{fr: action de (se) préparer, de s’apprêter}
{en: action of getting/making ready, of preparing}

§ etimãsii/etimãsie (e-ti-mã-sí-i) sf etimãsii (e-ti-mã-siĭ) – etimãsirea (bitisita, ndridzearea) a unui lucru; etimãsiri, bitisitã, ndridzeari, protimii
{ro: pregătire}
{fr: préparation, preparatif, apprêt}
{en: preparation}

ex: amisticarea (mintirea, adunarea) cu oaminjlji easti bunã

§ neamisticat (nea-mis-ti-cátŭ) adg neamisticatã (nea-mis-ti-cá-tã), neamisticats (nea-mis-ti-cátsĭ), neamisticati/neamisticate (nea-mis-ti-cá-ti) – tsi nu easti amisticat cu alti lucri; tsi-armãni ashi cum easti
{ro: care nu e mestecat}
{fr: qui n’est pas mélangé avec d’autres choses}
{en: that is not mixed (up) with other things}
ex: tu-unã buti sunt turnati shi tut sta neamisticati (sta dispãrtsãti) (angucitoari: oulu); yinlu-a meu shi yinlu-a tãu, tr-unã buti sunt turnats shi tut sta neamisticats (angucitoari: oulu)

§ neamisticari/neamisticare (nea-mis-ti-cá-ri) sf neamisticãri (nea-mis-ti-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu lucri nu s-ameasticã
{ro: acţiunea de a nu (se) mesteca, mestecare}
{fr: action de ne pas (se) mêler, de de ne pas (se) mélanger}
{en: action of not getting mixed up, of not mingling, of not blending}

§ meastic1 (meás-ticŭ) (mi) vb I misticai (mis-ti-cáĭ), misticam (mis-ti-cámŭ), misticatã (mis-ti-cá-tã), misticari/misticare (mis-ti-cá-ri) – (unã cu ameastic1)
ex: nu misticash ghini fãrina, culeashlu nu ishi bun; misticã pãni tu dalã

§ misticat1 (mis-ti-cátŭ) adg misticatã (mis-ti-cá-tã), misticats (mis-ti-cátsĭ), misticati/misticate (mis-ti-cá-ti) – (unã cu amis-ticat1)
ex: ari sufrãntseali misticati (tsi da unã di-alantã); vedz frãntseaua-nj misticatã
(expr: alichitã)

§ misticari1/misticare (mis-ti-cá-ri) sf misticãri (mis-ti-cắrĭ) – (unã cu amisticari1)

§ meastic2 (meás-ticŭ) vb I misticai (mis-ti-cáĭ), misticam (mis-ti-cámŭ), misticatã (mis-ti-cá-tã), misticari/misticare (mis-ti-cá-ri) – chisedz, ameastic shi ciumulescu n gurã cu dintsãlj un lucru tri mãcari shi-l fac etim tri ngljitari; ameastic (ãn gurã); mastic, mãcilsescu, ciumulescu, aroamig
{ro: mesteca ceva în gură}
{fr: mâcher}
{en: chew, masticate}
ex: measticã ghini mãcarea ãn gurã sh-apoea ascapitã-u

§ misticat2 (mis-ti-cátŭ) adg misticatã (mis-ti-cá-tã), misticats (mis-ti-cátsĭ), misticati/misticate (mis-ti-cá-ti) – (lucru ti mãcari) tsi easti chisat shi ciumulit ãn gurã; amisticat (ãn gurã); mãsticat, mãcilsit, ciumulit
{ro: mestecat în gură}
{fr: mâché}
{en: chewed, masticated}

§ misticari2/misticare (mis-ti-cá-ri) sf misticãri (mis-ti-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-measticã (ciumuleashti) tsiva n gurã; amisticari (ãn gurã); mãsticari, mãcilsiri, ciumuliri
{ro: acţiunea de a mesteca în gură}
{fr: action de mâcher}
{en: action of chewing, of masticating}

§ ameastic2 (a-meás-ticŭ) vb I amisticai (a-mis-ti-cáĭ), amisticam (a-mis-ti-cámŭ), amisticatã (a-mis-ti-cá-tã), amisticari/amisticare (a-mis-ti-cá-ri) – (unã cu meastic2)

§ amisticat2 (a-mis-ti-cátŭ) adg amisticatã (a-mis-ti-cá-tã), amisticats (a-mis-ti-cátsĭ), amistica-ti/amisticate (a-mis-ti-cá-ti) – (unã cu misticat2)

§ amistica-ri2/amisticare (a-mis-ti-cá-ri) sf amisticãri (a-mis-ti-cắrĭ) – (unã cu misticari2)

§ mastic (más-ticŭ) vb I mãsticai (mãs-ti-cáĭ), mãsticam (mãs-ti-cámŭ), mãsticatã (mãs-ti-cá-tã), mãsticari/mãsticare (mis-ti-cá-ri) – (unã cu meastic2)

§ mãs-ticat (mãs-ti-cátŭ) adg mãsticatã (mãs-ti-cá-tã), mãsticats (mãs-ti-cátsĭ), mãsticati/mãsticate (mãs-ti-cá-ti) – (unã cu misticat2)

§ mãsticari/mãsticare (mãs-ti-cá-ri) sf mãsticãri (mãs-ti-cắrĭ) – (unã cu misticari2)

§ measticã (meás-ti-cã) sf meastitsi/meastitse (meás-ti-tsi) – loclu iu un arãu s-vearsã tu-un altu; amisticarea-a apiljei di la doauã arãuri; mintiturã
{ro: confluenţă}
{fr: confluence}
{en: confluence, junction (of rivers)}
ex: astãljem di meastica-a Vãrdarlui

§ amisticãturã1 (a-mis-ti-cã-tú-rã) sf amisticãturi (a-mis-ti-cã-túrĭ) – starea tu cari s-aflã ma multi lucri tsi suntu amisticati (mintiti) multu; misticãturã, ameasticã, ameastic, mintiturã
{ro: mestecătură; confuzie}
{fr: mêlange; confusion}
{en: mixture, blend; confusion}

§ ameastic3 (a-meás-ticŭ) sn ameastitsi/ameastitse (a-meás-ti-tsi) – (unã cu amisticãturã1)

§ ameasticã (a-meás-ti-cã) sf fãrã pl – (unã cu amisticãturã1)

§ misticãturã (mis-ti-cã-tú-rã) sf misticãturi (mis-ti-cã-túrĭ) – (unã cu amisticãturã1)

§ dizmeastic (diz-meás-ticŭ) (mi) vb I dizmisticai (diz-mis-ti-cáĭ), dizmisticam (diz-mis-ti-cámŭ), dizmisticatã (diz-mis-ti-cá-tã), dizmisticari/diz-misticare (diz-mis-ti-cá-ri) – li-aleg tra s-hibã-ahoryea, lucri tsi suntu amisticati; lu ndreg un lucru tra s-nu mata hibã mintit; discaci lucri (peri, barbã, hiri, etc.) tsi suntu ncãrshiljati (mintiti, ciufuliti, etc.); discaci
{ro: descurca}
{fr: démêler, débrouiller}
{en: unravel, disentangle}
ex: s-amisticarã ljitsãli?, cu zorea s-diz-measticã (s-discaci); dizmisticai ardãtsinjli di shiboi di-ardãtsinjli di busuljoc; nã dizmisticãm tutiputa

§ dizmisticat (diz-mis-ti-cátŭ) adg dizmisticatã (diz-mis-ti-cá-tã), dizmisticats (diz-mis-ti-cátsĭ), dizmisticati/dizmisticate (diz-mis-ti-cá-ti) – (lucru) tsi easti aleptu tra s-nu mata armãnã mintit; tsi easti discãceat
{ro: descurcat}
{fr: démêlé, débrouillé}
{en: unraveled, disentangled}

§ dizmisticari/dizmisticare (diz-mis-ti-cá-ri) sf dizmisticãri (diz-mis-ti-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-dizmeasticã tsiva; discãceari
{ro: acţiunea de a descurca}
{fr: action de démêler, de débrouiller}
{en: action of unraveling, of disentangling}

1: arucutescu = beau i mãc; trec prit gãrgãlan mãcari i beari;
2: lu-arucutescu = l-vatãm, lu-aruc mpadi di-l vatãm)
{ro: rostogoli}
{fr: (faire) rouler}
{en: roll, turn over and over}
ex: cheatra tsi s-arucuteashti (s-minã anvãrtinda-si di-unã parti sh-di-alantã), mushclju nu-acatsã; s-arucutea pripadi; s-arucuti di pri dzeanã; curcubeta, arucutindalui, arucutindalui, agiumsi la pãlati; astã searã s-arucutescu (s-bagã s-doarmã deadun) gionili shi nveasta nauã; trapsi fãndac shi lu-arucuti (fig: l-deadi di padi, l-vãtãmã); lu-arucutirã (fig: l-tãljarã) ca un nãmalj; easti di-atselj tsi arucutescu (fig: bea i mãcã) multu; s-arucutea di pi ohtu; elj arucutescu la hani
(expr: bea yin, arãchii, etc.); arucutirã (bãnarã) aproapea trei anj; cara nu-ai tsi s-fats, arucutea chetri din dzeanã

§ arucutit (a-ru-cu-títŭ) adg arucutitã (a-ru-cu-tí-tã), arucutits (a-ru-cu-títsĭ), arucutiti/arucutite (a-ru-cu-tí-ti) – tsi s-ari minatã anvãrtinda-si shi turnãnda-si ca aroata; tsi easti tes mpadi i pi crivati (sh-etim tra s-lu-acatsã somnul); arcutit, antãvãlit, andãvãlit, cutuvulit, cutãvãlit, cutuvlit, ntãvãlit, tãvãlit, anduchilit, ghilindit, chilindit
{ro: rostogolit}
{fr: roulé}
{en: rolled, turned over and over}
ex: cãndu njershu s-lu ved lu-aflai arucutit (tes pri crivati; icã mbitat); easti arucutit (fig: easti biut, mbitat, dzadã)

§ arucutiri/arucutire (a-ru-cu-tí-ri) sf arucutiri (a-ru-cu-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arucuteashti cariva; arcutiri, antãvãliri, andãvãliri, cutuvuliri, cutãvãliri, cutuvliri, ntãvãliri, tãvãliri, anduchiliri, ghilindiri, chilindiri
{ro: acţiunea de a (se) rostogoli; rostogolire}
{fr: action de (faire) rouler}
{en: action of rolling, of turning over and over}

§ arocuta (a-ró-cu-ta) adv – atsea tsi fatsi un tsi s-da pristi cap arucutinda-si; culutumbã, curtumbã, tumbã, drãclã
{ro: tumbă, de-a berbeleacul}
{fr: culbute, cul par dessus tête}
{en: head over heels}

§ arucutish (a-ru-cu-tíshĭŭ) sn arucutishuri (a-ru-cu-tí-shĭurĭ) – loc aripidinos ca tu-unã arãpã iu poati omlu si s-da culutumba; aripidinã, ripidinã, arãpidinã, arãpãdinã, arãpãdzãnã, catifur
{ro: povârniş}
{fr: pente, penchant}
{en: slope}
ex: arucutishlu era fari ndreptu (aripidina eara multu arãpoasã)

§ arcutescu (ar-cu-tés-cu) (mi) vb IV arcutii (ar-cu-tíĭ), arcuteam (ar-cu-teámŭ), arcutitã (ar-cu-tí-tã), arcutiri/arcutire (ar-cu-tí-ri) – (unã cu arucutescu)
ex: arcutea-l hima
(expr: aruc-lu mpadi, vatãmã-l); yinghits furi el arcutea
(expr: vãtãma)

§ arcutit (ar-cu-títŭ) adg arcutitã (ar-cu-tí-tã), arcutits (ar-cu-títsĭ), arcutiti/arcutite (ar-cu-tí-ti) – (unã cu arucutit)

§ arcutiri/arcutire (ar-cu-tí-ri) sf arcutiri (ar-cu-tírĭ) – (unã cu arucutiri)

§ arucutos (a-ru-cu-tósŭ) adg arucutoasã (a-ru-cu-tŭá-sã), arucutosh (a-ru-cu-tóshĭ), arucutoasi/arucutoase (a-ru-cu-tŭá-si) – tsi sh-u-adutsi cu un tserclju icã discu; stronghil, gurguljitos, gurguljutos, ngurguljitos, gurguljat, vãrligos, nvãrligos, anvãrligos, ãnvãrligos, nvãrgos, ãnvãrgos, nvrãgos;
(expr: zboarã arucutoasi = zboarã spusi cu diplumãtii (ashi cum lipseashti ca omlu si sh-agiungã scupolu); zboarã diplumatitsi)
{ro: rotund, rotunjit}
{fr: rond, arrondi}
{en: round, rounded}
ex: aflai unã cheatrã arucutoasã (stronghilã); unã lugurii arucutoasã (stronghilã)

§ rucutescu (ru-cu-tés-cu) (mi) vb IV rucutii (ru-cu-tíĭ), rucuteam (ru-cu-teámŭ), rucutitã (ru-cu-tí-tã), rucutiri/rucutire (ru-cu-tí-ri) – (unã cu arucutescu)
ex: rucuti voza pãnã n tsilar; va s-mi rucutescu (s-mi tindu) niheamã; lu-acãtsarã sh-lu rucutirã
(expr: l-vãtãmarã)

§ rucutit (ru-cu-títŭ) adg rucutitã (ru-cu-tí-tã), rucutits (ru-cu-títsĭ), rucutiti/rucutite (ru-cu-tí-ti) – (unã cu arucutit)

§ rucutiri/rucutire (ru-cu-tí-ri) sf rucutiri (ru-cu-tírĭ) – (unã cu arucutiri)

{ro: desuflecat}
{fr: qui a défait les manches retroussée}
{en: who has pulled down the rolled sleeves}

§ discumbusiri/discumbusire (dis-cum-bu-sí-ri) sf discumbusiri (dis-cum-bu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-discumbuseashti; scumbusiri, nãscumbusiri
{ro: acţiunea de a desufleca; suflecare}
{fr: action de défaire les manches retroussées}
{en: action of pulling down the rolled sleeves}

§ scumbusescu (scum-bu-sés-cu) (mi) vb IV scumbusii (scum-bu-síĭ), scum-buseam (scum-bu-seámŭ), scumbusitã (scum-bu-sí-tã), scum-busiri/scumbusire (scum-bu-sí-ri) – (unã cu ascumbusescu)
ex: featã cu minti sh-lucrãtoari, s-ascumbusi shi li-adrã tuti lucrili a casãljei hãzãri; picurarlji si scumbusirã; pushclja-sh si scumbusi

§ scumbusit (scum-bu-sítŭ) adg scumbusitã (scum-bu-sí-tã), scumbusits (scum-bu-sítsĭ), scumbusiti/scumbusite (scum-bu-sí-ti) – (unã cu ascumbusit)
ex: scumbusitã pãnã di coati

§ scumbusiri/scumbusire (scum-bu-sí-ri) sf scumbusiri (scum-bu-sírĭ) – (unã cu ascumbusiri)

§ nãscumbusescu (nãs-cum-bu-sés-cu) (mi) vb IV nãscumbusii (nãs-cum-bu-síĭ), nãscum-buseam (nãs-cum-bu-seámŭ), nãscumbusitã (nãs-cum-bu-sí-tã), nãscumbusiri/nãscumbusire (nãs-cum-bu-sí-ri) – (unã cu ascum-busescu)
ex: tora va s-mi nãscumbusescu s-fac pitã; nãs-cumbusea-tsi s-nu-ts fats ntroc mãnica

§ nãscumbusit (nãs-cum-bu-sítŭ) adg nãscumbusitã (nãs-cum-bu-sí-tã), nãscumbusits (nãs-cum-bu-sítsĭ), nãscumbusiti/nãscumbusite (nãs-cum-bu-sí-ti) – (unã cu ascumbusit)

§ nãscumbusiri/nãscumbusire (nãs-cum-bu-sí-ri) sf nãscumbusiri (nãs-cum-bu-sírĭ) – (unã cu ascumbusiri)

§ azvistusiri/azvistusire (az-vis-tu-sí-ri) sf azvistusiri (az-vis-tu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-azvistuseashti; cãlchirusiri
{ro: acţiunea de a vărui; văruire}
{fr: action d’enduire de chaux, de badigeonner}
{en: action of liming}

(expr: nibitisit ghini un lucru = ninti ca s-lu bitiseascã ghini lucrul)
{ro: neterminat}
{fr: inachevé}
{en: unfinished}
ex: nibitisit
(expr: cãt nu eara ninga bitisit, ninti ca s-bitiseascã) ghini zborlu

§ nibitisiri/nibitisire (ni-bi-ti-sí-ri) sf nibitisiri (ni-bi-ti-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu bitiseashti un lucru; nibitsiri, nimburiri, niburiri
{ro: acţiunea de a nu termina; neter-minare}
{fr: action de ne pas achever}
{en: action of not finishing}

§ bitisitã (bi-ti-sí-tã) sf fãrã pl – faptul cã s-ari bitisitã un lucru; partea tsi s-aflã tu soni, aclo iu s-bitiseashti lucrul; oara dit soni cãndu bitiseashti tsiva; bitsitã, ishitã, inshitã, scãrchiturã, buritã, scoluzmã, soni
{ro: sfârşit}
{fr: fin}
{en: end}
ex: bitisita (oara dit soni) a lumiljei; eara tu bitisita a dunjailjei; tora tu bitisita (burita)-a stãmãniljei nu mi-acats di arãzboi; tu bitisitã (tu soni) mi dush la elj; tu bitisita (ishita)-a bisearicãljei; bitisita (sonea) aleadzi; pãnã tu bitisita (burita)-a banãljei; tu bitisita (inshita)-a meslui

§ bitsescu (bi-tsés-cu shi bit-sés-cu) (mi) vb IV bitsii (bi-tsíĭ shi bit-síĭ), bitseam (bi-tseámŭ shi bit-seámŭ), bitsitã (bi-tsí-tã shi bit-sí-tã), bitsiri/bitsire (bi-tsí-ri shi bit-sí-ri) – (unã cu bitisescu)

§ bitsit (bi-tsítŭ shi bit-sítŭ) adg bitsitã (bi-tsí-tã shi bit-sí-tã), bitsits (bi-tsítsĭ shi bit-sítsĭ), bitsiti/bitsite (bi-tsí-ti shi bit-sí-ti) – (unã cu bitisit)

§ bitsiri/bitsire (bi-tsí-ri shi bit-sí-ri) sf bitsiri (bi-tsírĭ shi bit-sírĭ) – (unã cu bitisiri)
ex: tu bitsirea-a lariljei

§ bitsitã (bi-tsí-tã shi bit-sí-tã) sf fãrã pl – (unã cu bitisitã) bitisit (bi-ti-sítŭ) adg – vedz tu bitisescu

§ mburit (mbu-rítŭ) adg mburitã (mbu-rí-tã), mburits (mbu-rítsĭ), mburi-ti/mburite (mbu-rí-ti) – (unã cu burit)
ex: di iconj nincã nu eara mburitã (nu eara bitisitã); lucru mburit (bitisit)

§ mburi-ri/mburire (mbu-rí-ri) sf mburiri (mbu-rírĭ) – (unã cu burit)
ex: va s-tragã a etãljei munduiri, tsi pute nu au trã mburiri (trã bitisiri)

§ buritã (bu-rí-tã) sf fãrã pl – faptul cã s-ari bitisitã un lucru; partea tsi s-aflã tu soni, aclo iu s-bitiseashti lucrul; oara dit soni cãndu bitiseashti tsiva; mburitã, bitisitã, bitsitã, ishitã, inshitã, scãrchiturã, scoluzmã, soni
{ro: sfârşit}
{fr: fin}
{en: end}
ex: tu buritã (soni), nãsh sots s-fac; va s-ti veglju di tuts dushmanjlji pãnã tu burita (bitisita) a banãljei a ta

§ mburitã1 (mbu-rí-tã) sf fãrã pl – (unã cu buritã)

§ mburitã2 (mbu-rí-tã) adv, sf mburiti/mburite (mbu-rí-ti) – tsi-aspuni mesea-a unui lucru (vearã, cãldurã, etc.); tu chirolu di mesi, yii, ayii, vahti
{ro: toi, mijloc}
{fr: milieu, plein, fort}
{en: middle}
ex: eara tu mburita (mesea) a cãloariljei

{ro: (caier) desfăcut}
{fr: (quenouillée) défaite}
{en: (tows of wool) unmade}

§ discãirari/discãirare (dis-cã-i-rá-ri) sf discãirãri (dis-cã-i-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãdi cariva discairã
{ro: acţiunea de a desface caiere de tors}
{fr: action de défaire la quenouillée}
{en: action of unmaking tows}