DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

blid

blid (blídŭ) sn blidi/blide (blí-di) shi bliduri (blí-durĭ) – soi di pheat arucutos (cu mãrdzinjli sculati sh-cu fundul ãndreptu) dit cari mãcã oaminjlji la measã, di-aradã di loc arsu (ma poati s-hibã adrat sh-di bãcãri, fãrfuriu, yilii, lemnu, etc.); misur, misurã, piat, pheat, pheatac, sãhan, sãhani, san, cãtsin, cãtsãn, cãtsãnã, cãtson, cinac, cinacã, cinachi, talir, tãljur, tas, tasi, tanir, tanirã, tãnir, gãvanã, cingu
{ro: blid, castron, farfurie}
{fr: plat, écuelle, terrine, assiette}
{en: bowl, earthenware plate}
ex: blid di mãrcat, pisti casã arcat (angucitoari: luna); di la noi pãnã la voi, blidi, blidi teasi (angucitoari: calea); njiclu sh-lu-ari blidlu (pheatlu) a lui; mãcã tu blidi

§ blidar (bli-dárŭ) sm, adg (mash masculin) blidari (bli-dárĭ) – omlu tsi fatsi i vindi blidi; ular
{ro: blidar}
{fr: celui qui fait ou vend des “blids”}
{en: bowl maker or seller}

§ blidãrii/blidãrie (bli-dã-rí-i) sf blidãrii – loclu iu blidarlji fac blidurli; ducheani iu s-vindu bliduri
{ro: locul unde se fac sau vând bliduri}
{fr: la place où on fait ou on vend des “blids”}
{en: place where one makes or sells “blids”}
ex: intrai tu blidãrii tra s-nu mi udã ploaea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãtsãn

cãtsãn (cã-tsắnŭ) sn cãtsãni/cãtsãne (cã-tsắ-ni) – soi di pheat arucutos (cu mãrdzinjli niheam sculati sh-cu fundul ãndreptu) dit cari mãcã oaminjlji la measã (faptu di-aradã di fãrfuriu ma poati s-hibã adrat sh-di yilii, lemnu, etc.); mãcarea tsi intrã tu-un ahtari piat; cãtsin, cãtsãnã, misur, misurã, piat, pheat, blid, san, sãhan, sãhani, talir, tãljur, tas, tasi, tanir, tanirã, tãnir, cingu;
(expr: nj-cadi n cãtsãn = nj-cadi unã taxirati pri cap; dau di-un lucru arãu)
{ro: farfurie}
{fr: assiette, plat, écuelle}
{en: bowl, dinner plate}
ex: un cãtsãn (pheat) di melj; lj-da cãtsãnlu calpu; asparsi tuti cãtsãnili di pi measã; umpli-nj cãtsãnlu cu dzamã; cãtsãni avem multi; s-ti-ascapã Dumnidzã s-nu-ts cadã tu cãtsãn
(expr: s-nu dai n cali di..., s-nu ti-astalj n cali cu) omlu-arãu

§ cãtsãnã (cã-tsắ-nã) sf cãtsã-ni/cãtsãne (cã-tsắ-ni) – (unã cu cãtsãn)

§ cãtsin (cã-tsínŭ) sn cãtsini/cãtsine (cã-tsí-ni) – (unã cu cãtsãn)

§ cãtson (cã-tsónŭ) sn cãtsoani/cãtsoane (cã-tsŭá-ni) – cãtsãn di lemnu; cinacã, cinac, cinachi, gãvanã, etc.
{ro: strachină de lemn}
{fr: écuelle de bois}
{en: wooden bowl}

§ cãtsãnar (cã-tsã-nárŭ) sm cãtsãnari (cã-tsã-nárĭ) – omlu tsi fatsi i vindi cãtsãni
{ro: omul care face sau vinde farfurii}
{fr: l’homme qui fai ou vend des assiettes, des écuelles}
{en: bowl (plate) maker or seller}

§ cãtsãnãrii/cãtsãnãrie (cã-tsã-nã-rí-i) sf cãtsãnãrii (cã-tsã-nã-ríĭ) – loclu iu s-fac i s-vindu cãtsãni
{ro: farfurărie, olărie}
{fr: la place où on fait ou on vend des assiettes}
{en: place where bowls (plates) are made or sold}

§ cinac (ci-nácŭ) sn cinatsi/cinatse (ci-ná-tsi) – cãtsãn di lemnu i loc, cinacã, cinachi, cãtson, etc.
{ro: strachină (de lemn, de pământ)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fãrfuriu

fãrfuriu (fãr-fu-ríŭ) sm pl(?) – luguria albã di cari suntu fapti di-aradã pheatili (scafili, filigeanjli, etc.) adratã dit un aloat di chetsrã, arsu tu un cireap multu apres (sh-cari s-frãndzi lishor cãndu s-agudeashti di tsiva); fãrfãriu, purtsilani
{ro: porţelan}
{fr: porcelain}
{en: porcelain}
ex: gusha-a mea di fãrfuriu

§ fãrfãriu (fãr-fã-ríŭ) sm pl(?) – (unã cu fãrfuriu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

misurã2

misurã2 (mi-sú-rã) sf misuri/misure (mi-sú-ri) shi misuri (mi-súrĭ) – soi di pheat arucutos (cu mãrdzinjli niheam sculati sh-cu fundul ãndreptu) dit cari mãcã oaminjlji la measã, di-aradã di fãrfuriu (ma poati s-hibã adrat sh-di yilii, lemnu, etc.); misur, piat, pheat, blid, sãhan, sãhani, san, cãtsin, cãtsãn, cãtsãnã, cãtson, cinac, cinacã, cinachi, talir, tãljur, tas, tasi, tanir, tanirã, tãnir, gãvanã, cingu
{ro: farfurie}
{fr: assiette}
{en: dinner plate}
ex: umpli-nj misura (pheatlu); unã misurã (un pheat) di fãrinã; cari lja misuri, oali!; tuti misurli (pheatili) nu fac trã ciurbã

§ misur2 (mi-súrŭ) sn misuri/misure (mi-sú-ri) – (unã cu misurã2)
ex: un misur (pheat) mplin cu poami

§ misurici (mi-su-rícĭŭ) sn misurici/misurice (mi-su-rí-ci) – misur njic; phitic, pheatac, tas, zarfã
{ro: farfurioară}
{fr: petite assiette}
{en: small dinner plate}
ex: mprumutã-nj un misurici (phitic) di misur (cãlãmbuchi)

§ misurar (mi-su-rárŭ) sm misurari (mi-su-rárĭ) – tsi fatsi pheati, misuri; tsi vindi misuri
{ro: care face sau vinde farfurii}
{fr: qui fai ou qui vend des assiettes}
{en: who makes or who sells dinner plates}
ex: avdzã un misurar tsi grea: cari lja misuri, oali, poaci?; tsi dzãts, misurare, dai misuri cu petali di porcu?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pheat

pheat (phĭátŭ) sn pheati/pheate (phĭá-ti) – misurã arucutoasã (san, cãtsin, etc., cu mãrdzinjli niheam sculati sh-cu fundul ãndreptu) dit cari mãcã oaminjlji la measã, faptã di-aradã di fãrfuriu (ma poati s-hibã adratã sh-di yilii, lemnu, tiniche, etc.); misur, misurã, piat, pheatac, blid, sãhan, sãhani, san, cãtsin, cãtsãn, cãtsãnã, cãtson, cinac, cinacã, cinachi, talir, tãljur, tas, tasi, tanir, tanirã, tãnir, gãvanã, cingu
{ro: farfurie}
{fr: assiette}
{en: dinner plate}

§ pheatac (phĭa-tácŭ) sn pheatatsi/pheatatse (phĭa-tá-tsi) – pheat njic
{ro: farfurioară}
{fr: petite assiette}
{en: small dinner plate}

§ piat (pi-ĭátŭ) sn piati/piate (pi-ĭá-ti) – (unã cu pheat)
ex: ari multi piati

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

purtsilani/purtsilane

purtsilani/purtsilane (pur-tsi-lá-ni) sf purtsilãnj (pur-tsi-lắnjĭ) – luguria albã di cari suntu fapti di-aradã pheatili (scafili, filigeanjli, etc.) adratã dit un aloat di chetsrã, arsu tu un cireap multu apres (sh-cari s-frãndzi lishor cãndu s-agudeashti di tsiva); fãrfuriu, fãrfãriu
{ro: porţelan}
{fr: porcelain}
{en: porcelain}
ex: avea taliri di purtsilani

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

san1

san1 (sánŭ) sn sani/sane (sá-ni) – soi di pheat arucutos (cu mãrdzinjli niheam sculati sh-cu fundul ãndreptu) dit cari mãcã oaminjlji la measã (faptu di-aradã di fãrfuriu ma poati s-hibã adrat sh-di yilii, lemnu, bãcãri, etc.); pheat di-asimi; misur, misurã, piat, pheat, pheatac, blid, sãhan, sãhani, cãtsin, cãtsãn, cãtsãnã, cãtson, cinac, cinacã, cinachi, talir, tãljur, tas, tasi, tanir, tanirã, tãnir, gãvanã, cingu;
(expr: lj-cãdzu tu san (sãhan) = lu-agudi nã cripari, nã taxirati)
{ro: farfurie}
{fr: assiette, casserole}
{en: dinner plate, pan}
ex: si-nj dai un san; cãti vãrã san (pheat) di lapti; alanti sani eara di-asimi; si-nj dai un san, lingher di-asimi; s-aflã un aush acshi sh-acshi, tsi ts-ari un san, lucru mari!; vãsiljelu-l hãrzãea sh-nãs un ahtari san; sh-lo sanlu sum tãmbari shi s-dusi la moasha; nãs fu astãndzã la noi sh-cãftã sanlu!; scoati sanlu, cã di nu, va tsã li fac oasili ca pãnticã!

§ sãhan (sã-hánŭ) sn sãhãnj (sã-hắnjĭ) – (unã cu san1)
ex: avea dauãsprãdzatsi sãhãnj

§ sãhani/sãhane (sã-há-ni) sf sãhãnj (sã-hắnjĭ) – (unã cu san1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

scafã

scafã (scá-fã) sf scafi/scafe (scá-fi) – vas njic (fãrã coadã) faptu maxus trã beari apã (yin, arãchii, etc.) prit cari poati si s-veadã tsi s-aflã nuntru (di-aradã, ma nu totna); vas njic cu coadã (faptu di-aradã di fãrfuriu i metal) trã beari apã (lapti, cafei, etc.); putir, putiri, yilii, chelcã, chelcu, chelchi, chelci, cupã, cufii; filgeanã, filgeani, fligeani, filigeanã, ceashcã;
(expr:
1: scafã (putir) cu scamnu = scafã (putir) cu cicior;
2: nji s-umplu scafa = nj-agiundzi, nu mata pot s-aravdu;
3: beau sh-aestã scafã = va-l fac ninga sh-aestu lucru, va s-aravdu sh-aestã taxirati;
4: s-lu-aveai tu scafã = multu mushat)
{ro: pahar; ceaşcă}
{fr: gobelet, verre à boire; tasse}
{en: glass for drinking; cup}
ex: dã-nj nã scafã di-arãchii; un cãni cu ocljul ca di scafã; s-umplu scafa, nu pot s-aravdu maltu
(expr: bitisi, nu mata pot s-aravdu); biui shi scafa-aestã
(expr: va s-u-aravdu sh-aestã); un tinir si-lj beai tu scafã expr: multu mushat), ahãt mushat easti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã