DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aestu

aestu (a-ĭés-tu) pr aestã (a-ĭés-tã), aeshti (a-ĭésh-ti) shi aeshtsã (a-ĭésh-tsã), aesti/aeste (a-ĭés-ti) – pronumã trã un lucru (hiintsã) tsi s-aflã aproapi di-atsel tsi zburashti; aistu, istu, ist, atsestu, atsistu
{ro: acesta}
{fr: ce, ce-ci}
{en: this}
ex: aestu plãndzi; amirã-lj dzã-tsea-a-aishtui; aestu cap tsi-i gol di minti; aestu an voi s-nu dishcljidets; aishtei featã; aishtor dã-lã n cap; cu tuti aesti, el muri

§ aistu (a-ís-tu) pr aistã (a-ís-tã), aishti (a-ísh-ti) shi aishtsã (a-ísh-tsã), aisti/aiste (a-ís-ti) – (unã cu aestu)
ex: earna aistã; haraua-a aishtiljei (aishtei) casã; tsi-lj yini sh-a-aishtei (sh-a-aishtiljei)

§ estu (ĭés-tu) pr estã (ĭés-tã), eshti (ĭésh-ti) shi eshtsã (ĭésh-tsã), esti/este (ĭés-ti) – (unã cu aestu)
ex: nica estã (tu scriarea-a noastrã: nica-aestã) oarã s-mi-avdzã

§ istu (ís-tu) pr istã (ís-tã), ishti (ísh-ti) shi ishtsã (ísh-tsã), isti/iste (ís-ti) – (unã cu aestu)
ex: istã thamã nu shi shtii

§ ist1 (ístŭ) pr istã (ís-tã), ishti (íshtĭ), isti/iste (ís-ti) – (unã cu aestu)

§ aestan (a-ĭés-tanŭ) adv – anlu aestu
{ro: anul acesta}
{fr: cette année}
{en: this year}
ex: io va mi duc aestan sã-l vatãm; li-asteasi yipturli sh-aestan

§ estan (ĭés-tanŭ) adv – (unã cu aestan)
ex: armãnjlji estan (anlu-aestu) tuts nu es; nitsi estan (anlu-aestu), ni di vearã; estan s-featsi multã auã

§ atsestu (a-tsés-tu) pr atseastã (a-tseás-tã), atseshtsã (a-tsésh-tsã), atseasti/atseaste (a-tseás-ti) – (unã cu aestu)

§ atsistu (a-tsís-tu) pr atsistã (a-tsís-tã), atsishtsã (a-tsísh-tsã), atsisti/atsiste (a-tsís-ti) – (unã cu aestu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

am1

am1 (ámŭ) vb II avui (a-vúĭ), aveam (a-veámŭ), avutã (a-vú-tã), aveari/aveare (a-veá-ri) – (tsãn tsiva tsi) easti a meu;
(expr:
1: am, ari, etc. = escu, hiu, mi aflu, easti, s-aflã, etc.;
2: am arshini = nj-easti-arshini, mi-arushinedz;
3: am njilã = hiu njilos, mi curmã njila;
4: am arcoari = nj-easti-arcoari;
5: am inimã, curai = nu nj-easti fricã;
6: lu am tru inimã = l-voi multu;
7: lu-am tru nãri = nu-l voi;
8: lu-am tr-arcari = nu-l voi, lu cãtãfronjisescu;
9: lu am tru minti, tru oclju = mi minduescu la el;
10: nj-am menga, mintea, cãshtiga = bag oarã;
11: nu mi-ari loclu = nu-am isihii, ashteptu cu nearãvdari; nu mi tsãni loclu;
12: nj-u am = lugursescu, pistipsescu;
13: avem zbor = nã aduchim;
14: lj-am unã = lu-agudescu, lj-dau unã, lj-amin unã;
15: (am ahãti di) nu-am iu s-li bag = am multi;
16: muljarea ari ficior = muljarea amintã ficior; etc., etc., etc.)
{ro: avea, poseda}
{fr: avoir, posséder}
{en: have, own}
ex: io am oclji, voi avets ureclji; elj au semnu tu frãmti; ari
(expr: s-aflã) leamni tu pãduri; ari
(expr: easti, tricu) un mes di cãndu muri; nu lu-ari loclu
(expr: nu-ari isihii, nu-l tsãni loclu); ashi avem zbor
(expr: n-aduchim); lj-ari unã
(expr: ãlj da unã, lu-agudeashti) cu cioclu; foc lj-ari nãoarã
(expr: lj-aminã unãoarã cu tufechea); mbitatlu sh-u-ari
(expr: pistipseashti) cã nãs i amirã; chirutlu sh-u-ari
(expr: lugurseashti) cã altu ca nãs nu ari; sh-u-avurã
(expr: pistipsirã) cã suntu hicati; tsi-u ai
(expr: lugurseai) cã aduchea tsiva di banã?; tsi oarã-avem
(expr: tsi oarã easti), Nicola?; ma nu-ari
(expr: nu tricurã) trei minuti; estan nu ari
(expr: nu s-aflã) oi multi tu muntsã; nu s-ari avutã (nu-ari faptã, nu-ari criscutã) ahãtã earbã; aoa lj-ari
(expr: easti s-lj-acatsã), aclo lj-ari, lj-agiumsi; tsi om ari
(expr: easti, s-aflã) la shoput?; shtits cã ari
(expr: suntu, s-aflã) stihii aoatsi?; trã tse nu ari
(expr: nu suntu, nu es, nu s-fac) ghiftsã furi?; avea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

an1

an1 (ánŭ) sm anj (ánjĭ) – chirolu tsi-lj lipseashti a loclui tra si s-anvãrteascã unãoarã deavãrliga-a soarilui; chiro di 12 mesh; chiro di 365 di dzãli shi shasi sãhãts; sini;
(expr:
1: an = anlu tsi tricu;
2: aoa (tora) sh-un an (sh-doi anj, etc.) = cu un an (doi anj, etc.) ma ninti;
3: alantu an = anlu tsi yini dupã-aestu an;
4: di anj shi anj = di multu chiro;
5: an di an; an cu an = cati an cu-arada;
6: un an cu anlu = un an ntreg, tamam un an;
7: un an cali = calea tsi poati s-u facã omlu tu-un an;
8: anlu sh-njiclu = cãti-un njic cati an;
9: pri doi (trei, patru, etc.) anj ãn cap = tamam cãndu lji ncljisi doilji (treilji, patrulji, etc.) anj;
10: agiungu (hiu) tu anj = am ilichia tu cari pot s-mi nsor (s-mi mãrit);
11: njic di anj; njic tu anj = tinir, cari nu-ari ilichia (tra s-poatã s-facã un lucru);
12: mari di anj; mari tu anj; tricut di anj = aush, cari easti mari di ilichii (tra s-lu-adarã un lucru);
13: lj-ari anjlji sum cãciulã = ari ma multsã anj di-atselj tsi-lj spuni (i va s-lji spunã);
14: la multsãlj anj = urari datã a unui om tra s-aibã banã lungã, s-bãneadzã multsã anj;
15: (dzua di) Anlu Nou = protlu di Yinar; prota dzuã a anlui; dzua tsi intrã anlu; dzua di Ayiu-Vasili)
{ro: an}
{fr: année}
{en: year}
ex: un arburi mari, frãndzãli sh-ari albi di-unã parti, lãi di-alantã parti (angucitoari: anlu); ficiorlu-a meu easti di 12 di anj; s-trei anj di dzãli di cãndu vdzish; anlu-aestu multu-arãu; an (anlu tsi tricu) bishi sh-aestan (sh-aestu an) s-avdzã; tsi-adutsi oara, nu-adutsi anlu; anjlji bunj ti nveatsã s-aspardzi, sh-anjlji grei s-adunj; agiumsirã tu anj
(expr: tu ilichia) ta si sã nsoarã; an
(expr: anlu tsi tricu, aoa sh-un an) nã cãlcarã furlji; an
(expr: aoa sh-un an) earam Bituli; nsoarã-ti, hilj, cã tu anj eshti
(expr: ai ilichia tsi pots s-ti nsori); eara tamam tru anj
(expr: tu ilichia di nsurari, mãrtari)

§ antsãrtsu (an-tsắr-tsu) adv – aoa sh-doi anj
{ro: anţărţ, acum doi ani}
{fr: il y a deux ans}
{en: two years ago}
ex: antsãrtsu (aoa sh-doi anj) earam Bucureshti

§ an-antsãrtsu (an-an-tsắr-tsu) adv – aoa sh-trei anj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

apilpisescu

apilpisescu (a-pil-pi-sés-cu) (mi) vb IV apilpisii (a-pil-pi-síĭ), apilpiseam (a-pil-pi-seámŭ), apilpisitã (a-pil-pi-sí-tã), apilpisi-ri/apilpisire (a-pil-pi-sí-ri) – mi-aflu tu-unã halã greauã shi-nj cher tutã umutea cã lucrili va sã ndreagã; mi-acatsã deaspirlu; dispir
{ro: (se) dispera, (se) descuraja}
{fr: désesperer, (se) décourager}
{en: despair, discourage}
ex: s-apilpisi (sh-chiru umutea); mi-avea apilpisitã (faptã sã-nj cher nãdia) zãrazea (znjia) di estan

§ apilpisit (a-pil-pi-sítŭ) adg apilpisitã (a-pil-pi-sí-tã), apilpisits (a-pil-pi-sítsĭ), apilpisiti/apilpisite (a-pil-pi-sí-ti) – tsi s-aflã tu-unã halã greauã shi sh-cheari umutea cã lucrili va sã ndreagã; tsi lu-acãtsã deaspirlu; dispirat
{ro: disperat, descurajat}
{fr: désesperé, découragé}
{en: despaired, discouraged}
ex: tsi ampaturi ca un apilpisit?

§ apilpisiri/apilpisire (a-pil-pi-sí-ri) sf apilpisiri (a-pil-pi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva apilpiseashti; apilpisii, dispirari, deaspir
{ro: acţiunea de a (se) dispera, de a (se) descuraja; disperare, descurajare}
{fr: action de désesperer, de (se) décourager}
{en: action of despairing, of discouraging}

§ apilpisii/apilpisie (a-pil-pi-sí-i) sf apilpisii (a-pil-pi-síĭ) – atsea tsi ari omlu tsi easti apilpisit; deaspir
{ro: disperare}
{fr: désespoir}
{en: despair}
ex: apilpisia (deaspirlu) nu easti vãrnãoarã cu amintatic

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arihati/arihate

arihati/arihate (a-ri-há-ti) sf (shi adv) arihãts (a-ri-hãtsĭ) – starea di deavãrliga di noi cãndu easti tãtseari (fãrã nitsiun vrondu) shi nu s-avdi tsiva; starea sufliteascã tu cari n-aflãm cãndu aduchim unã isihii, fãrã frimintãri sh-cripãri; discurmarea faptã dupã un copus greu; arãhati, rihati, arãpas, aripas, arupas, rãpas, ripas, rupas, irini, arinji, isihii;
(expr: arihati la caplu-ts! = s-ti ved cã ai arihati tu murminti, s-ti ved mortu)
{ro: repaus, linişte, pace}
{fr: tranquillité, repos, paix, loisir}
{en: tranquillity, calmness, stillness, peace, leisure}
ex: avem arihati (isihii); arihãts la caplu-lj!
(expr: s-lu ved tu murminti, s-moarã); stãm arihati (ca adv: isihi, tu isihii); nu va lu-alas arihati; shidea tora cu inima arihati; trapsi tu-aushatic arihatea

§ rihati/rihate (ri-há-ti) sf (shi adv) rihãts (ri-hãtsĭ) – (unã cu arihati)
ex: di-anda avdzã aesti zboarã sh-chirdu sh-rihatea shi somnul shi sãnãtatea; va s-ai rihati ca si nvets shi si scriiri; shidzurã rihati estan andartsãlj di frica-a ascheriljei; fu rihati n hoarã an; dornji rihati, vrute; njiclu-aestu nu mi-alasã dip rihati; shedz-tsã rihati, ficior!

§ arãhati/arãhate (a-rã-há-ti) sf (shi adv) arãhãts (a-rã-hãtsĭ) – (unã cu arihati)
ex: sh-bea ciubuchea cu arãhati; du-ti sh-caftã-ts arãhatea

§ arihãtipsescu (a-ri-hã-tip-sés-cu) (mi) vb IV arihãtipsii (a-ri-hã-tip-síĭ), arihã-tipseam (a-ri-hã-tip-seámŭ), arihãtipsitã (a-ri-hã-tip-sí-tã), ari-hãtipsiri/arihãtipsire (a-ri-hã-tip-sí-ri) – mi curmu di la un copus tsi-l fac (lucru tsi mi avurseashti multu) tra sã-nj ljau anasa shi sã-nj yinã suflitlu la loc; stau tes shi nj-aflu arihati (mi discurmu, cã hiu avursit); isihãsescu, irinipsescu, discurmu, dizvursescu, dispustusescu, apãnghisescu, arãpas, arãpãsedz, arãpãsescu, aripas, aripãsedz, arupas, rãpas, rãpãsedz, rupas, rupusedz, ripas {(se) odihni, linişti}
{fr: (se) reposer, (se) tranquilliser}
{en: rest, calm down}
ex: chirolu sh-horili-a noastri arihãtipsirã (isihãsirã)

§ arihãtipsit (a-ri-hã-tip-sítŭ) adg arihãtipsitã (a-ri-hã-tip-sí-tã), arihãtipsits (a-ri-hã-tip-sítsĭ), arihãtipsiti/arihãtipsite (a-ri-hã-tip-sí-ti) – tsi s-ari curmatã di la (ari astãmãtsitã) copuslu faptu (lucru tsi-l avurseashti multu), tra sã-sh lja anasa tra si sh-aflã arihatea; tsi ari shidzutã tes tra s-isihãseascã; isihãsit, irinipsit, discurmat, dizvursit, dispustusit, apãnghisit, arãpãsat, arãpãsit, aripãsat, arupãsat, rãpãsat, rupusat, ripãsat {odihnit, liniştit}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ayitã

ayitã (a-yí-tã) sf ayiti/ayite (a-yí-ti) – arburic cu truplu tsi s-tradzi-azvarna pri loc (sh-tr-atsea, tra s-creascã cãtrã nsus, si ngãrlimã di alti planti i dãrmi plãntati tu loc), cu arãdãtsinã vãrtoasã, dit cari es lumãchitsili cu frãndzã mãri hãrãxiti, shi fructili (arapuni di-auã, dit cari s-adarã yinlu); yitã, yiti, ayitsã, yitsã, aghitã, ghitã, ghiti, aghitsã, ghitsã, climã, climatã, luzincã;
(expr: lacrimã di-ayitã = dzama tsi easi dit truplu di-ayitã)
{ro: viţă de vie}
{fr: (pied de) vigne}
{en: vine}
ex: nã ayitã cu-un arapuni di-auã; plãndzea ca ayita dit ayinji

§ yitã (yí-tã) sf yiti/yite (yí-ti) – (unã cu ayitã)
ex: videts, yiti nãscu di tru loc

§ yiti/yite (yí-ti) sf pl(?) – (unã cu ayitã)
ex: sum yitea ngãlbinitã; lishor cum yitea lãcrimeadzã; ari nã yiti tsi aumbreadzã uborlu tut; s-uscã yitea di-acasã

§ ayitsã (a-yí-tsã) sf ayitsi/ayitse (a-yí-tsi) – (unã cu ayitã)

§ yitsã (yí-tsã) sf yitsi/yitse (yí-tsi) – (unã cu ayitã)

§ aghitã (a-ghí-tã) sf aghiti/aghite (a-ghí-ti) – (unã cu ayitã)

§ ghitã (ghí-tã) sf ghiti/ghite (ghí-ti) – (unã cu ayitã)
ex: ca ghita s-ti nvãrlighedz

§ ghiti/ghite (ghí-ti) sf ghiti/ghite (ghí-ti) – (unã cu ayitã)
ex: tãljash ghitea tu-atsea dzuã; ghitea easti ncãrcatã cu-auã

§ aghitsã (a-ghí-tsã) sf aghitsi/aghitse (a-ghí-tsi) – (unã cu ayitã)

§ ghitsã (ghí-tsã) sf ghitsi/ghitse (ghí-tsi) – (unã cu ayitã)

§ ayinji/ayinje (a-yí-nji) sf ayinj (a-yínjĭ) – loc iu omlu ari siminatã ayiti tra s-creascã shi s-facã auã; yinji; sad;
(expr:
1: mi-acãtsarã tu-ayinji = mi-acãtsarã cãndu fãtseam un lucru tsi nu lipsea fãtseari;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

banã

banã (bá-nã) sf fãrã pl – harea tsi-l fatsi omlu (pravda, earba, etc.) s-hibã yiu; starea-a-atsilui tsi s-aflã dealihea tu lumi (cã easti unã prici yii i un lucru tsi nu easti yiu) di cãndu s-fatsi shi pãnã s-afãnseashti dit aestã lumi; bãnata (soea di banã, treaca, treatsita) tsi u dutsi cariva; yeatsã, zuii, treacã, treatsitã, bãnatã;
(expr:
1: apã di banã = apã dit pãrmiti tsi ntinireashti, tsi nyeadzã lumea, tsi-l fatsi omlu s-nu moarã; apã athanatã; apã yii);
2: am banã di cãni = am banã-arauã, greauã, trag multi, am mash cripãri;
3: nj-mãc bana = mi nvirinedz, crep, mi sicãldisescu, ãnj lãescu (nj-mãc) inima;
4: ts-astingu bana = ti vatãm, ti mor;
5: nu-lj dau banã = nu lu-alas isih, lj-fac bana amarã;
6: ari bana acãtsatã cu hirlu = easti tu mari piriclju sã-sh chearã bana, s-moarã;
7: mi doari bana; u voi bana = voi multu s-bãnedz, nu voi s-mor;
8: ashi s-ts-ai bana! = ti pãlãcãrsescu!, fãts njilã!, aman!;
9: bana-a banãljei = banã multu bunã, nu-ari banã ma bunã;
10: mi-ashternu pi banã = nchisescu s-bãnedz ghini)
{ro: viaţă}
{fr: vie, train de la vie}
{en: life, living}
ex: omlu ari sh-banã sh-moarti; cãt aush s-hibã omlu, bana-i dultsi; avu banã lungã, vidzu nipots sh-nipots; greauã easti bana!; cu bana tuti sã ndreg; nu-am banã (treacã bunã) cu tini; va ts-astingu bana
(expr: va ti vatãm); nu-nj da banã
(expr: nu mi-alasã isih) un minut; nj-am nã soacrã! nu-nj da banã
(expr: nj-fatsi bana-amarã); aoa i bana-a banãljei
(expr: banã multu bunã)

§ bãnedz (bã-nédzŭ) vb I bãnai (bã-náĭ), bãnam (bã-námŭ), bãnatã (bã-ná-tã), bãnari/bãnare (bã-ná-ri) – mi aflu tu banã; hiu yiu; fac tut tsi lipseashti (mãc sh-beau, mi-afirescu di arcoari shi piriclju, etc.) tra s-armãn tu banã; stau shi-nj trec bana tu-un loc (crat, casã, etc.) singur i cu cariva; ljau anasã, adilj
{ro: vieţui, trăi}
{fr: vivre}
{en: live}
ex: cãt bãnedz, ahãtu-nvets; s-nã bãnãm hãrzita banã; bãnedz sh-cama arãu; bãnedz ghini, nu-nj lipseashti tsiva; bãneadzã (sta cu casa shi sh-treatsi bana) ninga n Cljisurã; s-bãnats shi s-alghits ca Elimbul; cã ma multu nu s-bãneadzã; s-bãnãm doilji cã di-anculea yini aushaticlu

§ bãnat (bã-nátŭ) adg bãnatã (bã-ná-tã), bãnats (bã-nátsĭ), bãnati/bãnate (bã-ná-ti) – tsi s-aflã tu banã; tsi easti yiu; tsi sh-ari tricutã bana (tu-un loc); cari fatsi tut tsi lipseashti tra s-armãnã tu banã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

biricheti1/birichete

biricheti1/birichete (bi-ri-chĭé-ti) sf birichets (bi-ri-chĭétsĭ) –
1: numã tsi s-da a yiptului dit agru (a zãrzãvãtslor dit grãdinã, a poamilor di pri ponj, etc.), tsi easti criscut sh-adunat di om dupã tsi s-fatsi;
2: lucru (yiptu) tsi s-featsi ma multu (ma mari) ca di-aradã; numir mari di lucri (grãni); lucru tsi easti bolcu (multu, cãt s-vrei, di pistaneu); bulãchi, bulunchi, artirizmã; (fig: biricheti = (i) grãn, (ii) pãni)
{ro: rod; berechet, abundenţă (de cereale)}
{fr: récolte; abondance (en céréales)}
{en: harvest, crop; abundance (in cereals)}
ex: biricheti di (multu, bolcu) grãn; estan easti biricheti (s-featsi multu yiptu); cãlcã tu casa-a noastrã cu cicior bun, cu nãsã nã intrã birichetea (avearea); criscu, s-featsi mari birichetea (fig: grãnlu); nu calcã birichetea (fig: pãnea)

§ biricheti2/birichete (bi-ri-chĭé-ti) adv – tsi easti bolcu, multu
{ro: cu abundenţă}
{fr: abondamment}
{en: abundantly}
ex: avem ahtãri ciuvanji biricheti (multi, cãti s-vrei)

§ birichetliu (bi-ri-chĭet-líŭ) adg birichetlii/birichetlie (bi-ri-chĭet-lí-i), birichetlii (bi-ri-chĭet-líĭ), birichetlii (bi-ri-chĭet-líĭ) – tsi-adutsi biricheti
{ro: care aduce abundenţă}
{fr: qui apporte abondance}
{en: that brings abundance}
ex: ploaea di-aeri easti birichitlii; pãnea di casã easti birichitlii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã