DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

anatimã

anatimã (a-ná-thi-mã) sf fãrã pl – darea nafoarã a unui crishtin dit bisearicã, di itia cã ari faptã lucri multu uruti trã pistea crishtinã; anatemã, afurisiri, blãstem, cãtarã, afurizmo
{ro: afurisenie, anatemă, blestem}
{fr: excommunication, anathème}
{en: excomunication, ban, curse}

§ anatemã (a-ná-the-mã) sf fãrã pl – (unã cu anatimã)

§ anatima (a-ná-thi-ma) adv, sf fãrã pl – blãstem, blãstimat, afurisit
{ro: blestem}
{fr: anathéme}
{en: curse}
ex: anatima (blãstem s-cadã pri-atsel) cari deadi xeana; anatima-lj oara (blãstimatã s-hibã oara), iu scoasish atsel zbor

§ anatema (a-ná-the-ma) adv, sf fãrã pl – (unã cu anatima)

§ natimã (ná-thi-mã) adv, sf fãrã pl – (unã cu anatimã)

§ natemã (ná-the-mã) adv, sf fãrã pl – (unã cu anatimã)

§ nahima (na-hi-má) adv – (unã cu anatima)
ex: nahima-lj mã-sa-ali Ceapi

§ natima (ná-thi-má) adv, sf – (unã cu anatima)
ex: natima (blãstimat s-hibã atsel) cari scoasi xeana; natima-ts mã-ta, moi featã

§ natema (ná-the-ma) adv, sf fãrã pl – (unã cu anatima)

§ anatim1 (a-ná-thimŭ) adg anatimã (a-ná-thi-mã), anatinj (a-ná-thinj), anati-mi/anatime (a-ná-thi-mi) – anãtimat, anatimat, natimat, nãtimat, anahimat, anãhimat, blãstimat, afurisit
{ro: afurisit, blestemat}
{fr: excommunié, anathématisé, maudit}
{en: excomunicated, cursed}
ex: cusurin-tu easti un ahtari anatim (blãstimat), cã di nãs, cama nclo, altu nu-ari; ficiorlu aestu easti anatim (afurisit)

§ anãtimedz (a-nã-thi-médzŭ) vb I anãtimai (a-nã-thi-máĭ), anãtimam (a-nã-thi-mámŭ), anãtimatã (a-nã-thi-má-tã), anãtima-ri/anãtimare (a-nã-thi-má-ri) – aruc anatima pri cariva; (trã lucrili uruti tsi ari faptã) lu scot cariva nafoarã dit bisearicã (bisearica nu-l mata ari ti crishtin); anatimusescu, anãhimedz, anathim, nãthi-medz, afurisescu, cãtãrãsescu, catãryisescu, blastim, blastin, cu-ledz, huledz, uryisescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cari1/care

cari1/care (cárĭ shi cá-ri) pr rel shi ntribãtoari – acari, cai, tsini, atsel tsi, atsea tsi, tsi, catiun, catiunã, etc.
{ro: care, cine}
{fr: lequel, laquelle, lesquels, lesquelles, qui, quel, quelle}
{en: who, whom, which}
ex: Franga, cari (atsea tsi) nu shi shtea tsiva; s-lja di perci, cari (catiun) cum poati; cari di cari (sh-un sh-alantu) si s-ducã; cari di cari s-avinã; cari (tsi) picurari astãljash ãn cali?; cari di voi strigã?

§ acari (a-cárĭ) pr – (unã cu cari1)
ex: acari (cari) easti xenlu?; armãnjlji tra sã shtibã Kurd-Pãshelu acari (atsel cari) easti

§ cai (cáĭ) pr rel shi ntribãtoari – (unã cu cari1)
ex: cai di shaptilj amiradz; cai ãl videa, ãl striga; cai di cai s-agiungã la stani; mini, cu cai va-nj mi-alash?; cai lu shtii iu s-aflã; cai lj-bagã fleamã

§ cae (cá-ĭe) pr rel shi ntribãtoari – (unã cu cari1)

§ curi/cure (cúrĭ shi cú-ri) pr (gen shi dat sing di la cari) – (a) cui, (a) cãrui
{ro: al (a, ai, ale) cui}
{fr: à qui}
{en: to whom}
ex: a curi di noi treilji lj-ai datã?; a curi li-adari aeshtsã fãrmats?; a curi-i feata di pi leagãn?; a curi di noi; a curi numã

§ cui (cúĭ) pr (gen shi dat sing di la cai) – (unã cu curi)
ex: a cui suntu grãdinjli? a cui lj-ari dzãsã?; lji spunea a cui putea tuti cãti avea aflatã

§ cãrui (cã-rúĭ) pr (gen shi dat sing di la cari) – (unã cu curi)

§ cuichishdo (cúĭ-chish-dó) pr (gen shi dat sing di la cari) – (unã cu curi)

§ cãror (cã-rór) pr (gen shi dat pl di la cari) – (unã cu curi)

§ cror (crór) pr (gen shi dat pl di la cari) – (unã cu curi)

§ caritsi (cárĭ-tsi) pr indef – cari tsi s-hibã, carichishdo, caichishdo, caritsido, carintsido, caitsido, itsi, itsido, itsindo, ichishdo, tseshtucari, tsiushtsiucari, nushtari, itipasa
{ro: oricare, oricine, nu importă cine}
{fr: n’importe lequel}
{en: does not matter who}
ex: caritsi trup di fag; limba sh-caritsi-adeti; caritsi altã pravdã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

distur

distur (dis-túrŭ) adg, adv (invar) disturã (dis-tú-rã), disturã (dis-tú-rã), disturi (dis-túrĭ), disturi/disture (dis-tú-ri) – ahãntu cãt lipseashti (trã un lucru tsi-avem ananghi, trã scupolu tsi lu-avem tu minti, etc.); disturi, distul, duri, nimal, nimalo, nemalo, namalo, nãmalo; agiundzi!, astãmãtsea!
{ro: destul, suficient, ajunge!, opreşte!}
{fr: assez, suffisamment, ça suffit!, arrête-toi!}
{en: enough, stop!}
ex: n casã eara cãldurã disturã; ti minduish distur?

§ disturi/disture (dis-tú-ri) adg, adv – (unã cu distur)
ex: disturi az imnarã; lapti acru avem disturi

§ duri1/dure (dú-ri) adv – (unã cu distur)
ex: vãrnãoarã omlu nu dzãtsi duri (agiundzi); o, lai, Aslanbegã, duri!; duri, duri, (distur, distur,) feci picati; duri s-timsi sh-duri (sh-agiundzi) banã; nu vrea s-hibã nicã duri; duri-nj furã tuti tsi-nj trapshu; duri-nj suntu (nj-agiungu) fãrmatsili; duri-ts-u, sh-tini, cu cãrtsãli-a tali; pãnã-aclotsi, sh-ti ma, duri (sh-ti ma multu, agiundzi); duri-nj (agiundzi cãtu-nj) deadish

§ dur1 (dúrĭ) adv – (unã cu distur)

§ distul (dis-túlŭ) adv – (unã cu distur)

§ destul (des-túlŭ) adv – (unã cu distur)

§ ndistuledz (ndis-tu-lédzŭ) (mi) vb I ndistulai (ndis-tu-láĭ), ndistulam (ndis-tu-lámŭ), ndistulatã (ndis-tu-lá-tã), ndistulari/ndistulare (ndis-tu-lá-ri) – fac un lucru s-aibã ahãt cãt ãlj lipseashti (di-atseali tsi ari ananghi); fac un lucru s-aibã di tuti tsi-ari ananghi (poati sh-di primansus); satur, tipurescu, fãnãtescu, nãfãtescu, fãnitescu, apudidescu, etc.
{ro: îndestula, sătura}
{fr: satisfaire, rassassier}
{en: provide with, satisfy, satiate}
ex: cara lu ndistulai (fãnãtii, sãturai) cu lapti, pot s-lu-alas; u ndistulã (u-apudidi, u sãturã) cu tuti bunetsli

§ ndistulat (ndis-tu-látŭ) adg ndistulatã (ndis-tu-lá-tã), ndistulats (ndis-tu-látsĭ), ndistulati/ndistulate (ndis-tu-lá-ti) – tsi ari di tuti tsi-lj lipsescu; sãturat; suturat, tipurit, fãnãtit, nãfãtit, fãnitit, apudidit, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fãrmac1

fãrmac1 (fãr-mácŭ) sn fãrmatsi/fãrmatse (fãr-má-tsi) – unã lugurii cari, cãndu intrã tu truplu a omlui (prit gurã, cheali, ntsãpari, etc.), lj-fatsi multu arãu (shi poati s-lj-aducã pãnã sh-moartea); gãfã, cemir, ncemir, ciomir, axif, virin, etc.; (fig:
1: fãrmac: (i) (ca adg) amar, lucru amar, ca fãrmaclu; (ii) starea di mãrinari tsi u-ari un cãndu pati tsiva, cãndu easti tu jali, etc.; dor greu, mãrinari, mãrãnari, amãrãciuni, amãrami, amãreatsã, cripari, caimo, jali, nvirinari, nvirari, stinuhurii, sicleti, mãrazi, cãnjinã; expr:
2: scoati fãrmac din gurã = scoati mash zboarã arali din gurã, amari ca di fãrmac;
3: fãrmac s-tsã si facã = aesti tsi featsish s-ts-aducã mash cripãri;
4: fãrmac va-ts easã tuti = va li plãteshti tuti cu lãetsli tsi va tsã cadã pri cap)
{ro: otravă, amărăciune}
{fr: poison, amertume, peine, chagrin}
{en: poison, bitterness, sadness}
ex: va s-vã bagã fãrmac tu dultsi, tu apã, shi tu arãchii; biui fãrmac; lj-arucã fãrmac tu yin; sharpili ari fãrmac (virin); fãrmac shi ncemir s-tsã si facã; pãnea tsi u mãca, fãrmac shi noduri ãlj si dutsea; cãndu gustã mãyirlu, fãrmac (fig: amar)! nu s-bãga n gurã; lj-ded fãrmac
(expr: lj-adush mãri cripãri); fãrmac
(expr: zboarã amari) scutea el din gurã, cãndu u dishcljidea; cãti fãrmatsi (fig: cripãri) nu-am traptã!; nãpoi suntu fãrmatsili (fig: amãrãciunjli, cripãrli); fãrmaclu (virinlu, cripãrli), tu coadã; s-agãrshascã cripãrli, shi s-neacã fãrmatsili, si dutsi s-tragã nã chicã di yin; avdzãndalui aestã tatã-su, fãrmac s-featsi

§ farmac (fár-macŭ) sn farmatsi/farmatse (fár-ma-tsi) – (unã cu fãrmac1)
ex: di nj-alãsã cãnjina shi farmatsili (fig: cripãrli, nvirinãrli) sutsatã

§ farmuc (fár-mucŭ) sn farmutsi/farmutse (fár-mu-tsi) – (unã cu fãrmac1)

§ fãrmac2 (fãr-mácŭ) sn fãrmatsi/fãrmatse (fãr-má-tsi) – earbã nfãrmãcoasã tsi sh-u-adutsi cu trifoljlu, tsi ari lilici galbini sh-cari poati s-li vatãmã oili tsi u mãcã
{ro: un fel de plantă otrăvitoare}
{fr: plante à fleure jaune ressemblent au trèfle qui peut empoisonner les moutons qui en mangent}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fãrmiturã

fãrmiturã (fãr-mi-tú-rã) sf fãrmituri (fãr-mi-túrĭ) – cumatã multu njicã armasã di la un lucru tsi s-arupi (s-aspardzi i s-frãndzi, ca pãnea, bunãoarã); fãrãmiturã, sãrmã, cãrshelj, tsivali
{ro: fărâmă}
{fr: miette (de pain)}
{en: crumb (of bread)}

§ fãrãmiturã (fã-rã-mi-tú-rã) sf fãrãmituri (fã-rã-mi-túrĭ) – (unã cu fãrmiturã)

§ fãrãmã (fã-rắ-mã) sf fãrãmi/fãrãme (fã-rắ-mi) – (unã cu fãrmiturã)
ex: putush s-ljai sh-tini nã fãrãmã (fãrmiturã, sãrmã); avem sh-noi nã fãrãmã di casã (unã casã multu njicã)

§ farmu (fár-mu) (mi) vb I fãrmai (fãr-máĭ), fãrmam (fãr-mámŭ), fãrmatã (fãr-má-tã), fãrmari/fãrmare (fãr-má-ri) – cu-arupearea (aspãrdzearea, dinjicarea, etc.) fac fãrãmituri dit un lucru (ca pãnea, bunãoarã)
{ro: fărâmiţa}
{fr: émietter}
{en: crumb (bread), crumble}

§ fãrmat (fãr-mátŭ) adg fãrmatã (fãr-má-tã), fãrmats (fãr-mátsĭ), fãrmati/fãrmate (fãr-má-ti) – tsi s-ari faptã fãrãmituri
{ro: fărâmiţat}
{fr: émietté}
{en: crumbed (bread), crumbled}

§ fãrmari/fãrmare (fãr-má-ri) sf fãrmãri (fãr-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru s-fatsi fãrãmituri
{ro: acţiunea de a fărâmiţa; fărâmiţare}
{fr: action d’émietter}
{en: action pf crumbing (bread), of crumbling}

§ fãrãm (fã-rắmŭ) (mi) vb I fãrãmai (fã-rã-máĭ), fãrãmam (fã-rã-mámŭ), fãrãmatã (fã-rã-má-tã), fãrãmari/fãrãmare (fã-rã-má-ri) – (unã cu farmu)
ex: fãrãmã-li (sãrmã-li) ghini tra si s-moali tu lapti; cum li ljai tu mãnã s-fãrãmã (s-sãrmã)

§ fãrãmat (fã-rã-mátŭ) adg fãrãmatã (fã-rã-má-tã), fãrãmats (fã-rã-mátsĭ), fãrãmati/fãrãmate (fã-rã-má-ti) – (unã cu fãrmat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mushidãri/mushidãre

mushidãri/mushidãre (mu-shi-dắ-ri) sf mushidãri (mu-shi-dắrĭ) – lugurii tsi la spitsãrii (farmatsii) s-cunoashti sum numa di “amoniac”; nishidãri, tsaparico, tsaparco
{ro: sulfat de amoniac}
{fr: sel ammoniac}
{en: ammonia salt}
ex: tu chirolu a mushidãriljei

§ nishidãri/nishidãre (ni-shi-dắ-ri) sf nishidãri (ni-shi-dắrĭ) – (unã cu mushidãri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sãlãghescu2

sãlãghescu2 (sã-lã-ghĭés-cu) (mi) vb IV sãlãghii (sã-lã-ghíĭ), sãlã-gheam (sã-lã-ghĭámŭ), sãlãghitã (sã-lã-ghí-tã), sãlãghiri/sãlãghire (sã-lã-ghí-ri) – mi hiumusescu cãtrã (pristi) tsiva i cariva; sãl-ghescu, sãrghescu, sãrgljescu, himusescu, hiumusescu, nhiumu-sescu, anãpãdescu, nãpãdescu, citãsescu, aleapid, leapid, arãvues-cu, nãburuescu;
(expr: sãlãghescu brãnlu = caftu unã itii tra s-mi hiumusescu pri tini, s-mi ncaci cu tini)
{ro: năpusti, repezi}
{fr: (se) précipiter, (se) jeter sur}
{en: rush over, jump over, throw himself over}
ex: nã sãlãghim (hiumusim) tuts pri nãs; sãlãghim cãnjlji

§ sãlãghit2 (sã-lã-ghítŭ) adg sãlãghitã (sã-lã-ghí-tã), sãlãghits (sã-lã-ghítsĭ), sãlãghiti/sãlãghite (sã-lã-ghí-ti) – tsi s-ari hiumusitã; sãlghit, sãrghit, sãrgljit, himusit, hiumusit, nhiumusit, anãpãdit, nãpãdit, citãsit, alipidat, lipidat, arãvuit, nãburuit
{ro: năpustit, repezit}
{fr: précipité; excité}
{en: rushed over, jumped over, thrown himself over}

§ sãlãghiri2/sãlãghire (sã-lã-ghí-ri) sf sãlãghiri (sã-lã-ghírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu s-hiumuseashti pri cariva; sãlghiri, sãrghiri, sãrgljiri, himusiri, hiumusiri, nhiumusiri, anãpãdiri, nãpãdiri, citãsiri, alipidari, lipidari, arãvuiri, nãburuiri
{ro: acţiunea de a se năpusti, de a se repezi; năpustire, repezire}
{fr: action de se précipiter, de se jeter sur}
{en: action of rushing over, of jumping over}

§ sãlghescu2 (sãl-ghĭés-cu) (mi) vb IV sãlghii (sãl-ghíĭ), sãlgheam (sãl-ghĭámŭ), sãlghitã (sãl-ghí-tã), sãlghiri/sãlghire (sãl-ghí-ri) – (unã cu sãlãghescu2)
ex: discãlicã shi cara sãlgheashti ciumaga di her (u-arucã, u hiumuseashti cãtrã elj), dishlji lji culcã mpadi

§ sãlghit2 (sãl-ghítŭ) adg sãlghitã (sãl-ghí-tã), sãlghits (sãl-ghítsĭ), sãlghiti/sãlghite (sãl-ghí-ti) – (unã cu sãlãghit2)

§ sãlghiri2/sãlghire (sãl-ghí-ri) sf sãlghiri (sãl-ghírĭ) – (unã cu sãlãghiri2)

§ sãrghescu2 (sãr-ghĭés-cu) (mi) vb IV sãrghii (sãr-ghíĭ), sãrgheam (sãr-ghĭámŭ), sãrghitã (sãr-ghí-tã), sãrghi-ri/sãrghire (sãr-ghí-ri) – (unã cu sãlãghescu2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sots

sots (sótsŭ) sm, sf, adg soatsã (sŭá-tsã), sots (sótsĭ), soatsã (sŭá-tsã) – om cari fatsi un lucru deadun cu cariva (s-dutsi la idyea sculii, imnã idyea cali, etc.); tsi easti oaspi di-aproapea; cariva cu cari fats unã preaclji; tsi fatsi sutsatã (tsi easti preaclji) cu cariva; tsi easti bãrbatlu (nicuchirlu) a unei muljari, icã muljarea (nicuchirã, nveastã) a unui bãrbat; oaspi, urtac;
(expr:
1: suntu sots = suntu preaclji; suntu dauã lucri di-unã soi (ca, bunãoarã, curdeli, pãrpodz, mãnush, etc.) cari, di-aradã, s-aflã totna deadun;
2: easti sots = easti un dit unã ahtari preaclji;
3: nu sh-ari (nu lj-aflji) sots = nu-ari preaclji; nu-ari (nu-aflji) altu ca el;
4: shi… aoa u fac sotslji = shi… fuga; shi… ciulica; shi… aoa u cãrtsãneashti, u-anganã cãtsaua, etc.)
{ro: tovarăş, prieten}
{fr: compagnon, camarade, ami}
{en: companion, comrade, friend}
ex: mi dush n hoarã cu-unã soatsã (oaspitã); nu-nj deadish dado bun sots (bãrbat, nicuchir); lj-deadi s-aibã sots (cariva cu cari s-hibã deadun, muljari, nveastã), s-aibã Eva; iu fush soatse? (oaspe?); s-featsirã eara sots (oaspits); di soatsãli (oaspitili) tuti, tini ti-alidzeai; mãna-aspealã soatsa
(expr: alantã mãnã) shi dauãli aspealã fatsa; feata-aestã sh-eara glarã, cum sots nu-avea
(expr: cum preaclji nu-avea, cum nu-avea altã ca ea tu lumi); cari ãl vidzu ahãt avut sh-ahãt dishtiptat cã nu-ari sots (cã nu-ari preaclji, altu ca el); nishani, fãr di sots (fãrã preaclji); ma njiclu, sots nu-avea tu giuneatsã sh-tu mushuteatsã; sotslj-a tãi lucreadzã, tini shedz; doilji eara sots (urtats); nu-nj fatsi sotslu (bãrbatlu) dzãsi nãsã; nu pot s-lj-aflu soatsa
(expr: preaclja) a gheatãljei; easti muljari tsi nu pots s-lj-aflji soatsa
(expr: preaclja, altã bunã ca nãsã); si s-ducã tri leamni soatsã
(expr: deadun); nu-avea soatsã
(expr: preaclji, vãrnã alã) ca nãsã; u chicã dinanumirea sh-aoa featsirã sotslji
(expr: fudzirã, u cãrtsãnirã) cãtrã tu pãduri

§ sutsatã (su-tsá-tã) sf sutsãts (su-tsắtsĭ) – parei di oaspits tsi s-adunã sh-fac tsiva (sta sh-fac muabeti, lucreadzã, imnã, etc.); ceatã di oaminj tsi minduescu idyea soi shi s-leagã deadun tra s-facã tsiva; doi i ma multsã oaminj tsi s-leagã s-facã daraveri deadun shi s-amintã paradz; urtãclãchi, sinastrufii, cumpanii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

stuhinedz

stuhinedz (stu-hi-nédzŭ) (mi) vb I stuhinai (stu-hi-náĭ), stuhinam (stu-hi-námŭ), stuhinatã (stu-hi-ná-tã), stuhinari/stuhinare (stu-hi-ná-ri) – lj-adar un ahãntu mari arãu (dureari, cripari, etc.) cã-lj fac bana greauã; nj-aspargu bana cu-atseali tsi pat; curbisescu, distihipsescu, distihisescu, lupusescu, buisescu, chisusescu, pisusescu, hãndãcusescu, lãescu, etc.
{ro: nenoroci}
{fr: (se) rendre malheureux}
{en: be unhappy, make someone unhappy}
ex: sh-avea stuhinatã (aspartã, lãitã) tinireatsa

§ stuhinat (stu-hi-nátŭ) adg stuhinatã (stu-hi-ná-tã), stuhinats (stu-hi-nátsĭ), stuhina-ti/stuhinate (stu-hi-ná-ti) – tsi s-aflã tu-unã halã greauã (di jali, di dureari, di mãri cripãri, etc.); tsi sh-ari aspartã bana; corbu, corbusit, curbisit, distihipsit, distihisit, lupusit, buisit, chisusit, pisusit, hãndãcusit, lãit, etc.
{ro: epuizat, istovit, nenorocit}
{fr: malheureux; en sueur; épuisé}
{en: unfortunate, exhausted}
ex: lu-aflarã stuhinatlu (mãratlu, corbul) di-aush ascumtu; eara stuhinatã (avursitã, sãturatã) di cripãri; aush stuhinat (marat)

§ stuhina-ri/stuhinare (stu-hi-ná-ri) sf stuhinãri (stu-hi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu-l curbiseshti pri cariva; curbisiri, distihipsiri, distihi-siri, lupusiri, buisiri, chisusiri, hãndãcusiri, lãiri, pisusiri, etc.
{ro: acţiunea de a (se) nenoroci; nenorocire}
{fr: action de rendre quelqu’un malheureux; malheur}
{en: action of making someone unhappy; unhappiness}
ex: anj di stuhinãri (taxirãts) shi di fãrmatsi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã