DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

alghinã

alghinã (al-ghí-nã) sf alghini/alghine (al-ghí-ni) shi alghinj (al-ghínjĭ) – soi di insectã (ca musca, yeaspea) cari alagã di lilici-lilici tra s-adunã pulbirea galbinã dit cari fatsi tseara shi njarea (sh-cari ari sh-un ac nfãrmãcos cu cari s-apãrã di dushmanj);
(expr:
1: muma-a alghinjlor = alghina (ma mari ca boi) cari fatsi oauãli dit cari es alanti alghinj (lucrãtoari); vasilsa-a alghinjlor;
2: schinlu-a alghinãljei = aclu cu cari alghina ntsapã;
3: escu ca alghina = escu lucrãtor sh-adunãtor;
4: ca alghinã-i mplin = ari di tuti, nu-lj lipseashti tsiva, easti avut);
5: ca alghina-al Giuvara sã-nj prucupseshti = s-tsã si ducã tuti lucrili ambar, s-prucupseshti, s-ti fats avut;
6: alghina ari sh-njari, ari sh-heari = un lucru ari sh-pãrtsã buni sh-pãrtsã-arali)
{ro: albină}
{fr: abeille}
{en: honey bee}
ex: divarligalui di cutsur ambitatslji cuscri gioacã (angucitoari: alghinjli cu cushorlu); unã njilji di cãlugri, tu un cufal adunats (angucitoari: alghinjli cu cushorlu); ma nclo deadi di un stup cu-alghini; yini nã alghinã shi bagã s-zuzueascã; muljarea-aestã easti ca alghina
(expr: multu lucrãtoari sh-ari bun angãtan di casã); alghina ti-adutsi la njari, shi musca la cãcat

§ alghinami/alghiname (al-ghi-ná-mi) sf fãrã pl – multimi di alghinj
{ro: mulţime de albine}
{fr: multitude d’abeilles}
{en: multi-tude of honey bees}
ex: aprindi peana-aestã shi tutã alghinamea (fara-a alghinjlor) aclo va s-aflã

§ alghinar (al-ghi-nárŭ) sm alghinari (alghi-nárĭ) – atsel tsi s-lja cu (tsi sh-amintã bana cu) crishtearea-a alghinjlor trã njarea shi tseara tsi u fac
{ro: apicultor}
{fr: apiculteur}
{en: bee keeper}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bureati/bureate

bureati/bureate (bu-reá-ti) sm burets (bu-rétsĭ) – numã datã la ma multi turlii di planti simpli (aplo), tsi sh-u-aduc cu un stur cu capelã n cap, tsi nu suntu verdzã ca tuti alanti planti, cari crescu ma multu tu pãduri tu locuri grasi shi nutioasi, cari pot s-hibã buni tu mãcari ma pot s-hibã shi nfãrmãcoasi; buburec, burec, ciupernicã, peciurcã, guguljanã;
(expr:
1: bureati di cãni = unã soi di bureati;
2: burets zurlji = burets fãrmãcosh, tsi nu suntu bunj trã mãcari)
{ro: ciupercă}
{fr: champignon}
{en: mushroom}
ex: un om cu-unã tingeri n cap (angucitoari: bureatili)

§ burec (bu-récŭ) sm burets (bu-rétsĭ) – (unã cu bureati)
ex: mi pitricu dada s-adun burets; unã pitã di burets; mãcãm burets uscats

§ buburec2 (bu-bu-récŭ) sm buburets (bu-bu-rétsĭ) – (unã cu bureati)
ex: s-dusi tu pãduri ti leamni sh-ti buburets

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fãrmac1

fãrmac1 (fãr-mácŭ) sn fãrmatsi/fãrmatse (fãr-má-tsi) – unã lugurii cari, cãndu intrã tu truplu a omlui (prit gurã, cheali, ntsãpari, etc.), lj-fatsi multu arãu (shi poati s-lj-aducã pãnã sh-moartea); gãfã, cemir, ncemir, ciomir, axif, virin, etc.; (fig:
1: fãrmac: (i) (ca adg) amar, lucru amar, ca fãrmaclu; (ii) starea di mãrinari tsi u-ari un cãndu pati tsiva, cãndu easti tu jali, etc.; dor greu, mãrinari, mãrãnari, amãrãciuni, amãrami, amãreatsã, cripari, caimo, jali, nvirinari, nvirari, stinuhurii, sicleti, mãrazi, cãnjinã; expr:
2: scoati fãrmac din gurã = scoati mash zboarã arali din gurã, amari ca di fãrmac;
3: fãrmac s-tsã si facã = aesti tsi featsish s-ts-aducã mash cripãri;
4: fãrmac va-ts easã tuti = va li plãteshti tuti cu lãetsli tsi va tsã cadã pri cap)
{ro: otravă, amărăciune}
{fr: poison, amertume, peine, chagrin}
{en: poison, bitterness, sadness}
ex: va s-vã bagã fãrmac tu dultsi, tu apã, shi tu arãchii; biui fãrmac; lj-arucã fãrmac tu yin; sharpili ari fãrmac (virin); fãrmac shi ncemir s-tsã si facã; pãnea tsi u mãca, fãrmac shi noduri ãlj si dutsea; cãndu gustã mãyirlu, fãrmac (fig: amar)! nu s-bãga n gurã; lj-ded fãrmac
(expr: lj-adush mãri cripãri); fãrmac
(expr: zboarã amari) scutea el din gurã, cãndu u dishcljidea; cãti fãrmatsi (fig: cripãri) nu-am traptã!; nãpoi suntu fãrmatsili (fig: amãrãciunjli, cripãrli); fãrmaclu (virinlu, cripãrli), tu coadã; s-agãrshascã cripãrli, shi s-neacã fãrmatsili, si dutsi s-tragã nã chicã di yin; avdzãndalui aestã tatã-su, fãrmac s-featsi

§ farmac (fár-macŭ) sn farmatsi/farmatse (fár-ma-tsi) – (unã cu fãrmac1)
ex: di nj-alãsã cãnjina shi farmatsili (fig: cripãrli, nvirinãrli) sutsatã

§ farmuc (fár-mucŭ) sn farmutsi/farmutse (fár-mu-tsi) – (unã cu fãrmac1)

§ fãrmac2 (fãr-mácŭ) sn fãrmatsi/fãrmatse (fãr-má-tsi) – earbã nfãrmãcoasã tsi sh-u-adutsi cu trifoljlu, tsi ari lilici galbini sh-cari poati s-li vatãmã oili tsi u mãcã
{ro: un fel de plantă otrăvitoare}
{fr: plante à fleure jaune ressemblent au trèfle qui peut empoisonner les moutons qui en mangent}
{en: poisonous plant with yellow flowers, resembling the clover, that may kill the sheep eating it}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sharpi/sharpe

sharpi/sharpe (shĭár-pi) sm, sf sherchi (shĭér-chi) – prici cu truplu lungu ca un chelindru, tsi s-minã pri loc cu trãdzearea azvarna (cã nu ari cicioari), cu chealea acupiritã cu ljushpi shi multi ori alasã virin cãndu mushcã tsiva; shirpoanji, nipãrticã, nãpãrticã, buljar, ofchiu, sãpit, uheauã;
(expr:
1: (om) sharpi = om arãu;
2: earbã di sharpi = earbã dit pãrmitili armãneshti, tsi da banã, tsi nyeadzã; earbã di nipãrticã;
3: intru (mi bag, mi hig) tu guvã di sharpi = mi-ascundu (di fricã, di-arshini) tu-un loc iu nu poati s-mi aflã vãrnu;
4: canda hiu chipinat, mãshcat di-un sharpi = aduchescu dinapandiha unã dureari yii; aduchescu cã-nj cadi un mari bile pri cap, cã va pat unã mari taxirati;
5: astalji sharpi? chiseadzã-lj caplu = zbor tsi s-dzãtsi cum si s-poartã omlu cãndu ari s-facã cu oaminj arãi;
6: sh-aspuni sharpili cicioarli? = zbor tsi s-dzãtsi cãndu omlu va s-aspunã cã un lucru nu poati si s-facã;
7: ca s-nu-l caltsã pri coadã sharpili, nu s-toarnã s-ti mãshcã = ma s-nu-l cãrteshti pri cariva, pri-un om arãu, el va ti-alasã isih, nu va ti cãrteascã;
8: cari ãncãldzashti sharpi, nãs va-l mãshcã prota; l-hrãnea sharpili n sin = lj-avea multu ngãtan, ma el nu-ahãrzea mutrita tsi-lj fãtsea, cã nu eara om bun tra s-lj-u pricunoascã ma nãpoi)
{ro: şarpe}
{fr: serpent}
{en: snake, serpent}
ex: tsi-i curauã njicã, aumtã, pri sum loc ascumtã? (angucitoari: sharpili); mi mushcã sharpili; arsãri ca mushcat di vãrnu sharpi; arsãri ca chipinatã di sharpi; s-acãtsarã dauãli sherchi; arãi ca sherchi nfãrmãcosh; sharpi lai va-lj mãcã; vatãmã tu-unã dzuã trei sherchi mãri; cari tu-amari cadi, sh-di sharpi s-acatsã; dã-lj, dã-lj, ãlj chisã caplu a sharpilui; tu auã eara ascumtu un sharpi; n sharpi s-avea ngãrlimatã pi arburi; lj-u putu a sharpilui dushman; avea acãtsatã un sharpi shi vrea s-lu vatãmã; l-cunoscu ghini, easti sharpi
(expr: easti om arãu); si s-tragã nãpoi i sã s-prida, i tu guvã di sharpi sã s-ascundã
(expr: s-ascunde ghini, tu-un loc iu nu poati s-lu aflã vãr); s-u lai pãnã s-algheascã, cã di nu, guva di sharpi nu ti-ascapã
(expr: nu-ari loc iu va s-pots s-ti-ascundzã ca s-nu ti aflu)

§ shirpoanji/shirpoanje (shir-pŭá-nji) sf shirpoa-nji/shirpoanje (shir-pŭá-nji) – feamina-a sharpilui; sharpi
{ro: şerpoaică}
{fr: femelle du serpent}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

toapsec

toapsec (tŭáp-secŭ) adg toapsecã (tŭáp-se-cã), toapsets (tŭáp-setsĭ), toapsetsi/toapsetse (tŭáp-se-tsi) – cari poati s-farmãcã (s-da shi s-vatãmã cu fãrmac); fãrmãcos, nfãrmãcos, fãrmãchiros
{ro: otrăvitor}
{fr: venimeux}
{en: venomous, poisonous}
ex: earbã toapsecã (nfãrmãcoasã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

uheauã

uheauã (u-hĭá-ŭã) sf uheali/uheale (u-hĭá-li) – sharpi njic shi suptsãri a curi mushcãturã easti multu nfãrmãcoasã (poati s-lj-aducã a omlui multi ori moartea); vipirã, nipãrticã, nãpãrticã, sharpi; (fig: uheauã = muljari multu-arauã, blãstimatã)
{ro: viperă}
{fr: vipère}
{en: viper, adder}
ex: muri di fãrmaclu a uheauãljei; vidzui unã uheauã n grãdinã

§ uhinat (u-hi-nátŭ) adg uhinatã (u-hi-ná-tã), uhinats (u-hi-nátsĭ), uhinati/uhinate (u-hi-ná-ti) – tsi easti arãu ca unã uheauã; tsi nu easti bun la suflit; tsi lj-ansari lishor dzandza; arãu, shirponj, fãrmãcos, dzãndzos
{ro: răutăcios}
{fr: méchant, vénéneux}
{en: bad, poisonous}
ex: featã uhinatã (arauã, shirpoanji)

§ ofchiu (óf-chĭu) sm ofchi (óf-chi) – sharpi mari sh-gros (ma cari nu aspuni piriclju trã om); sharpi, nipãrticã, nãpãrticã, uheauã, buljar
{ro: şarpe gros}
{fr: serpent gros et non dangereux}
{en: bulky but non dangerous serpent}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

yearyir

yearyir (yĭár-yirŭ) sm fãrã pl – singurlu metal cari, tu cãldura di-aradã din casã, easti ca unã muljiturã; metal tsi ari unã hromã albã, lutsitã, ca asimea, easti nfãrmãcos trã sãnãtatea-a omlui ma si s-aflã tu mãcãruri, sh-easti ufilisit la fãtsearea di multi lucri ca, bunãoarã, la tirmometru;
(expr:
1: (ficior, featã) easti yearyir (yearyirã) = (ficior, featã, lucru) tsi nu sta tu-un loc, tsi s-minã ca yearyirlu;
2: fudzi ca yearyir = (lucru, om, parã) tsi alunicã, cheari shi si stricoarã prit lumi fãrã ca s-hibã ghini aduchit;
3: yearyir tu pungã = pungã goalã;
4: yearyir s-ti fats = fudz di-aoa, s-nu ti ved dinintea-a mea)
{ro: mercur, argint viu}
{fr: mercure, vif-argent}
{en: mercury}
ex: yearyirlu s-njishcã cu multã njishurintsã; ca yearyirlu fudzi parãlu
(expr: cari lu-aspardzi fãrã s-aducheshti cãtã iu s-dutsi); munti-analtu nj-mi-alinam, yearyirã
(expr: featã ca yearyira)

§ ghearghir (ghĭár-ghirŭ) sm fãrã pl – (unã cu yearyir)
ex: fãntãnjli, ghearghir yiu!; ghearghirlu ari boea ca cinusha; ficiuriclu-a tãu ghearghir (yiu ca yearyirlu) easti!

§ yearyearin (yĭar-yĭa-rínŭ) adg yearyearinã (yĭar-yĭa-rí-nã), year-yearinj (yĭar-yĭa-rínjĭ), yearyearini/yearyearine (yĭar-yĭa-rí-ni) – tsi easti ca yearyirlu (di hromã albã, lutsitã ca asimã, tsi alunicã lishor, etc.); yearyeariu
{ro: ca argintul viu}
{fr: couleur du vif-argent; comme le vif-argent}
{en: mercury color or movement}
ex: cãsili albi acupiriti cu ploci yearyearini (ca di yearyir); munti-analtu-nj s-n-alinãm, yearyearinã! (featã ca yearyirlu tsi-nj eshti!)

§ yearyeariu (yĭar-yĭa-ríŭ) adg yearyearii (yĭar-yĭa-rí-i), yearyearii (yĭar-yĭa-ríĭ), yearyearii (yĭar-yĭa-ríĭ) – (unã cu yearyearin)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã