficiorlu-ambar; sh-altsã am avdzãtã tra s-lu-alavdã; cãndu ti-alavdã nã lumi, tsi-ai cã ti-alatrã un cãni?; alavdã fãsuljili sh-mãcã carni; s-alãvda cã tsasi pãndza, cãndu pãndza s-tsãsea cu mãnj di-asimi; lji s-alãvdã (lu fuvirsi) cã va-l vatãmã
§ alãvdat (a-lãv-dátŭ) adg alãvdatã (a-lãv-dá-tã), alãvdats (a-lãv-dátsĭ), alãvdati/alãvdate (a-lãv-dá-ti) – tsi easti tinjisit cu zboarã (trã hãrli tsi ari icã lucrili tsi-ari faptã); lãvdat, mãrit, pinjisit, fãlit, fudulit, fãndãxit
{ro: lăudat}
{fr: loué, renommé, vantard}
{en: praised, boaster, bragger}
ex: la merlu alãvdat s-nu ti duts cu saclu; s-dusi Gramustea-alãvdatã (mãritã)
§ alãvdari/alãvdare (a-lãv-dá-ri) sf alãvdãri (a-lãv-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti alãvdat, icã s-alavdã el singur; lãvdari, mãriri, pinjisiri, fãliri, fuduliri, fãndãxiri
{ro: acţiunea de a (se) lăuda, lăudare}
{fr: action de louer, de (se) vanter; vantardise}
{en: action of praising, of boasting, of bragging}
ex: arbineslu-i frati cu-alãvdarea; di-alãvdari, pots s-ti-alavdzã; alãvdarea-a omlui arãu nu u voi; alãvdarea-a dushmanlui lu nfricushe; alãvdãrli mash furã di nãs
bubolji/bubolje
bubolji/bubolje (bu-bó-lji) sf bubolji/bubolje (bu-bó-lji) – mã-cari di fãsulji (uscati) hearti; fãsulji
{ro: fasole uscată fiartă}
{fr: haricots bouillis}
{en: boiled dry beans; bean soup}
capishcã
capishcã (ca-písh-cã) sf capishchi/capishche – yimisha di fãsulj (cãndu easti veardi ninga), faptã di ma multi simitsi (gãrnutsãli di fãsulji uscati di ma nãpoi) ncljisi cu-arada unã dupã-alantã tu-unã soi di cãpachi acupiritã di-unã altã cãpachi; soea di yimishi ca-atsea di fisulj (ca bunãoarã, yimisha di madzãri); pãstalji, pistalji, spãtalji, shusharcã, ciushcã, shushcã, lividã, teacã
{ro: fasole verde; păstaie, teacă (fasole, mazăre, etc.)}
{fr: haricots verts, gousse, cosse}
{en: green (french) beans; pod (beans, peas, etc.)}
drãshcljauã
drãshcljauã (drãsh-cljĭa-ŭã) sf drãshcljei (drãsh-cljĭeĭ) – minarea faptã cu-un cicior di om cãndu imnã; diastima (dipãrtarea pri loc) faptã cu-unã minari di cicior cãndu omlu imnã; ceapã, cealpã, cealpu, pas, jgljoatã, jgljot, shgljoatã, shgljatã, shgljot, zgljoatã, giglatã
{ro: pas}
{fr: pas, enjambée}
{en: step}
ex: tini aruts drãshcljei (ceapi, jgljoati) mãri; s-nu tsiva di bagã vãrã di nãsh nã drãshcljauã ma nsus; ninga nã drãshcljauã dratslji shi vrea lu-anciupã di mãnicã; arca cãti un fãsulj la cati drãshcljauã, tra s-poatã s-aflã calea tu turnatã; cãt featsi ndoauã drãshcljei; ninga nãscãnti drãshcljei, vrea lj-acatsã; featsi doauã drãshcljei shi agiumsi pãnã tu mesea di cali
fisulj
fisulj (fi-súljĭŭ) sn – vedz tu fãsulj
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: fãsuljfisulji/fisulje
fisulji/fisulje (fi-sú-lji) sf – vedz tu fãsulj
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: fãsuljftinã
ftinã (ftí-nã) sf ftini/ftine (ftí-ni) – vas di casã (adrat di lut arsu i metal), cu gura largã, tu cari s-fatsi shi s-tsãni mãcarea; apa (mãcarea) tsi intrã tu-unã ftinã; oalã, crup, vutinã, ghiftã; (fig:
1: ftinã = cap (cãrãfetã, cofã, curcubetã, etc.); expr:
2: nu-nj si umpli ftina = nu para aduchescu ghini, nu hiu cãndãrsit di-atseali tsi-nj si dzãsirã;
3: ftina di noapti = oala tu cari omlu poati si sh-facã apa noaptea, cãndu nu poati si s-ducã la hale)
{ro: oală}
{fr: pot de terre}
{en: earthen pot}
ex: unã ftinã di fãsulji; nu-lj si umplu ftina (fig: caplu, cãrfeta; expr: nu-aduchi ghini)
§ vutinã (vu-tí-nã) sf vutini/vutine (vu-tí-ni) shi vutinj (vu-tínjĭ) – (unã cu ftinã)
hãrchescu
hãrchescu (hãr-chĭés-cu) vb IV hãrchii (hãr-chíĭ), hãrcheam (hãr-chĭámŭ), hãrchitã (hãr-chí-tã), hãrchiri/hãrchire (hãr-chí-ri) – ljau anasã greu tu somnu sh-fac un vrondu mari prit nãri; herbu fãsulji (expr); hãrãchescu, hãrbulescu, hãrbuledz, butur
{ro: sforăi, horcăi}
{fr: ronfler}
{en: snore}
ex: hãrcheashti greu tu somnu; hãrcheashti tutã noaptea di nu nã alasã s-n-acatsã somnul; stihiulu durnja shi hãrchea ahãt sãnãtos, cã vuzuea shi muntsãlj
§ hãrchit1 (hãr-chítŭ) adg hãrchitã (hãr-chí-tã), hãrchits (hãr-chítsĭ), hãrchiti/hãrchite (hãr-chí-ti) – tsi ari hãrchitã; hãrãchit, hãrbulit, hãrbulat, buturat
{ro: sforăit, horcăit}
{fr: qui a ronflé}
{en: who snored}
§ hãrchiri/hãrchire (hãr-chí-ri) sf hãrchiri (hãr-chírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva hãrcheashti; hãrãchiri, hãrbuliri, hãrbulari, buturari (di cal)
{ro: acţiunea de a sforăi, de a horcăi; sforăire, horcăire}
{fr: action de ronfler; ronflement}
{en: action of snoring; snore}
ex: nu pot s-avdu hãrchirea-a lui
§ hãrchit2 (hãr-chítŭ) sn pl(?) – vrondul tsi-l fatsi omlu cãndu hãrcheashti; grunflari, hãrboalã
{ro: sforăit, horcăit, sforăitură, horcăitură}
{fr: ronflement}
{en: snoring; snore}
ex: dit oda-alantã lji s-avdza hãrchitlu
§ hãrboalã2 (hãr-bŭá-lã) sf hãrboali/hãrboale (hãr-bŭá-li) – (unã cu hãrchit2)
ex: lu-acãtsã hãrboala (hãrchitlu) trã calea mari, trã moarti
§ hãrãchescu (hã-rã-chĭés-cu) vb IV hãrãchii (hã-rã-chíĭ), hãrãcheam (hã-rã-chĭámŭ), hãrãchitã (hã-rã-chí-tã), hãrãchiri/hãrãchire (hã-rã-chí-ri) – (unã cu hãrchescu)
§ hãrãchit (hã-rã-chítŭ) adg hãrãchitã (hã-rã-chí-tã), hãrãchits (hã-rã-chítsĭ), hãrãchiti/hãrãchite (hã-rã-chí-ti) – (unã cu hãrchit1)
herbu
herbu (hĭér-bu) vb III shi II hershu (hĭér-shĭu), hirbeam (hir-beámŭ), heartã (hĭár-tã), hearbiri/hearbire (hĭár-bi-ri) shi hirbeari/hirbeare (hir-beá-ri) – cu ncãldzãrea multã tsi lj-u fac la foc, u-adar unã muljiturã (apã, lapti, etc.) s-clucuteascã (si s-facã bishits tsi s-minã) shi s-prifacã (s-facã) tu aburi; bag lucri (stranji, carni, fisulji, etc.) sh-li tsãn un chiro tu apa tsi clucuteashti; undedz, clucutescu;
(expr:
1: vaslu (tengirea, gijvelu, etc.) hearbi = apa (muljitura) tsi s-aflã tu vas hearbi;
2: herbu di cãldurã = nj-easti multã cãldurã, mi-apresh sh-nu mata pot s-aravdu;
3: herbu (nuntru, di inati) = mi nãirii multu, mi-acãtsã amãnia, turbarea, mi frimintu;
4: lj-u herbu = (i) lj-am multã inati, lj-u voi, voi s-mi-arãzgan, sã-nj ljau ahtea pri el; (ii) cãntu mushat, cu multu foc, cu multã marã;
5: herbu fisulj = hãrchescu;
6: loclu hearbi = loclu furnicã, easti mplin di hiintsi tsi s-minã dipriunã ca furnitsli, alghinjli tu cushor, etc.)
{ro: fierbe}
{fr: bouillir, cuire}
{en: boil, cook}
ex: nã bisearicã fãrã intrari, hearbi di lumea tsi ari (angucitoari: curcubeta); hearbi lumea la bisearicã
(expr: bisearica easti mplinã di lumi tsi s-minã dipriunã ca alghinjli tu cushor); hearsirã (undarã) ghini cãstãnjli sh-tora va s-li scot di pri foc; avea heartã nãshti simintsã; hirbem (undãm) pruni tri acrimi; di-aestã hirbea pi featã (lj-avea inati a featãljei) sh-cama multu; nu putea s-lu veadã ntr-oclji shi tut lj-u hirbea (lj-avea multã inati, vrea s-lji facã arãu); mi hershu
(expr: mi nãirii multu), mi upurii; lu-aflã mayirlu iu hirbea fãsulji
(expr: durnja sh-hãrchea); herghi di inati
(expr: ti nãirish multu), nu ti-ari loclu; hearbi ghela; mi hearbi cãldura
(expr: mi ncãldzãi multu, mi-apresh di cãldurã); mi hearsi tutã dzua; lu hearbi cãnticlu ghini
(expr: l-cãntã cu marã); hearbi-lj-u tini
(expr: cãntã cu multã marã); cu gura oaspi sh-cu inima ts-u hearbi
§ hertu (hĭér-tu) adg heartã (hĭár-tã), hertsã (hĭér-tsã), hearti/hearte (hĭár-ti) – (muljituri ca apa, laptili, etc.) tsi suntu bãgati pi foc sãnãtos shi clucutescu; lucru (stranj, mãcari, etc.) tsi easti tsãnutã tu apa tsi hearbi; undat, clucutit;
(expr: u feci heartã = feci unã glãrimi mari, u feci guva tu pitã, nu ved vãrã hãiri di-atseali tsi-am faptã, etc.)
lividã
lividã (li-ví-dã) sf lividz (li-vídzĭ) – soea di yimishi tsi sh-u-adutsi cu-atsea di fãsulj, bunãoarã, faptã di ma multi simitsi (gãrnutsã ca-atseali di fãsulj uscati di ma nãpoi) ncljisi cu-arada unã dupã-alantã tu-unã soi di cãpachi lungã acupiritã di-unã altã cãpachi; pãstalji, pistalji, spãtalji
{ro: teacă de fasole}
{fr: cosse, gousse}
{en: pod of beans}
ex: dada featsi mãcari di carni cu lividz (pãstãlj)