DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bishicã1

bishicã1 (bi-shí-cã) sf bishits (bi-shítsĭ) – umflãturã njicã (ca unã balã, topã) mplinã di vimtu tsi s-fatsi pri fatsa-a apiljei (cãndu hearbi sh-clucuteashti, cãndu fatsi spumi, etc.); umflãtura njicã shi mplinã di dzamã tsi s-fatsi pi chealea-a omlui cãndu s-ardi; mãdular dit truplu-a omlui tsi sh-u-adutsi cu unã pungã mplinã di dzamã i chishat; fãltacã, fultacã, fuscã, pluscutã, cãndilã, tsipur, hãboatã;
(expr:
1: bishicã lai = gãrnuts tsi easi tu gurã, pi budzã, pi chealea di pi trup i di pi fatsã, etc., multi ori cu pronj adunat nãuntru; atsea tsi easi pi truplu-a omlui cãndu lu ntsapã mush-conjlu, tãrtãbiclu i alghina, etc.;
2: ploai cu bishits = ploai multã, canda cadi (da) cu gãleata)
{ro: băşică}
{fr: ampoule, bulle, vessie}
{en: blister, bubble, bladder}
ex: scot bishits tu mãnã; lj-ishirã bishits tu tut truplu; avea n gurã bishicã lai
(expr: gãrnuts cu pronj)

§ bishichedz (bi-shi-chĭédzŭ) vb I bishicai (bi-shi-cái), bishicam (bi-shi-cámŭ), bishicatã (bi-shi-cá-tã), bishica-ri/bishicare (bi-shi-cá-ri) – fac (scot) fultãts (bishits); fultãchedz, bishchedz
{ro: băşica, face (se umple de) băşici}
{fr: produire des ampoules, se couvrir de cloques}
{en: cause blisters, break with blisters}
ex: dupã heavrã lj-si bishicã budza (scoasi bishits pi budzã); mi bishicai tut (feci bishits pristi tut) di urdzãtsli tsi-adunai; lj-bishicã truplu di chiutecã

§ bishic (bi-shícŭ) vb I bishicai (bi-shi-cái), bishicam (bi-shi-cámŭ), bishicatã (bi-shi-cá-tã), bishicari/bishicare (bi-shi-cá-ri) – (unã cu bishichedz)

§ bishicat (bi-shi-cátŭ) adg bishicatã (bi-shi-cá-tã), bishicats (bi-shi-cátsĭ), bishicati/bishicate (bi-shi-cá-ti) – tsi ari faptã bishits; bishcat, fultãcat
{ro: băşicat, umplut de băşici}
{fr: couvert d’ampoules, de cloques}
{en: broken with blisters}
ex: easti tut bishicat (mplin di bishits)

§ bishicari/bishicare (bi-shi-cá-ri) sf bishicãri (bi-shi-cắrĭ) – atsea tsi pati un cãndu fatsi bishits; fultãcari, bishcari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fãshcatã

fãshcatã (fãsh-cá-tã) sf fãshcati/fãshcate (fãsh-cá-ti) – dipãrtarea di la chipita-a deadzitlui atsel marli (pilicarlu) la chipita-a deadzitlui dit mesi (ma lungul), cãndu palma easti dishcljisã cãt s-poati ma multu
{ro: şchioapă}
{fr: empan}
{en: span}
ex: un om ca di vãrnã trei palmi sh-unã fãshcatã

§ fushcatã (fush-cá-tã) sf fushcati/fushcate (fush-cá-ti) – (unã cu fãshcatã)

§ fãltac (fãl-tácŭ) sn fãltatsi/fãltatse (fãl-tá-tsi) – (unã cu fãshcatã)
ex: analtã cãt un fãltac; lj-si mutã perlu fãltac (cãt un fãltac, cãt unã fãshcatã)

§ fultac (ful-tácŭ) sn fultatsi/fultatse (ful-tá-tsi) – (unã cu fãshcatã)
ex: un fultac di mari

§ fãshtacã (fãsh-tá-cã) sf fãshtatsi/fãshtatse(?) (fãsh-tá-tsi) – (unã cu fãshcatã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fultacã

fultacã (ful-tá-cã) sf fultãts (ful-tắtsĭ) – umflãturã mplinã di vimtu tsi s-fatsi pri fatsa-a apiljei cãndu hearbi sh-clucuteashti, icã atumtsea cãndu apa fatsi spumã; umflãturã mplinã di dzamã pi chealea-a omlui cãndu s-ardi; mãdular dit truplu-a omlui tsi sh-u-adutsi cu unã pungã mplinã di dzamã i chishat; fãltacã, fuscã, bishicã, pluscutã, cãndilã, tsipur, hãboatã
{ro: băşică}
{fr: ampou-le, bulle}
{en: blister, bubble}
ex: scosh fultãts tu mãnã

§ fãltacã (fãl-tá-cã) sf fãltãts – (unã cu fultacã)
ex: scoasi fãltãts (bishits) pri trup

§ pluscutã (plús-cu-tã) sf pluscuti/pluscute (plús-cu-ti) – (unã cu fultacã)
ex: pluscutili (bishitsli) arsãrea albi

§ fultãchedz (ful-tã-chĭédzŭ) (mi) vb I fultãcai (ful-tã-cáĭ), fultãcam (ful-tã-cámŭ), fultãcatã (ful-tã-cá-tã), fultãcari/fultãcare (ful-tã-cá-ri) – fac (scot) bishits; bishichedz, bishchedz
{ro: băşica, face (se umple de) băşici}
{fr: produire des ampoules, se couvrir de cloques}
{en: cause blisters, break with blisters}
ex: nji si fultãcã (scosh fultãts la) mãna

§ fultãcat (ful-tã-cátŭ) adg fultãcatã (ful-tã-cá-tã), fultãcats (ful-tã-cátsĭ), fultãcati/fultãcate (ful-tã-cá-ti) – tsi ari faptã fãltãts; bishicat, bishcat
{ro: băşicat, umplut de băşici}
{fr: couvert d’ampoules, de cloques}
{en: broken with blisters}

§ fultãcari/fultãcare (ful-tã-cá-ri) sf fultãcãri (ful-tã-cắrĭ) – atsea tsi pati un cãndu fatsi fãltãts; bishicari, bishcari
{ro: acţiunea de a băşica; băşicare}
{fr: action de produire des ampoules, de se couvrir de cloques}
{en: action of causing blisters, of breaking with blisters}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fuscã

fuscã (fús-cã) sf fushti/fushte (fúsh-ti) –
1: umflãturã mplinã di vimtu tsi s-fatsi pri fatsa-a apiljei cãndu hearbi sh-clucuteashti, icã atumtsea cãndu apa fatsi spumã; umflãturã mplinã di dzamã pi chealea-a omlui cãndu s-ardi;
2: mãdular dit truplu-a omlui tsi sh-u-adutsi cu unã pungã mplinã di dzamã i chishat; fultacã, fãltacã, bishicã, pluscutã, cãndilã, tsipur, hãboatã
{ro: băşică, băşica udului}
{fr: ampoule, bulle, vessie}
{en: blister, bubble, bladder}
ex: dit fusca-a chishatlui

§ fuscãlitrã (fus-cã-lí-thrã) sf fuscãli-tri/fuscãlitre (fus-cã-lí-thri) – fuscã faptã cãndu s-freacã sãpunea tu apã
{ro: clăbuc}
{fr: bulle}
{en: bubble}
ex: sãpunea tsi-nj deadish fatsi multi fuscãlitri (fushti)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hãboatã

hãboatã (hã-bŭá-tã) sf hãboati/hãboate (hã-bŭá-ti) – umflãturã (fãltacã) mplinã di vimtu tsi s-fatsi cãndu omlu s-aspealã cu sãpuni, cãndu apa fatsi spumã; umflãturã mplinã di dzamã pi chealea-a omlui cãndu s-ardi; fultacã, fãltacã, faltacã, pluscutã, fuscã, bishicã, cãndilã, tsipur
{ro: băşică}
{fr: ampoule, bulle de savon}
{en: blister, soap bubble}
ex: hãboati (bishits) di sãpuni

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

palmã

palmã (pál-mã) sf pãlnji (pắl-nji) shi palmi/palme (pál-mi) – partea di nuntru a mãniljei, di la clidhusea (nodlu, ncljiitura) cu bratslu pãnã la mithca-a deadzitilor; (fig:
1: unã palmã = lundzimi di-unã palmã; expr:
2: unã palmã (di om) = (om) njic, shcurtu;
3: palmã nu mi bat di-aoa = nu mi min dip di-aoa;
4: shcurtedz cu-unã palmã = lj-talj caplu, l-vatãm;
5: (alagã) cu limba scoasã nã palmã = (alagã) multu-agonja; avurseashti multu (di-alãgari);
6: crescu nã palmã (di harauã) = mi hãrsescu multu;
7: ca di pri palmã = multu curat;
8: ca n palmã = multu ghini, multu lishor;
9: l-crescu (l-tsãn) ca pri pãlnji (ca n palmã) = l-crescu (l-tsãn) ghini, cu multã vreari, l-mutrescu ghini, lj-am multu-angãtan, sh-nu-ari ananghi di tsiva, cã-lj dau tuti tsi-lj caftã inima;
10: bat (nj-frãngu) pãlnjili (trã cariva) = aspun cã mi-arãseashti multu atseali tsi fatsi (tsi dzãtsi, cum cãntã, etc.);
11: lj-dau pãlnjili = lu-agunescu, lj-bag zori s-fugã, lj-dau nã clutsatã, l-suryiunipsescu di-aoa;
12: cãndu va-nj creascã peri tu palmã = vãrãoarã, cã peri nu crescu pri palmã; cãndu-nj scoati limba peri)
{ro: palmă}
{fr: paume (de la main)}
{en: palm (of hand)}
ex: mi usturã palmili di fricari; easti largã di trei palmi (fig: cãt trei pãlnji); palmã (dip, nitsiunã palmã) nu s-bãtea di pri loc; Palmã-Om
(expr: numa dit pãrmit a unui om tsi easti multu shcurtu, cãt unã palmã) shi Barbã-Cot; unã palmã sh-un fãltac
(expr: multu shcurtu); palmili ma sh-li frãndzi; striga shi-sh bãtea palmili; va-lj tsãnã pri palmi
(expr: va-lj mutreascã ghini, va lã poartã multu-angãtan); l-tsãn ca pri pãlnji
(expr: l-mutrescu ghini, lj-fac tuti mirãchili, l-hãidipsescu); lj-arni cãljurli ca di pri palmã
(expr: multu curati); si-lj dãm pãlnjili di-aoa
(expr: s-lu-agunim di-aoa); l-criscui tu (pri) pãlnji
(expr: l-criscui ghini, avui multu-angãtan di el; lj-ded tut tsi-avea ananghi); cãndu vidzu tsi s-featsi, nã palmã criscu di harauã
(expr: s-hãrsi multu); azboairã ca vimtul dupã elj, cu limba scoasã nã palmã
(expr: azboairã multu-agonja); va ti shcurtedz cu-unã palmã
(expr: va tsã talj caplu, va ti vatãm)

§ mpalmu (mpál-mu) vb I mpãlmai (mpãl-máĭ), mpãlmam (mpãl-mámŭ), mpãlmatã (mpãl-má-tã), mpãlmari/mpãlmare (mpãl-má-ri) – misur cu palma; agudescu cu palma; dau unã pliscutã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tsipur1

tsipur1 (tsí-purŭ) sm tsipuri (tsí-purĭ) shi sn tsipuri/tsipure (tsí-pu-ri) – njicã umflãturã (bubuchi, cleci) tsi s-fatsi pi truplu-a ponjlor (erburlor, lilicilor, etc.) sh-di iu va s-creascã ma nãpoi frãndzi icã lãludz; bishicã (fultacã, fuscã, bishicã, pluscutã) mplinã di vimtu tsi s-fatsi cãndu cãndu apa scoati spumi, cãndu omlu s-aspealã cu sãpuni, etc.; gãrnuts (mplin di dzamã) tsi easi pi chealea-a omlui cãndu s-ardi; bishicã (chicutã) di apã i sudoari tsi s-fatsi pi truplu-a omlui; bubuchi bubucheauã, cleci, bishicã, fãltacã, fultacã, fuscã, pluscutã, cãndilã, hãboatã
{ro: mugur, băşică, broboană}
{fr: bourgeon, ampoule, bulle}
{en: bud, blister, bubble}
ex: cu neaua fãrã vahti ngljatsã tsipurlji (bubuchili); ashteardzi-ts tsipurlji (bishitsli, chicutili) di sudoari; apa fatsi tsipuri pi tingeri; tsipuri di sudoari aratsi lj-si featsirã pi frãmti

§ tsipuredz (tsi-pu-rédzŭ) (mi) vb I tsipurai (tsi-pu-ráĭ), tsipuram (tsi-pu-rámŭ), tsipuratã (tsi-pu-rá-tã), tsipurari/tsipurare (tsi-pu-rá-ri) – (pomlu, lilicea, etc.) scoati bubuchi, mbubuchiseashti; acatsã bishits pi cãpachea-a vaslui cãndu apa hearbi; fac spumi di sãpuni cãndu lau tsiva; scot bishits pi trup cãndu mi ardu; scot chicuti di sudoari cãndu asud multu; etc.
{ro: înmuguri; face spume, asuda mult, etc.}
{fr: bourgeonner; écumer; suer à grosses gouttes}
{en: shoot a bud; foam, froth; sweat profusely}
ex: ponjlji nchisirã si s-tsipurã (si mbubuchiseascã)

§ tsipurat (tsi-pu-rátŭ) adg tsipuratã (tsi-pu-rá-tã), tsipurats (tsi-pu-rátsĭ), tsipurati/tsipurate (tsi-pu-rá-ti) – tsi ari scoasã (datã) bubuchi; mbubuchisit; tsi featsi spumi; spumat; tsi easti mplin di chicuti di sudoari
{ro: înmugurit; spumat; asudat mult}
{fr: bourgeonné; qui a de l’écume; sué à grosses gouttes}
{en: budded; who is frothing; sweated profusely}

§ tsipurari/tsi-purare (tsi-pu-rá-ri) sf tsipurãri (tsi-pu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva bubuchiseashti, cãndu apa scoati spumi, cãndu omlu asudã multu; etc.
{ro: acţiunea de a înmuguri; de a spuma; de a asuda mult; înmugurire; spumare; asudare}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn