DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bãbãlescu1

bãbãlescu1 (bã-bã-lés-cu) vb IV bãbãlii (bã-bã-líĭ), bãbãleam (bã-bã-leámŭ), bãbãlitã (bã-bã-lí-tã), bãbãliri/bãbãlire (bã-bã-lí-ri) – fac muabeti cu cariva trã lucri njits fãrã mari simasii (chirãturi, bãrcudii, etc.); bãnduredz, zburãscu, lãfusescu, dãrdãrescu, fãrfãrescu
{ro: trăncăni, flecări}
{fr: bavarder, babiller, baliverner}
{en: chatter, blab, rattle}
ex: tsi bãbãleashti (tsi chirãturi dzãtsi, tsi zburashti, tsi fãrfãreashti) el aclo?

§ bãbãlit1 (bã-bã-lítŭ) adg bãbãlitã (bã-bã-lí-tã), bãbãlits (bã-bã-lítsĭ), bãbãli-ti/bãbãlite (bã-bã-lí-ti) – (om) tsi ari faptã muabeti trã lucri njits (chirãturi, bãrcudii, etc.); bãndurat, zburãt, lãfusit, dãrdãrit, fãrfãrit
{ro: trăncănit, flecărit}
{fr: bavardé, babillé, baliverné}
{en: chattered, blabbed, rattled}

§ bãbãliri1/bãbãlire (bã-bã-lí-ri) sf bãbãliri (bã-bã-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva bãbãleashti; (chirãturã) tsi easti zburãtã; bãndurari, zburãri, lãfusiri, dãrdãriri, fãrfãriri, dãrdari
{ro: acţiunea de a trăncăni, de a flecări; trăncănire}
{fr: action de bavarder, de babiller, de baliverner}
{en: action of chattering, of blabbing, of rattling}

§ bãbãljar (bã-bã-ljĭárŭ) sm, sf, adg bãbãljarã (bã-bã-ljĭá-rã), bãbãljari (bã-bã-ljĭárĭ), bãbãljari/bãbãljare (bã-bã-ljĭá-ri) – tsi nu-lj tatsi gura dip; tsi lãfu-seashti (bãndureadzã, bãbãleashti, fãrfãreadzã, dãrdãreashti) tut chirolu; tsi lu-ariseashti sã zburascã ti lucri njits tsi nu-au mari simasii; farfaljar, fafaljar, farfara, farafurã, fãrfar, fãrfãrã, limbar, limbutsescu, zburyearcu, zburyearic, lafãzan, polilog, dãrdãrã, dãrdãros
{ro: flecar, palavragiu}
{fr: bavard, babillard}
{en: talkative, chatterer, tattler}

§ bãnduredz1 (bãn-du-rédzŭ) vb I bãndurai (bãn-du-ráĭ), bãnduram (bãn-du-rámŭ), bãnduratã (bãn-du-rá-tã), bãndurari/bãndurare (bãn-du-rá-ri) – (unã cu bãbã-lescu1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cicãlescu

cicãlescu (ci-cã-lés-cu) vb IV cicãlii (ci-cã-líĭ), cicãleam (ci-cã-leámŭ), cicãlitã (ci-cã-lí-tã), cicãliri/cicãlire (ci-cã-lí-ri) – fac muabeti shi zburãscu ca un farfaljar, ti lucri njits tsi nu-au mari simasii; nu-nj tatsi gura shi zburãscu ca unã moarã-aspartã tut chirolu; fãrfãrescu
{ro: flecări, trăncăni}
{fr: bavarder, verbiager, jaboter}
{en: chatter, babble, gossip}

§ cicãlit (ci-cã-lítŭ) adg cicãlitã (ci-cã-lí-tã), cicãlits (ci-cã-lítsĭ), cicãliti/cicãlite (ci-cã-lí-ti) – tsi ari faptã muabeti shi ari zburãtã ca un farfaljar trã lucri njits, fãrã mari simasii; fãrfãrit
{ro: flecărit, trăncănit}
{fr: bavardé, verbiagé, jaboté}
{en: chattered, babbled, gossiped}

§ cicãli-ri/cicãlire (ci-cã-lí-ri) sf cicãliri (ci-cã-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cicãleashti; fãrfãriri
{ro: acţiunea de a flecări, de a trăncăni; flecărire, trăncănire}
{fr: action de bavarder, de verbiager, de jaboter}
{en: action of chattering, of babbling, of gossiping}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

farfaljar

farfaljar (far-fa-ljĭárŭ) sm, sf, adg farfaljarã (far-fa-ljĭá-rã), farfaljari (far-fa-ljĭárĭ), farfaljari/farfaljare (far-fa-ljĭá-ri) – tsi lu-ariseashti sã zburascã ti lucri njits tsi nu-au mari simasii; tsi nu-lj tatsi gura dip; tsi lãfuseashti (bãndureadzã, bãbãleashti, fãrfãreadzã, dãrdãreashti) tut chirolu shi dutsi zboarã di la un la altu; fafaljar, farfara, farafurã, fãrfar, fãrfãrã, limbar, limbutsescu, zburyearcu, zburyearic, lafãzan, polilog, bãbãljar, dãrdãrã, dãrdãros
{ro: flecar, palavragiu}
{fr: bavard, blagueur}
{en: talkative, chatterer}

§ farfara (far-fa-rá) sm, sf, adg farfaroanji/farfaroanje (far-fa-rŭá-nji), farfaradz (far-fa-rádzĭ), far-faroanji/farfaroanje (far-fa-rŭá-nji) – (unã cu farfaljar)

§ fara-furã (fa-ra-fú-rã) sm farafureanj (fa-ra-fú-reanjĭ) shi farafuranj (fa-ra-fú-ranjĭ) – (unã cu farfaljar)

§ fafaljar (fa-fa-ljĭárŭ) sm, sf, adg fafaljarã (fa-fa-ljĭá-rã), fafaljari (fa-fa-ljĭárĭ), fafaljari/fa-faljare (fa-fa-ljĭá-ri) – (unã cu farfaljar)
ex: om fafaljar (bãbãljar, zburyearic, limbar)

§ fãrfar (fãr-fárŭ) sm, sf, adg fãrfarã (fãr-fá-rã), fãrfari (fãr-fárĭ), fãrfari/fãrfare (fãr-fá-ri) – (unã cu farfaljar)
ex: fãrfarã (fafaljarã, bãbãljarã) eara teta Lena

§ fãrfãrã (fãr-fã-rắ) sm, sf, adg fãrfãroanji/fãrfãroanje (fãr-fã-rŭá-nji), fãrfãradz (fãr-fã-rádzĭ), fãrfãroanji/fãrfãroanje (fãr-fã-rŭá-nji) – (unã cu farfaljar)
ex: am un frati fãrfãrã; s-nu grits tsiva ãn fatsa-a lui cã easti fãrfãrã (cã dutsi zboarã)

§ fãrfãrescu (fãr-fã-rés-cu) vb IV fãrfãrii (fãr-fã-ríĭ), fãrfãream (fãr-fã-reámŭ), fãrfãritã (fãr-fã-rí-tã), fãrfãriri/fãrfãrire (fãr-fã-rí-ri) – fac muabeti cu cariva shi zburãscu ca un farfaljar trã lucri njits fãrã mari simasii (chirãturi, bãrcudii, etc.); zburãscu, lãfusescu, cicãlescu, bãnduredz, dãrdãrescu, bãbãlescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gãrãescu

gãrãescu (gã-rã-ĭés-cu) vb IV gãrãii (gã-rã-íĭ), gãrãeam (gã-rã-ĭámŭ), gãrãitã (gã-rã-í-tã), gãrãiri/gãrãire (gã-rã-í-ri) – (puljlji) tsiurã (tsiripeadzã, chiureadzã, jiureadzã, nciureadzã) dipriunã cu un vrondu tsi ti asurdzashti; (gãshtili) gãgãreadzã multu di-l cufusescu atsel tsi li avdi; (oaminjlji) zburãscu (lãfusescu, bãndureadzã, bãbãlescu, dãrdãrescu, fãrfãrescu, etc.) fãrã astãmãtsiri; etc.; gãrãscu
{ro: gârâi; ciripi asurzitor}
{fr: gazouiller d’une manière assourdissante}
{en: twitter in a deafening manner}
ex: patili gãrãescu (gãgãreadzã) tutã dzua; nj-gãrãi (nj-zburã di mi asurdzã) tutã dzua la ureaclji

§ gãrãit (gã-rã-ítŭ) adg gãrãitã (gã-rã-í-tã), gãrãits (gã-rã-ítsĭ), gãrãiti/gãrãite (gã-rã-í-ti) – tsi ari tsiuratã cu un vrondu tsi ti cufuseashti; gãrãt
{ro: gârâit; care a ciripit asurzitor}
{fr: qui a gazouillé d’une manière assourdissante}
{en: twittered in a deafening manner}

§ gãrãiri/gãrãire (gã-rã-í-ri) sf gãrãiri (gã-rã-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva gãrãeashti; gãrãri
{ro: acţiunea de a gârâi; de a ciripi asurzitor; gârâire}
{fr: action de gazouiller d’une manière assourdissante}
{en: action of twittering in a deafening manner}
ex: s-avdi di diparti gãrãirea-a (gãgãridzarea-a) patilor cãndu s-toarnã di la pãshuni

§ gãrãscu (gã-rắs-cu) vb IV gãrãi (gã-rắĭ), gãram (gã-rámŭ), gãrãtã (gã-rắ-tã), gãrãri/gãrãre (gã-rắ-ri) – (unã cu gãrãescu)

§ gãrãt (gã-rắ-tŭ) adg gãrãtã (gã-rắ-tã), gãrãts (gã-rắtsĭ), gãrãti/gãrãte (gã-rắ-ti) – (unã cu gãrãit)

§ gãrãri/gãrãre (gã-rắ-ri) sf gãrãri (gã-rắrĭ) – (unã cu gãrãiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

zbor1

zbor1 (zborŭ) sn zboarã (zbŭá-rã) shi zboari/zboare (zbŭá-ri) – boatsea tsi u scoati omlu din gurã cãndu zburashti (icã aspu-nearea-a ljei tu scriari) sh-cari ari unã noimã trã lumea tsi u avdi (u veadi scriarea); cuvendã, grai, grair, greai, grei, grii;
(expr:
1: zboarã cu mãduã = zboarã mintimeni, cu noimã;
2: nu grescu zbor = tac, nu zburãscu;
3: bag zbor; tsãn zbor = zburãscu (dinintea-a oaminjlor) la unã adunari;
4: bag zbor (bun, arãu) trã cariva = lj-dzãc (lji zburãscu) a unui trã cariva (s-lji facã tsiva, bun i arãu, s-lu arugheadzã, etc.);
5: easi zborlu = s-avdi prit lumi;
4: dau zbor = tãxescu, zburãscu;
6: nu nj-es dit zbor; nj-tsãn zborlu (dat); nu-nj calcu zborlu = va fac atseali tsi-am tãxitã, tsi ts-am dzãsã;
7: nu shed pi zbor, nu-nj tsãn zborlu, nj-calcu zborlu = nu fac atsea tsi-am dzãsã, tsi-am tãxitã;
8: nu es dit zborlu-a tãu = va ti-ascultu, va s-fac ashi cum ãnj dzãts;
9: pi-iu lj-easi zborlu, lj-easi sh-suflitlu = nu sh-calcã zborlu;
10: nj-cadi zborlu mpadi = geaba ded zbor, cã nu hiu ascultat, nu-nj si fac atseali tsi caftu, tsi voi;
11: zborlu imnã, urdinã = grailu treatsi, s-arãspãndeashti, di la om la om;
12: fac zbor, hiu pi-un zbor (cu cariva) = apufãsescu, mi aduchescu, hiu sinfuni (cu cariva);
13: pitrec zbor = dzãc tsiva a unui om cu boatsea (i ngrãpsescu tsiva tu-unã carti tsi lj-u dau) shi-l pitrec si s-ducã s-lji spunã idyiul lucru a unui altu om (i s-lji da cartea ngrãpsitã);
14: lj-alas zbor = ãlj dzãc, ãlj dimãndu;
15: (alasã) zbor di moarti = dimãndarea tsi u fatsi (i vrearea tsi u-aspuni) omlu tu oara tsi easti s-moarã;
16: nigrit zborlu; niscos zborlu (din gurã) = cum easi grailu din gurã; cum bitiseashti zburãrea; unãshunã;
17: nu ncapi zbor, nu va zbor = sigura, fãrã di-altã;
18: zborlu dauã nu-nj si fatsi = atseali tsi dzãc suntu totna ascultati fãrã nitsiunã cãtigursiri di la vãr;
19: di zbor-zbor, agiundzi la fuljor = cu un zbor sh-cu altu s-agiundzi la nciupari, la ncãceari, la-acãtsari di per)
{ro: vorbă, cuvânt}
{fr: mot, parole, visite, réunion, discours, promesse, accord, rumeur}
{en: word, visit, reunion, speech, promise, accord, rumor}
ex: zborlu atsel urutlu ca cãmbana s-avdi; zboari multi, ftohi mari; zborlu arãu, ne cu cal, ne cu zãgar lu-acats; zborlu arãu, i ca gugoshlu; zborlu dultsi, mult adutsi; zborlu dultsi, oaspitslji adavgã; omlu cu minti, s-bati cu zborlu; zboarã cu mãduã
(expr: mintimeni); di zbor, zbor, easi cãvgãlu; dupã zbor (cum zburashti), dupã purtari; zborlu adutsi zbor; bãgã zbor
(expr: zburã dinintea-a oaminjlor) la bisearicã; s-hibã doilji pi un zbor

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn