earnã (iár-nã) sf erni (ĭér-ni) shi ernuri (ĭér-nurĭ) – treilji mesh tsi suntu nai ma arcuroshlji dit an, cu neauã shi ngljetsuri, tsi s-aflã namisa di toamnã shi primuvearã (dit 22-li di-Andreu pãnã tu 21-li di Martsu);
(expr:
1: earna (ca adv) = chirolu di earnã;
2: di earnã = (i) cãndu va s-yinã earna; earna-aestã tsi yini; (ii) cari tsãni di earnã, tsi s-poartã earna, cari s-fatsi (i tihiseashti si s-facã) earna; etc.;
3: di cu earnã = hiindalui ninga earnã, ninga niishitã (nibitisitã) earna;
4: pãnã (tu intrata) di earnã = pãnã tu nchisita (intrata) a earnãljei; pãnã tu ishita di toamnã;
5: aestã earnã = earna tsi yini di treatsi, tsi tricu;
6: an-earna = earna-a anlui tsi tricu, earna di-aoa sh-un an;
7: earnã-vearã = cã-i earnã, cã-i vearã, tut chirolu, tut anlu, fãrã-acumtinari;
8: ascãpãm di earnã, earnã bunã (dupã tsi treatsi, cãt di-arauã s-hibã, earna easti bunã... cã tricu [adutsem aminti cã armãnjlji au fricã di earnã, cãndu featã oili])
{ro: iarnă}
{fr: hiver}
{en: winter}
ex: earna-i bunã, ma trã domnji; veara tutã tu cãntari, sh-earna tutã tu uhtari; n-acãtsã earna n hoarã; earnã-vearã
(expr: dipriunã, cã eara earnã, cã eara vearã) yinea s-nã veadã cum him; n-acãtsã nã earnã mari (earnã greauã); tricu earna, tora intrãm tu primuvearã; tsi-ts curã narea?... di earnã... ti shtiu sh-di veara
§ earãnã (ĭá-rã-nã) sf erãni (ĭé-rãnĭ) – (unã cu earnã)
ex: shi earãnã (earnã) shi vearã
§ njadzã-earnã (njĭá-dzã-ĭár-nã) adv – mesea di earnã
{ro: miez de iarnă}
{fr: milieu de l’hiver}
{en: mid-winter}
§ irnedz (ir-nédzŭ) vb I irnai (ir-náĭ), irnam (ir-námŭ), irnatã (ir-ná-tã), irnari/irnare (ir-ná-ri) – ãnj trec earna (tu-un loc); dipun cupiilor di oi (sh-di alti prãvdzã) di la munti toamna tra sã-sh treacã earna la cãmpu; arnedz, ernedz, airnedz
{ro: ierna, hiberna}
{fr: hiverner; passer l’hiver, hiberner}
{en: winter, hibernate}
ex: atsel an irnai (nj-tricui earna) tu Mãgirii; niscãntsã irnarã (sh-tricurã earna) la noi, niscãntsã aljurea
§ irnat (ir-nátŭ) adg irnatã (ir-ná-tã), irnats (ir-nátsĭ), irnati/irnate (ir-ná-ti) – tsi ari tricutã earna iuva; arnat, ernat, airnat
{ro: iernat, hibernat}
{fr: hiverné; passé l’hiver, hiberné}
{en: wintered, hibernated}
§ irnari/irnare (ir-ná-ri) sf irnãri (ir-nắ-ri) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva irneadzã iuva; arnari, ernari, airnari
{ro: acţiunea de a ierna, de a hiberna; iernare, hibernare}
{fr: action de hiverner; de passer l’hiver, de hiberner}
{en: action of wintering, of hibernating}
ex: irnarea (tritsearea-a earnãljei) tu-atsea hoarã nj-adusi mari zãrari
§ airnedz (a-ir-nédzŭ) vb I airnai (a-ir-náĭ), airnam (a-ir-námŭ), airnatã (a-ir-ná-tã), airnari/airnare (a-ir-ná-ri) – (unã cu irnedz)
ex: dusi di-sh li airnã (dusi di li featsi si-sh treacã earna)
§ airnat (a-ir-nátŭ) adg airnatã (a-ir-ná-tã), airnats (a-ir-nátsĭ), airnati/airnate (a-ir-ná-ti) – (unã cu irnat)
§ airnari/airnare (a-ir-ná-ri) sf airnãri (a-ir-nắ-ri) – (unã cu irnari)
§ arnedz (ar-nédzŭ) vb I arnai (ar-náĭ), arnam (ar-námŭ), arnatã (ar-ná-tã), arnari/arnare (ar-ná-ri) – (unã cu irnedz)
ex: earna-aestã va arnãm (va u tritsem earna) tu a Sãrunãljei; arnai ghini estan
§ arnat (ar-nátŭ) adg arnatã (ar-ná-tã), arnats (ar-nátsĭ), arnati/arnate (ar-ná-ti) – (unã cu irnat)
ex: noatinj arnats (tsi tricurã earna)
§ arnari/arnare (ar-ná-ri) sf arnãri (ar-nắ-ri) – (unã cu irnari)
§ ernedz (ĭer-nédzŭ) vb I ernai (ĭer-náĭ), ernam (ĭer-námŭ), ernatã (ĭer-ná-tã), ernari/ernare (ĭer-ná-ri) – (unã cu irnedz)
§ ernat (ĭer-nátŭ) adg ernatã (ĭer-ná-tã), ernats (ĭer-nátsĭ), ernati/ernate (ĭer-ná-ti) – (unã cu irnat)
§ ernari/ernare (ĭer-ná-ri) sf ernãri (ĭer-nắ-ri) – (unã cu irnari)
§ arniu (ar-níŭ) sn arniuri (ar-ní-urĭ) – dipunearea-a cupiilor di oi (sh-di alti prãvdzã) di la munti toamna tra sã-sh treacã earna la cãmpu; loclu iu sh-trec earna cupiili di oi dipusi di la munti; arnii, ariu, arii
{ro: iernatic, locul de iernat}
{fr: hivernage, quartier d’hiver}
{en: winter (of cattle), wintering quarters}
ex: dipun armãnjlji cu oili tu-arniu; armãnjlji ma njergu toamna tu-arniu; n-aflãm bun arniu; arniuri cãlduroasi; toamna aestã va dipunem tu arniulu a Lãsunlui; ma nu li-aflã bunlu cupiili tu arniu; njel tu-arniu nu-azghearã dot, jilos plãndzi-arniulu tot
§ arnii2/arnie (ar-ní-i) sf arnii (ar-níĭ) – (unã cu arniu)
ex: cucutici di pi cuprii, lja-ts gãljina, du-ti-arnii; altsã pit muntsã, altsã pit arnii
§ arnaret (ar-na-rétŭ) adg arnareatã (ar-na-reá-tã), arnarets (ar-na-rétsĭ), arnareati/arnareate (ar-na-reá-ti) – tsi easti di earnã
{ro: de iarnă}
{fr: hivernal}
{en: wintry}
ex: gortsã arnareati (di earnã)
§ arnatic (ar-ná-ticŭ) sn arnatitsi/arnatitse (ar-ná-ti-tsi) – lucrili di mãcari tsi sh-li bagã omlu di-unã parti di cu veara i toamna, tra s-li aibã earna; arnatcu
{ro: provizii de iarnă}
{fr: provision (aliments) d’hiver}
{en: winter supplies for the winter}
ex: vinji earna, va bãgari arnatic
§ arnatcu (ar-nát-cu) sn arnattsi/arnattse (ar-nát-tsi) – (unã cu arnatic)
