DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ascundu

ascundu (as-cún-du) (mi) vb III shi II ascumshu (as-cúm-shĭu), ascundeam (as-cun-deámŭ), ascunsã (as-cún-sã) shi ascumsã (as-cúm-sã) shi ascumtã (as-cúm-tã), ascundiri/ascundire (as-cún-di-ri) shi ascundeari/ascundeare (as-cun-deá-ri) – bag tsiva tu-un loc iu nu poati si s-veadã di lumi; acoapir, zãrusescu, pãpãrusescu;
(expr: u-ascundu tu patru suti di guvi = u-ascundu multu ghini tra s-nu poatã s-u aflã vãr)
{ro: ascunde}
{fr: cacher, dissimuler}
{en: hide, conceal}
ex: un gioni, noaptea easi, dzua s-ascundi (angucitoari: losturlu); iu s-mi-ascundu, iu s-mi nhig, strigã murarlu; vinjim di n-ascumsim aoatsi; n-ascumsim tu plemtsã; mi-ascumshu dupã mur; ascundi-ti pri grendã; s-u ascundem shi di trei-trei dzãli s-nã dutsem s-mãcãm; ascumsim armili ca s-nu nã li lja; lj-si featsi pãntica pãn di gurã, ascundi-u, cari pots!

§ ascumtu1 (as-cúm-tu) adg ascumtã (as-cúm-tã), ascumtsã (as-cúm-tsã), ascumti/ascumte (as-cúm-ti) – tsi easti tu-un loc iu nu poati s-hibã vidzut di lumi; acupirit, pãpãrusit, zãrusit
{ro: ascuns}
{fr: caché}
{en: hidden}
ex: dzua sta ascumtu n muri, sh-noaptea nã veaglji di furi (angucitoari: losturlu); mã-sa, cari shidea ascumtã, nu putu s-aravdã; un di-atselj tsi eara ascumtsã dzãsi; amirãlu shidea ascumtu tu un loc shi asculta; lu tsãnu ascumtu multu chiro; un gioni ascumtu

§ ascumsu1 (as-cúm-su) adg ascumsã (as-cúm-sã), ascumshi (as-cúm-shi), ascumsi/ascumse (as-cúm-si) – (unã cu ascumtu1)

§ ascunsu1 (as-cún-su) adg ascunsã (as-cún-sã), ascunshi (as-cún-shi), ascunsi/ascunse (as-cún-si) – (unã cu ascumtu1)

§ ascundiri/ascundire (as-cún-di-ri) sf ascundiri (as-cún-dirĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu s-ascundi; acupiriri, pãpãrusiri, zãrusiri
{ro: acţiunea de a ascunde; ascundere}
{fr: action de cacher}
{en: action of hiding}
ex: (gioclu) cu cheatra ascundiri

§ ascundeari/ascundeare (as-cun-deá-ri) sf ascunderi (as-cun-dérĭ) – (unã cu ascundiri)
ex: loc tr-ascundeari ea nu videa

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

avlami

avlami (a-vlámĭ) sm avlameanj (a-vlá-meanjĭ) – un tsi s-leagã cu-un sots bun cu giurãmintu (shi amisticarea-a sãndzilui) cã va s-hibã ca doi frats; vlami, fãrtat
{ro: frate de cruce}
{fr: frère par la fraternisation par le sang}
{en: brother by a formal blood allegiance}

§ vlami (vlámĭ) sm vlameanj (vlá-meanjĭ) – (unã cu avlami)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãlisescu

cãlisescu (cã-li-sés-cu) vb IV cãlisii (cã-li-síĭ), cãliseam (cã-li-seámŭ), cãlisitã (cã-li-sí-tã), cãlisiri/cãlisíre (cã-li-sí-ri) – lj-caftu a vãrnui tra sã-nj facã tsiva; cljem cariva sã-nj yinã acasã (vizitã, la measã, etc.); acljem, acãlisescu, cãljisescu, acãljisescu, grescu (s-intrã, s-yinã, s-facã, etc.), cupusescu (lj-caftu s-facã copuslu s-urseascã, s-yinã)
{ro: invita}
{fr: convier, inviter}
{en: invite}
ex: cãliseashti (acljamã) oaspits acasã

§ cãlisit (cã-li-sítŭ) adg cãlisitã (cã-li-sí-tã), cãlisits (cã-li-sítsĭ), cãlisiti/cãlisite (cã-li-sí-ti) – harea tsi u-ari un cãndu easti acljimat iuva; acljimat, acãlisit, cãljisit, acã-ljisit, grit (s-intrã, s-yinã, s-facã, etc.), cupusit (faptu copuslu trã)
{ro: chemat, invitat}
{fr: apellé, invité}
{en: called, invited}

§ cãlisiri/cãlisire (cã-li-sí-ri) sf cãlisiri (cã-li-sírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu cãliseashti; acljimari, acãlisiri, cãljisiri, acãljisiri, griri (s-intrã, s-yinã, s-facã, etc.), cupusiri (fãtseari copuslu trã)
{ro: acţiunea de a chema, de a invita; chemare, invitare, invitaţie}
{fr: action d’apeller, action d’inviter, invitation}
{en: action of calling (inviting), invitation}

§ cãljisescu (cã-lji-sés-cu) vb IV cãljisii (cã-lji-síĭ), cãljiseam (cã-lji-seámŭ), cãljisitã (cã-lji-sí-tã), cãljisi-ri/cãljisíre (cã-lji-sí-ri) – (unã cu cãlisescu)

§ cãljisit (cã-lji-sítŭ) adg cãljisitã (cã-lji-sí-tã), cãljisits (cã-lji-sítsĭ), cãljisi-ti/cãljisite (cã-lji-sí-ti) – (unã cu cãlisit)

§ cãljisiri/cãljisire (cã-lji-sí-ri) sf cãljisiri (cã-lji-sírĭ) – (unã cu cãlisiri)

§ acãlisescu (a-cã-li-sés-cu) vb IV acãlisii (a-cã-li-síĭ), acãliseam (a-cã-li-seámŭ), acãlisitã (a-cã-li-sí-tã), acãlisiri/acãlisíre (a-cã-li-sí-ri) – (unã cu cãlisescu)

§ acãlisit (a-cã-li-sítŭ) adg acãlisitã (a-cã-li-sí-tã), acãlisits (a-cã-li-sítsĭ), acãlisiti/acãlisite (a-cã-li-sí-ti) – (unã cu cãlisit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãsãvyear

cãsãvyear (cã-sãv-yĭárŭ) sm cãsãvyeari (cã-sãv-yĭárĭ) – fãrtatlu-a gambrolui cari shadi ningã el la ncurunari (sh-cari cãliseashti shi aproachi oaspitslji la numtã, cari poartã hãbãrli, etc.); cãlisitor, cãlisar, hãsãvyear, hãsãdyear, hasidear, sihãvyear, sihãdyear
{ro: vornicel, conăcar}
{fr: garçon d’honneur à une noce}
{en: best man}
ex: cãsãvyeari (cãlisitori) cãlãri cãntã

§ hãsãvyear (hã-sãv-yĭárŭ) sm hãsãvyeari (hã-sãv-yĭárĭ) – (unã cu cãsãvyear)

§ hãsãdyear (hã-sãdh-yĭárŭ) sm hãsãdyeari (hã-sãdh-yĭárĭ) – (unã cu cãsãvyear)

§ hasidear (ha-si-dhĭárŭ) sm hasideari (ha-si-dhĭárĭ) – (unã cu cãsãvyear)
ex: ninti neadzi hasidearlu

§ sihãvyear (si-hãv-yĭárŭ) sm sihãvyeari (si-hãv-yĭárĭ) – (unã cu cãsãvyear)
ex: sihãvyearlu tu poartã intrã

§ sihãdyear (si-hãdh-yĭárŭ) sm sihãdyeari (si-hãdh-yĭárĭ) – (unã cu cãsãvyear)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãstrãvets

cãstrãvets (cãs-trã-vétsŭ) sm cãstrãvets (cãs-trã-vétsĭ) – plantã criscutã di om tu bãhce i bustani, cu truplu acupirit di peri ascuri, tsi s-tradzi azvarna pri loc icã si ngãrlimã di alti planti, cu frãndzã lãrdzi sh-piroasi, cu lilici njits, galbini, cari da un fructu suptsãri shi lungu (di vãrã 5-25 cm), cu peaja veardi, tsi s-mãcã (cu simintsã cu tut), di-aradã, proaspit tu salatã, i faptu turshii trã earnã; castravets, cãstrãvec, angur
{ro: castravete}
{fr: concombre}
{en: cucumber}
ex: sots, sots… cãstrãvets… tsi s-am s-tsã dau tsi s-ai s-nji dai [zbor tsi sh-alãxescu doi tiniri cãndu s-fac fãrtats]

§ castravets (cas-tra-vétsŭ) sm castravets (cas-tra-vétsĭ) – (unã cu cãstrãvets)
ex: bãgai castravets tu-armirã

§ cãstrãvec (cãs-trã-vécŭ) sm cãstrãvets (cãs-trã-vétsĭ) – (unã cu cãstrãvets)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

curmu1

curmu1 (cúr-mu) (mi) vb I curmai (cur-máĭ), curmam (cur-mámŭ), curmatã (cur-má-tã), curmari/curmare (cur-má-ri) –
1: mi duc pi-unã altã cali (idei, purtari, etc.) dicãt atsea pri cari nidzeam ninti (di-aradã); mi dau di-unã parti; mi dipãrtedz di-unã cali (idei, purtari, etc.); fac loc (cali); abat, pãrãmirsescu, pãrmãrãsescu, pãrmãsescu;
2: mi dipãrtedz di tsiva i cariva; astãmãtsescu un lucru tsi-l fac; (muljari, oai) astãmãtsescu tra s-mata dau (a njitslor, a njeljlor) lapti di la sin (udzir); dispartu, mpartu, disfac, astãmãtsescu, dãnãsescu, pãpsescu, ntsarcu, acumtin, chindruescu;
3: dispartu un lucru tu cumãts cu unã hãlati tãljitoasã (cãtsut, coardã, cusurafi, etc.); talj, astalj, disic
{ro: abate, despărţi; opri de a alăpta de la sân, separa}
{fr: dériver (un cours d’eau); (se) séparer; sevrer (agneau, enfant); couper, trancher (court)}
{en: divert (water, stream); stop, wean (child, lamb)}
ex: curmã (abati-u, pãrmãsea-u) apa dit prash shi bagã-u tu tseapi; s-curmarã (s-dispãrtsãrã) di nãs; ficiorlu-l curmãm di la oi (nu-l mata pitritsem la oi, l-trapsim di la oi); l-curmai ficiorlu (lu ntsãrcai, astãmãtsii si-lj dau lapti di la sin); curmã-ti (alasã-ti, astãmãtsea) di beari; birbeclu s-curmã (s-dispãrtsã) di turmã; mi curmai (mi dispãrtsãi) di nãs; o, fãrtate, curmat (ntsãrcat) voi?; curmã-l (talji-l) tu doauã; lj-curmai (lj-tãljai) zborlu; curmats pãzarea (astãmãtsits pãzarea, astãsits pãhãlu); cãndu vinjit voi, ploaea avea curmatã (avea astãmãtsitã)

§ curmat1 (cur-mátŭ) adg curmatã (cur-má-tã), curmats (cur-mátsĭ), curmati/curmate (cur-má-ti) –
1: cari s-ari dusã pi-unã altã cali (dicãt atsea di-aradã); tsi s-ari datã di-unã parti; tsi ari faptã loc (cali); dipãrtat; abãtut, pãrãmirsit, pãrmãrãsit, pãrmãsit;
2: tsi s-ari dipãrtatã di tsiva i cariva; tsi ari astãmãtsitã lucrul tsi-l fãtsea; dispãrtsãt, mpãrtsãt, disfãcut, astãmãtsit, dãnãsit, pãpsit, ntsãrcat, acumtinat, chindruit;
3: tsi easti dispãrtsãt tu cumãts cu-unã hãlati tãljitoasã; tãljat, astãljat, disicat
{ro: abătut, despărţit; oprit, separat}
{fr: dérivé (un cours d’eau); séparé; sevré (enfant, agneau); coupé, tranché (court)}
{en: diverted (water, stream); stopped, weaned (child, lamb)}
ex: him curmats (mpãrtsãts) ca njelj di oi; curmatã! (bitisitã!)

§ curmari1/curmare (cur-má-ri) sf curmãri (cur-mắrĭ) –

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cuscru

cuscru (cús-cru) sm, sf cuscrã (cús-crã), cuscri (cús-cri), cus-cri/cuscre (cús-cri) – ashi cum easti soea aprucheatã (dadã, tatã, frats, surori, cusurinj, etc.) a bãrbatlui (a muljariljei) cu soea aprucheatã a muljariljei a lui (a bãrbatlui a ljei); cuscur;
(expr: di cãtrã la cuscra = tsi nu easti sh-ahãntu bun; tsi easti prostih, apcu)
{ro: cuscru}
{fr: parents proche du mari (de la mariée) avec ceux de la mariée (du mari)}
{en: im-law; close relatives of the man (wife) with those of his wife (her husband)}
ex: nchisirã cuscrilj cu flamburli, cu fãrtatslji, s-ducã la nveasta; cuscrilj u loarã feata s-u-aducã la pãlati; tricurã cuscrilj prit un arãu astrãchit; vinjirã cuscrilj shi cuscrili; mi dush la cuscrul Yeani; feata-a cuscrului Culush; s-bãnedz cuscre! sh-tini cuscrã!; intrã cuscrilj tu udai

§ cuscur (cús-curŭ) sm, sf cuscrã (cús-crã), cuscuri (cús-curĭ) shi cuscãri (cús-cãrĭ), cuscãri/cuscãre (cús-cã-ri) shi cuscri/cuscre (cús-cri) – (unã cu cuscru)
ex: shi nchisirã cuscãrlji; lj-acljimã tuts cuscãrlji; trapsi cu cuscãrlji

§ cuscroanji/cuscroanje (cus-crŭá-nji) sf cuscroanji/cuscroanje (cus-crŭá-nji) – muljarea cari, dzua di numtã s-dutsi cu nveasta nauã la casa-a grambolui
{ro: femeia care în ziua de nuntă se duce cu mireasa la casa mirelui}
{fr: femme qui, le jour des noces, va avec la mariée à la maison du marié}
{en: woman who, the day of the wedding, accompanies the bride to the house of the groom}

§ cuscrami/cuscrame (cus-crá-mi) sf fãrã pl – multimi di cuscri; cuscrimi
{ro: mulţime de rude “cuscri”}
{fr: nombre des parents par affinité}
{en: multitude of in-laws}
ex: eara ahãtã cuscrami, cum nu-am vidzutã la altã numtã

§ cuscrimi/cuscrime (cus-crí-mi) sf fãrã pl – (unã cu cuscrami)
ex: yini cuscrimea niveastã s-u lja

§ cuscrilji1/cus-crilje (cus-crí-lji) sf cuscrilji/cuscrilje – turlia di soi tsi s-fatsi namisa di soea ma aprucheatã a grambolui cu soea ma aprucheatã a nveastãljei nauã; (fig: cuscrilji = uspitsãlji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dipriunã1

dipriunã1 (di-pri-ú-nã) adv – (tsi s-fatsi) di-aradã tut chirolu (atsel tsi tricu, di tora sh-ninti); (tsi s-fatsi) cati oarã; fãrã-astãmãtsiri; daima, des, inda; totãna, totna, totuna, totunã, tutuna, tutauna, tutãunã, tutdiunã; deunã, diunã, di-unã-unã, panda, zãr-zãr
{ro: mereu, totdeauna, continuu}
{fr: continuellment, sans cesse, toujours}
{en: continually, non-stop, always}
ex: flueara s-nj-avdu dipriunã (tut chirolu, fãrã-astãmãtsiri, daima, totna); doi fãrtats dipriunã talji (fãrã-astãmãtsiri, nicurmat, tut chirolu); dipriunã (neacumtinat) ploili cad; lucredz dipriunã (tut chirolu) cã am ananghi di paradz

§ diunã (di-ú-nã) adv – (unã cu dipriunã1)

§ deunã (de-ú-nã) adv – (unã cu dipriunã1)

§ di-unã-unã (di-ú-nã-ú-nã) adv – (unã cu dipriunã1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

es1

es1 (ĭésŭ) vb IV shi I ishii (i-shíĭ) shi inshii (in-shíĭ) shi ishai (i-shĭáĭ) shi inshai (in-shĭáĭ), isham (i-shĭámŭ) shi insham (in-shĭámŭ), ishitã (i-shí-tã) shi inshitã (in-shí-tã) shi ishatã (i-shĭá-tã) shi inshatã (in-shĭá-tã), ishiri/ishire (i-shí-ri) shi inshiri/inshire (in-shí-ri) shi ishari/ishare (i-shĭá-ri) shi inshari/inshare (in-shĭá-ri) – fug dit un loc tsi easti ca ncljis tra s-mi duc nafoarã dit el; (stealili, soarili, luna) s-alãnceashti pri tser (si scoalã, s-analtsã, da, arsari); (earba, lilicea, etc.) fitruseashti (da) dit loc; (calea) dutsi (agiundzi, bitiseashti, da) tu-un loc; fug, mi duc, etc.; (fig:
1: es = amintu la gioclu cu cãrtsã; expr:
2: nj-easi dit minti = agãrshescu, nj-fudzi dit minti;
3: es tu padi (migdani) = mi prudau, mi prudusescu, mi-aspun cai escu sh-cu-atseali tsi shtiu, mi dau di padi;
4: es fur = (mi duc tu muntsã shi) mi fac fur;
5: es dit zbor = nu-nj tsãn zborlu dat, nu fac atsea tsi-am tãxitã;
6: arãulu easi = arãulu ari apã multã shi s-vearsã (s-dipuni) nafoarã dit cupanja-a lui;
7: es nafoarã = mi duc la hale di-nj fac apa-atsea groasa; mi cac;
8: nj-easi suflitlu = (i) mor; (ii) mizi pot s-lu fac un lucru, avursescu multu;
9: tsi s-easã, s-easã; iu s-easã, s-beasã! = tsi easti si s-facã, si s-facã)
{ro: ieşi, răsări (astru, plantă); ajunge la capăt; câştiga (la jocuri de noroc); uita; deveni; călca cuvântul dat; (se) revărsa, defeca}
{fr: sortir; se lever (en parlant des astres); pousser (plantes); aboutir; être révolu; gagner (au jeu de cartes), être le premier; oublier; devenir; ne pas tenir parole; déborder, dégorger; aller à la selle, avoir la courante}
{en: go out, leave; come out, rise (sun, moon, plant); lead into, end at; win (games of luck); forget; break (promise, given word); overflow; defecate}
ex: iu esh tini tora?; la fãntãnã ea inshi; vrem s-ishim nafoarã; nu es (nu s-duc) armãnjlji n muntsã; ishi fãrtatlu atsel marli; soarili avea inshitã (datã pri tser); mustatsa ts-ishi (tsã deadi, nchisi s-tsã creascã), mintea ninga nu; iu va s-easã (iu va bitiseascã, iu va s-agiungã cu) mintitura aestã?; calea aestã easi (nã scoati, dutsi, bitiseashti) la arãu; s-esh (fig: s-amintsã) totna la cãrtsã; cu cãts giuca, totna isha (fig: aminta); inshii io (fig: am cartea ma mari, amintai): am trei ash; aestu lucru nu-nj easi dit minti
(expr: nu pot s-lu-agãrshescu); patrulji ficiori inshirã furi
(expr: s-featsirã furi); va s-ishim cu furlji tuts; tini eshti om tsi esh dit zbor
(expr: tsi nu tsã tsãnj zborlu); di ploi multi arãuri ishirã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fãrinã

fãrinã (fã-rí-nã) sf fãrinj (fã-rínjĭ) shi fãrinuri (fã-rí-nurĭ) – pulbirea tsi s-fatsi cãndu suntu mãtsinati (di-aradã tri mãcari), gãrnutsãli di yiptu (grãn, sicarã, misur, etc.) i altã soi di gãrnutsã i simintsã; (fig:
1: fãrinã = itsi pulbiri ishitã dit mãtsinarea i chisarea-a unui lucru; expr:
2: fãrinã arsã = mãcari di oaminj ftohi faptã (ca unã dzamã groasã) cu fãrinã tsigãrsitã tu tiganea cu untulemnu;
3: u-adrarã di fãrinã = u isusirã: soea sh-oaspitli-a unei featã lj-da cu pudrã pri fatsã sh-pri gushi cãndu lj-oarã la isusirea-a ljei;
4: cãnd ari sac, nu-ari fãrinã, sh-cãnd ari fãrinã, nu-ari sac = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu poati sã sh-facã lucrul cã totna-lj lipseashti tsiva;
5: scumpu la tãrtsã sh-eftin la fãrinã = zbor tsi s-dzãtsi atumtsea cãndu cariva da multu trã lucri tsi nu-ahãrzescu multu, ma nu va s-da cãt lipseashti trã lucri buni tsi dealihea ahãrzescu;
6: cari s-dutsi la moarã, di fãrinã s-adarã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj tsi s-ameasticã tu lucri tsi nu lipseashti, cã va sh-aflã bilje)
{ro: făină}
{fr: farine}
{en: flour}
ex: nipoate, dzã fãrinã, ursa ti-avinã!; lucra shi earã, di multi ori, nu avea fãrinã tu-ambari; canda-lj mãcã fãrina gumarlu; pãnã sã ntsernu fãrina, tini njirã-ti tu udã; featsim pãnea cu fãrinã di grãn; nu n-adusi nica fãrinã di la moarã; adz va nj-aducã murarlu fãrina; featsim bubotã cu fãrinã di misur

§ fãrinos (fã-ri-nósŭ) adg fãrinoasã (fã-ri-nŭá-sã), fãrinosh (fã-ri-nóshĭ), fãrinoasi/fãrinoase (fã-ri-nŭá-si) – tsi easti ca fãrina; tsi easti adrat cu (di) fãrinã
{ro: făinos}
{fr: farineux}
{en: floury}

§ fãrinar (fã-ri-nárŭ) adg fãrinarã (fã-ri-ná-rã), fãrinari (fã-ri-nárĭ), fãrinari/fãrinare (fã-ri-ná-ri) – (atsel) tsi fatsi, vindi i lucreadzã cu fãrina
{ro: făinar}
{fr: farinier}
{en: (man) who sells flour}

§ nfãrinedz (nfã-ri-nédzŭ) (mi) vb I nfãrinai (nfã-ri-náĭ), nfãrinam (nfã-ri-námŭ), nfãrinatã (nfã-ri-ná-tã), nfãrinari/nfãrinare (nfã-ri-ná-ri) – dau cu (ameastic cu, bag) fãrinã; umplu di fãrinã
{ro: înfăina}
{fr: enfariner, (se) couvrir de farine}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn