DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

alãxescu

alãxescu (a-lãc-sés-cu) (mi) vb IV alãxii (a-lãc-síĭ), alãxeam (a-lãc-seámŭ), alãxitã (a-lãc-sí-tã), alãxiri/alãxire (a-lãc-sí-ri) –
1: ljau (dau) un lucru trã un altu lucru (di idyea soi i cu idyea tinjii); fac un lucru tu loclu-a altui shi el va s-facã lucrul a meu; etc.
2: ãnj scot stranjili veclji (murdari) tra si-nj bag altili nali (curati, di-altã soi, etc.); mi nvescu cu stranji nali;
(expr:
1: alãxirã nealili = s-isusirã (feata sh-ficiorlu);
2: alãxescu paradzlji = dau (aspargu) unã carti mari di paradz trã alti cãrtsã ma njits cu idyea tinjii;
3: mi-alãxii tu fatsã = nu mi-ariseashti catastasea tu cari mi aflu;
4: nu nj-alãxeashti cu tsiva = nu s-aleadzi di mini, easti unã soi cu mini;
5: alãxescu calea = aleg unã altã cali; mi duc pri altã cali;
6: va lj-alãxescu Stã-Vinjirea tsi yini = va-l vatãm)
{ro: schimba, schimba îmbrăcămintea; îmbrăca în haine noi}
{fr: changer; changer de linge, changer de vêtements, habiller dans des habits neufs}
{en: change; change clothes, dress in a new suit}
ex: nu easti cum eara, s-alãxi multu; ca s-vrei, alãxea cu noi; ai s-alãxescu calea
(expr: s-aleg, s-mi duc pri altã cali); s-alãxim stranjili; alãxea-ti! (bagã-ts alti stranji tu loclu-a atsilor veclji!); aseara mi-alãxii (nj-bãgai stranji curati); adzã lu-alãxii cu cãmeashi ca cartea; alãxits-vã tu albi (nvishtets-vã tu stranji albi); tu tsiva nu lj-alãxea (tu tsiva nu s-alidzea di el); alãxirã nealili
(expr: s-isusirã) shi dupu trei mesh featsirã numta; u-alãxish
(expr: u-asparsish) lira?; dinãoarã s-alãxi tu fatsã sh-aduchi cã sh-avea datã zborlu, si-lj da ficiorlu; va ts-alãxescu Stã-Vinjirea
(expr: va ti fac s-nu yiurtiseshti Stã-Vinjirea tsi yini; va dzãcã, va ti vatãm)

§ alãxit (a-lãc-sítŭ) adg alãxitã (a-lãc-sí-tã), alãxits (a-lãc-sítsĭ), alãxiti/alãxite (a-lãc-sí-ti) –1: cari lja (da) un lucru trã un altu lucru (di idyea soi i cu idyea tinjii); cari fatsi un lucru tu loclu-a altui (ca el s-lu facã lucrul a lui); etc.
2: cari-sh scoati stranjili veclji (murdari) tra s-bagã altili nali (curati, di-altã soi, etc.); cari sã nveashti cu stranji nali
{ro: schimbat, care şi-a schimbat îmbrăcămintea; îmbrăcat în straie noi}
{fr: changé; qui a changé de linge; qui s’est habillé dans des habits neufs}
{en: changed; who is dressed in a new suit; who has changed clothes}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

analuyii

analuyii (a-na-lu-yí-i) sf analuyii (a-na-lu-yíĭ) – undzirea (ntreagã i mash unã parti) tsi sh-u fac doauã i ma multi lucri; uidii, udisetsã, udiseatsã, uidizmã, undziri, aducã, adutseari, adutsiri, eshã
{ro: analogie, asemănare}
{fr: analogie, ressemblance}
{en: analogy, similarity}

§ analug (a-ná-lugh) sm fãrã pl – partea cu cari un om agiutã la fãtsearea-a unui lucru; partea tsi-lj si cadi a unui dit un amintatic (dit exudili tsi s-fac, etc.); partea tsi-lj si cadi a unui cãndu sã mparti tsiva; parti, tãimi, tãini, curamanã
{ro: cotă, parte, porţie}
{fr: cote, part, proportion (d’un profit, taxes, etc.)}
{en: quota, allowance, proportion (of expenses, taxes, etc.}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

eshã

eshã (é-shĭã) sf fãrã pl – harea tsi u au doi (i ma multsã) oaminj (lucri) tra s-undzeascã un cu-alantu; undzirea tsi sh-u fac dauã lucri i hiintsi; uidii, uidisiri, uidizmã, udisetsã, undziri, adutseari, aducã
{ro: asemănare}
{fr: ressemblance, egalité}
{en: resemblance, equality}
ex: caftã-ts esha (uidia) totna

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

nvescu1

nvescu1 (nvés-cu) (mi) vb III shi II nviscui (nvis-cúĭ), nvish-team (nvish-teámŭ), nviscutã (nvis-cú-tã), nveashti-ri/nveashtire (nveásh-ti-ri) shi nvishteari/nvishteare (nvish-teá-ri) –
1: nj-bag stranjili pri mini; mi-alãxescu tu alti stranji;
2: acumpãr lucri di cari am ananghi trã mini (casã, ducheani, lucru, etc.); bag paradz tu-unã prãmãtii; vescu, anvescu, ãnvescu;
(expr:
1: nvescu = bag (mi nvescu cu) stranji curati, nali, mushati; mi stulsescu; bãtãljusescu; etc.;
2: nvescu lãili = bag stranji lãi, di jali; intru tu jali;
3: nvescu locuri = acoapir locuri)
{ro: (se) îmbrăca, cumpăra, procura, învesti}
{fr: vêtir, faire des emplettes, acheter, investir}
{en: dress, clothes, procure, invest}
ex: lu nviscui (lj-bãgai stranji, lu-alãxii) ghini; lã vinji la ureaclji hãbarea-a amirãlui sã nveascã lãili; deadi Dumnidzã sh-ari moasha di-iu s-mãcã shi sã nveascã; s-vã nveashtits (s-v-alãxits) tu stranji muljireshti; nu mi nviscui ninga; sã nviscu cu stranji arupti; niorlji nvescu dzenuri
(expr: acoapirã dzenuri); s-nã nvishtem (s-fãtsem pãzari trã, s-acumprãm) prãmãtii; namisa di pãnãyir iu nvishtea (iu-acumpãra) prãmãtii; tsi prãmãtii nviscu? lji nviscu paradzlji? (tu tsi prãmãtii lj-bãgã pãradzlji?); va sã nvishtem (va bãgãm paradz tu) tutunuri; frãmtea albã tra s-lj-u nvescu
(expr: s-lj-u stulsescu); datã la bãtãnji si nveascã
(expr: si bãtãljuseascã); nviscu duganea cu multã pãrmãtii

§ nviscut (nvis-cútŭ) adg nviscutã (nvis-cú-tã), nviscuts (nvis-cútsĭ), nviscuti/nviscute (nvis-cú-ti) – tsi ari bãgatã stranji pri el; tsi s-ari alãxitã; tsi easti alãxit tu stranji mushati; tsi (ari faptã pãzari shi) ari acumpratã prãmãtii; viscut, anviscut, ãnviscut
{ro: (bine) îmbrăcat, cumpărat, procurat, învestit}
{fr: (bien) vêtu, qui a fait des emplettes, acheté}
{en: clothed, (well) dressed, procured, invested}
ex: truplu sh-caplu nj-u tut una, pri-un cicior stau tutdiuna, cãmesh am ninumirati, sh-li portu nviscuti toati (angucitoari: cuceanlu); un aush cu patrudzãts di cãmesh nviscut (angucitoari: cuceanlu); si nveatsã dispuljat shi lj-easti-arshini nviscut; totna nviscut
(expr: nviscut ghini) s-ti ved; nviscutã ca (alãxitã tu stranji di) muljari; vidzu tu irnjii nã featã nviscutã tu stranji di-amiradz; lu poartã ghini sh-curat nviscut; soarili easti n prãndzu shi nãs nicã nu easti nviscut; casa lj-easti nviscutã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nvets1

nvets1 (nvétsŭ) (mi) vb I nvitsai (nvi-tsáĭ), nvitsam (nvi-tsámŭ), nvitsatã (nvi-tsá-tã), nvitsari/nvitsare (nvi-tsá-ri) – anvets, vets
1: lj-dzãc a unui, lucri tra s-li shtibã, cu boatsea i cu scriarea; aleg (dghivãsescu) unã carti tra s-aflu lucri tsi mi ntiriseadzã icã lucri di cari va s-am ananghi ma nãpoi tu banã; aflu unã habãri; dghi-vãsescu tu cãrtsã; dãscãlipsescu, dãscãlisescu, dãscãlescu, prãxescu;
2: lj-aspun a unui cum s-facã; dau minti (urminilji) a unui ti cum easti ghini s-facã; urnipsescu, urminipsescu, simvulipsescu;
3: cu fãtsearea di ma multi ori a idyiului lucru acats unã lishureatsã tu fãtsearea-a lui sh-nu nj-easti greu s-lu fac ghini; acats unã hui; (mi) mãlãxescu;
(expr: lji nvitsai apili = lji nvitsai adetsli, huili)
{ro: învăţa, instrui, afla, sfătui, (se) obişnui}
{fr: enseigner, s’instruire, conseiller, apprendre, habituer, s’accou-tumer}
{en: learn, teach, advise, get used to}
ex: nu-avea nvitsatã carti (nu s-avea dusã la sculii); nvitsã multu; mi nvitsai (mi mãlãxii) aoatsi; nveatsã (aflã) tsi curã; lishor sã nvets, ma greu s-fats; nvetslu ari shi dizvets; nvitsã tsi-agãrshirã alantsã; nvitsã (aflã) cã feata easti la hiljlu di-amirã; nveatsã tu giunatic, s-ti tindzi tu-aushatic; lu nvitsã (lu urnipsi) cum si zburascã; ti nvets (ti mãlãxeshti), cum mi nvitsai (mi mãlãxii) sh-io; nvitsã (nvitsã carti, dusi) tu sculiili din Poli; s-ari nvitsatã cu casa aestã sh-lj-easti greu si s-mutã; el mi nveatsã (nj-dãtsi cum s-fac, mi urnipseashti) ti ghinili-a meu; nveatsã altu sh-nãs nu s-veadi

§ nvitsat (nvi-tsátŭ) adg nvitsatã (nvi-tsá-tã), nvitsats (nvi-tsátsĭ), nvitsati/nvitsate (nvi-tsá-ti) – tsi-lj s-ari dzãsã (cu boatsea i cu scriarea) lucri tsi nu li shtia; tsi ari aflatã unã hãbari; cari fu urnipsit; cari s-ari mãlãxitã cu fãtsearea i arãvdarea-a unui lucru; tsi s-ari dusã la sculii; tsi easti om cu carti; anvitsat, vitsat, dghivãsit, dãscãlipsit, dãscãlisit, dãscãlit, prãxit, urnipsit, urmi-nipsit, simvulipsit, mãlãxit
{ro: învăţat, instruit, aflat, sfătuit, obişnuit}
{fr: enseigné, instruit, conseillé, appris, habitué, accoutumé}
{en: advised, learned, taught, got used to}
ex: gioni-aleptu shi nvitsat (cu carti, dus la sculii); oaminj alãgats shi nvitsats (tsi au faptã shi shtiu multã carti); urnipsits shi nvitsats (urnipsits); cum sh-eara nvitsat (cum sh-u-avea adetea); featili nvitsati (tsi s-au dusã la sculii, tsi nvitsarã carti), armãn nimãrtati; tuts nvitsatslji cunoscu un Dumnidzã; amirãlu cljimã nvitsatslj-a amirãriljei; nvitsat i mash pãtsãtlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pirdeshi/pirdeshe

pirdeshi/pirdeshe (pir-dé-shi) sf pirdesh (pir-déshĭ) – lãhtara tsi u-aducheashti omlu cãndu s-aflã nãintea-a unui piriclju mari (dealihea i minciunos); aspãreari multu mari; fricã, asparyiu, asparizmã, asparimã, asparmã, lãhtarã, frixi, datã, ceash, trom, trumarã, cutrom, chiutilichi
{ro: spaimă, frică}
{fr: crainte, peur}
{en: fear}
ex: tricu pirdesha (frica) aestã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

saric

saric (sá-ricŭ) sm pl(?) – unã soi di tsãsãturã groasã di lãnã dit cari s-fac stranji huryiteshti; pustavi groasã ca shiaclu tsi s-fatsi n casã; gravano, pustavi, shiac, abã
{ro: aba}
{fr: aba, bure, drap}
{en: frieze, rough homespun, rough material (of wool)}

§ saricã (sá-ri-cã) sf sãrits (sắ-ritsĭ) – stranj lungu di lãnã (di earnã) cu peri lundzã; sarcã, gunelã, gunealã;
(expr:
1: easti di saricã = easti armãn sadeu, dealihea, di pãpãnj-strãpãpãnj;
2: saricã turnatã = saricã purtatã anapuda;
3: saricã cu leapi, saricã cu ureclji = (i) saricã tsi ari cumãts tsi spindzurã dit pãltãrli-a ljei, adãvgati mash ti mushiteatsã cã nu-agiutã la tsiva; (ii) s-dzãtsi “ureaclji di saricã” ti lucrili tsi nu-aduc vãrã hãiri;
4: saricã shutã = saricã fãrã ureclji;
5: saricã flucatã = saricã tsi-ari pristi tut floatsi di lãnã albi)
{ro: manta de lână cu părul lung}
{fr: manteau à longs poils}
{en: long woolen cloak}
ex: yin aush cu sãrits albi; tsi-nj portsã sarica preanumiri, lai gione mushat?; pit hori s-poartã nica sarica

§ sarcã (sár-cã) sf sãrtsi(?) (sắr-tsi) – (unã cu saricã)
ex: un aush cu sarca turnatã (angucitoari: aricilu); maea cu sarca turnatã (sarica purtatã anapuda); va tsi-u tornu sarca di-alantã parti

§ sãrcotã (sãr-có-tã) sf sãrcots (sãr-cótsĭ) shi sãrco-ti/sãrcote (sãr-có-ti) – saricã njicã trã ficiurits
{ro: sarică mică pentru copii}
{fr: petite “saricã” pour des enfants}
{en: small “saricã” for children}

§ nsaric (nsá-ricŭ) (mi) vb I nsãricai (nsã-ri-cáĭ), nsãricam (nsã-ri-cámŭ), nsãricatã (nsã-ri-cá-tã), nsãrica-ri/nsãricare (nsã-ri-cá-ri) – nvescu cu sarica; nj-bag sarica
{ro: îm-brăca cu sarica}
{fr: mettre la “saricã”}
{en: put on the “saricã”}
ex: nsaricã-ti (bãgã-ts saricã) sh-du-ti, ti pãlãcãrsescu; tora va s-mi nsaric (va-nj bag sarica)

§ nsãricat (nsã-ri-cátŭ) adg nsãricatã (nsã-ri-cá-tã), nsãricats (nsã-ri-cátsĭ), nsãricati/nsãricate (nsã-ri-cá-ti) – tsi sh-ari bãgatã sarica; tsi s-ari nviscutã cu sarica

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shigunã

shigunã (shi-gú-nã) sf shigunj (shi-gúnjĭ) – stranj di lãnã (pustavi) fãrã mãnits sh-lungu pãnã di dzinuclji; shãguni, shiguni, cãndushi, cundushi, cundush, gunealã, gunelã, tsipuni
{ro: zăbun, manta de lână fără mâneci, lungă până la genunchi}
{fr: vêtement long de laine sans manches}
{en: long woollen cloak without sleeves}

§ shiguni/shigune (shi-gú-ni) sf shigunj (shi-gúnjĭ) – (unã cu shigunã)
ex: mã-sa purta nicã shigunea (tsipunea) tu-atsel chiro; unã featã fãrã shiguni (tsipuni)

§ shãguni/shãgune (shã-gú-ni) sf shãgunj (shã-gúnjĭ) – (unã cu shigunã)
ex: earam nã featã njicã, nintratã tu shãguni (cãndushi)

§ nshigun (nshi-gunŭ) (mi) vb I nshigunai (nshi-gu-náĭ), nshigunam (nshi-gu-námŭ), nshigunatã (nshi-gu-ná-tã), nshigunari/nshigunare (nshi-gu-ná-ri) – (mi) nvescu cu shiguna
{ro: (se) îmbrăca (cu) zăbun}
{fr: (s‘)habiller avec la “shiguna”}
{en: put on “shiguna”}
ex: nu si nshigunã nica (nu si nviscu nica cu shigunea)

§ nshigunat (nshi-gu-nátŭ) adg nshigunatã (nshi-gu-ná-tã), nshigunats (nshi-gu-nátsĭ), nshigunati/nshigunate (nshi-gu-ná-ti) – tsi easti nviscut cu-unã shigunã
{ro: îmbrăcat cu zăbun}
{fr: habillé avec la “shi-guna”}
{en: dressed with “shiguna”}
ex: tatã-su shi frati-su sh-tora s-poartã nshigunats (nviscuts cu shiguni)

§ nshiguna-ri/nshigunare (nshi-gu-ná-ri) sf nshigunãri (nshi-gu-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si nveashti cu shiguna
{ro: acţiunea de a (se) îmbrăca cu zăbunul}
{fr: action de (s‘)habiller avec la “shiguna”}
{en: action of putting on “shiguna”}

§ dishigun (di-shi-gunŭ) (mi) vb I dishigunai (di-shi-gu-náĭ), dishigunam (di-shi-gu-námŭ), dishigunatã (di-shi-gu-ná-tã), dishigunari/dishigunare (di-shi-gu-ná-ri) – scot shiguna cu cari hiu nviscut

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

stulii/stulie

stulii/stulie (stu-lí-i) sf stulii (stu-líĭ) – lucru (nel, biligicã, min-ghiush, lãludã, stranj, etc.) tsi easti purtat (bãgat) tra s-mushu-tsascã pri cariva (tsiva); stoli, stolidã, stulidã, stolizmã, stoluzmã, armã, cãrtonã
{ro: podoabă, ornament}
{fr: parure, ornement, bijou}
{en: ornament, jewel}
ex: ti stulia-a ta nu-ari altã armãnã

§ stoli/stole (stó-li) sf fãrã pl – custumi, stranji; lucru (nel, biligicã, minghiush, lãludã, etc.) tsi easti purtat (bãgat) trã mushuteatsã; stulii, stolidã, stulidã, armã
{ro: îmbrăcăminte, costum de haine, podoabă, ornament}
{fr: vêtement; costume, parure, ornement}
{en: clothes, suit; ornament}

§ stulidã (stu-lí-dhã) sf stulidz (stu-lídzĭ) – (unã cu stulii)

§ stolidã (stó-li-dhã) sf stolidz (stó-lidzĭ) – (unã cu stulii)

§ stoluzmã (stó-luz-mã) sf pl(?) – lucru din casã (ca masã, scamnu, pat, etc.) cari sta di-aradã cu cicioarli pi dushume; momilã, stolizmã; lucru (nel, biligicã, minghiush, lãludã, etc.) tsi easti purtat (bãgat) trã mushuteatsã; stulii, stolidã, stulidã, armã
{ro: mobilă, podoabă, ornament}
{fr: meuble; parure, ornement}
{en: furniture; ornament}
ex: veadi stoluzma (momila, stulia) din casã

§ stolizmã (stó-liz-mã) sf pl(?) – (unã cu stoluzmã)

§ stulsescu (stul-sés-cu) (mi) vb IV stulsii (stul-síĭ), stulseam (stul-seámŭ), stulsitã (stul-sí-tã), stulsiri/stulsire (stul-sí-ri) – (mi) ndreg cu lucri (stranji mushati, giuvaricadz, etc.) tra s-aspun ma mushat (ma tinjisit, ma pripsit, etc.); ndreg, armãtusescu, susuescu
{ro: împodobi, îmfrumuseţa}
{fr: (se) parer, orner, embellir}
{en: adorn, embellish}
ex: si stulsi ghini feata shi s-dusi la bisearicã

§ stulsit (stul-sítŭ) adg stulsitã (stul-sí-tã), stulsits (stul-sítsĭ), stulsiti/stulsite (stul-sí-ti) – ndreptu (cu stulii) tra s-aspunã mushat; alãxit mushat; ndreptu, armãtusit, susuit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sumulai

sumulai (su-mu-láĭŭ) adg sumulai/sumulae (su-mu-lá-i), sumulãi (su-mu-lắĭ), sumulãi (su-mu-lắĭ) – tsi ari unã hromã tsi da ca pi lai; (om) cu chealea ncljisã (tsi da niheamã ca pi lai) sh-perlu, dzeanili sh-ocljilj lãi; nsumulai, oacljish, calesh, calish
{ro: negricios, oacheş}
{fr: brun, brunet}
{en: brown, dark, brownish}
ex: ari fatsa sumulai (oacljishã); tuts suntu sumulai (oacljish) tu hoara aestã; vidzui n cali un om sumulai la fatsã; nã featã njicã, sumulai (oacljishã, caleshã)

§ nsumulai (nsu-mu-láĭŭ) adg nsumulai/nsumulae (nsu-mu-lá-i), nsumulãi (nsu-mu-lắĭ), nsumulãi (nsu-mu-lắĭ) – (unã cu sumulai)
ex: nsumulai (niheamã ca lai) ishi fãrina atsea noaua; doilji suntu nsumulãi (oacljish)

§ sumulãits (su-mu-lã-ítsŭ) adg sumulãitsã (su-mu-lã-í-tsã), sumulãits (su-mu-lắ-ítsĭ), sumulãitsi/sumulãitse (su-mu-lắ-í-tsi) – multu sumulai
{ro: tare negricios, foarte oacheş}
{fr: très brun, très brunet}
{en: very brown, very dark}

§ sumulãescu (su-mu-lã-ĭés-cu) (mi) vb IV sumulãii (su-mu-lã-íĭ), sumulãeam (su-mu-lã-ĭámŭ), sumulãitã (su-mu-lã-í-tã), sumulãiri/sumulãire (su-mu-lã-í-ri) – dau cu bueauã s-lu fac un lucru s-aibã nã hromã niheamã ca lai (sumulai); lãescu la soari; mi ardi soarili shi-nj fatsi chealea sumulai
{ro: semiînegri; (se) înnegri la soari}
{fr: devenir ou rendre noirâtre; hâler}
{en: make or become darkish; tan}
ex: mi sumulãi (mi arsi, mi lãi) soarili

§ sumulãit (su-mu-lã-ítŭ) adg sumulãitã (su-mu-lã-í-tã), sumulãits (su-mu-lã-ítsĭ), sumulãiti/su-mulãite (su-mu-lã-í-ti) – tsi easti faptu s-aibã nã hromã sumulai
{ro: semiînnegrit, înnegrit la soari}
{fr: devenu ou rendu noirâtre; hâlé}
{en: made darkish; tanned}

§ sumulãiri/sumulãire (su-mu-lã-í-ri) sf sumulãiri (su-mu-lã-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sumulãeashti
{ro: acţiunea de a semiînnegri, de a (se) înnegri la soari}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn