|
exurii/exurie
exurii/exurie (ec-su-rí-i) sf – vedz tu ixurii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ixuriiixurii/ixurie
ixurii/ixurie (ic-su-rí-i) sf ixurii (ic-su-ríĭ) – agunirea-a unui om dit locurli iu s-ari faptã sh-iu bãneadzã di-aradã; loclu iu s-dutsi di bãneadzã omlu tsi easti agunit dit locurli-a lui; catastisea tu cari s-aflã omlu tsi easti agunit dit locurli-a lui; fudzirea tsi sh-u fatsi omlu singur dit locurli-a lui tra si s-ducã s-bãneadzã ma ghini tu alti locuri (xeani); exurii, suryiuni, surghiuni, nsurghiuni, surguni, surgumi, siurghiuni
{ro: surghiun, exil}
{fr: exil}
{en: exile}
ex: l-pitricurã tu ixurii (suryiuni)
§ exurii/exurie (ec-su-rí-i) sf exurii (ec-su-ríĭ) – (unã cu ixurii)