DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

anyedz

anyedz (an-yĭédzŭ) vb I anyeai (an-yĭáĭ), anyeam (an-yĭámŭ), anyeatã (an-yĭá-tã), anyeari/anyeare (an-yĭá-ri) – aduc diznou tu banã tsiva (i cariva) tsi easti (ca) mortu; (arburli) nvirdzashti diznou primuveara (dupã unã earnã cãndu aspuni ca mortu); an-yiedz, nyedz, nyiedz, yiedz, anghedz, anghiedz; anãstãsescu, nãstãsescu, mbãnedz, ãmbãnedz
{ro: învia}
{fr: ressusciter; faire revivre}
{en: resuscitate, revive}
ex: Hristolu-anye; anyeadzã (u toarnã tu banã) nã gumarã psoahi; anye foclu

§ anyeat (an-yĭátŭ) adg anyeatã (an-yĭá-tã), anyeats (an-yĭátsĭ), anyeati/anyeate (an-yĭá-ti) – tsi s-ari turnatã tu banã (dupã tsi eara mortu, eara ca mortu); anyiat, nyeat, nyiat, yiat, angheat, anghiat; anãstãsit, nãstãsit, mbãnat, ãmbãnat
{ro: înviat}
{fr: ressuscité; fait revivre}
{en: resuscitated, revived}

§ anyeari/anyeare (an-yĭá-ri) sf anyeri (an-yĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu anyeadzã cariva i tsiva; anyiari, nyeari, nyiari, yiari, angheari, anghiari; anãstãsiri, nãstãsiri, mbãnari, ãmbãnari
{ro: acţiunea de a învia}
{fr: action de ressusciter; de faire revivre}
{en: action of resuscitating, of reviving}

§ anyiedz (an-yi-ĭédzŭ) vb I anyiai (an-yi-ĭáĭ), anyiam (an-yi-ĭámŭ), anyiatã (an-yi-ĭá-tã), anyiari/anyiare (an-yi-ĭá-ri) – (unã cu anyedz)

§ anyiat (an-yi-ĭátŭ) adg anyiatã (an-yi-ĭá-tã), anyiats (an-yi-ĭátsĭ), anyiati/anyiate (an-yi-ĭá-ti) – (unã cu anyeat)

§ anyiari/anyiare (an-yi-ĭá-ri) sf anyieri (an-yi-ĭérĭ) – (unã cu anyeari)

§ nyedz (nyĭédzŭ) vb I nyeai (nyĭáĭ), nyeam (nyĭámŭ), nyeatã (nyĭá-tã), nyeari/nyeare (nyĭá-ri) – (unã cu anyedz)

§ nyeat (nyĭátŭ) adg nyeatã (nyĭá-tã), nyeats (nyĭátsĭ), nyeati/nyeate (nyĭá-ti) – (unã cu anyeat)

§ nyeari/nyeare (nyĭá-ri) sf nyeri (nyĭérĭ) – (unã cu anyeari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

avdelã

avdelã (av-dé-lã) sf avdeli/avdele (av-dé-li) – yeatsã (ca unã soi di yermu) di apã dultsi cari, cu vintuzili tsi lj-ari, s-alicheashti di truplu-a omlui (prãvdzãlor, etc.) tra s-lji sugã sãndzili; arvelã, arveauã, pihavitsã, piuvitsã, suluchi, suljucã
{ro: lipitoare}
{fr: sangsue}
{en: leech}
ex: mi pitricu doamna di nsus la-atsea di nghios, sã-nj da pescu fãrã os (angucitoari: avdela); suntu dauã soi di avdeli; eara lãndzit sh-lji bãgarã avdeli; sufrãntsealili a ljei eara ca doauã avdeli

§ arvelã (ar-vé-lã) sf arveli/arvele (ar-vé-li) – (unã cu avdelã)
ex: unã cãciubã yirminoasã, sum cãciubã nã livadi, sum livadi dauã-arveli, sum arveli doi purunghi, sum purunghi un shoput cu dauã shulinari, sum shoput unã moarã, sum moarã un cioc (angucitoari: caplu-a omlui); bagã-lj arveli (avdeli); sudzi sãndzili ca arvelã; arvelã tsi sudzi sãndzi; la suhãts bãgãm arveli, shi la ndultsit shi la plivit; ari sufrãntsealili ca dauã arveli (avdeli)

§ arveauã (ar-veá-ŭã) sf arveali/arveale (ar-veá-li) – (unã cu avdelã)
ex: nãsh sãndzili ca arveaua-l (avdela-l) sug

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bãstisescu

bãstisescu (bãs-ti-sés-cu) vb IV bãstisii (bãs-ti-síĭ), bãstiseam (bãs-ti-seámŭ), bãstisitã (bãs-ti-sí-tã), bãstisiri/bãstisire (bãs-ti-sí-ri) – li-aspargu (locuri avuti cu biricheti multã shi mplini di lumi) sh-li fac s-hibã ca pundiili; pundescu, punduxescu, pundixescu, pustixescu, pustuxescu, pustuescu, irmuxescu, rimuxescu, ermuxescu, shcrituescu, afãnsescu
{ro: pustii, devasta, distruge}
{fr: rendre désert, dévaster, détruire}
{en: devastate, destroy}
ex: horili-a noastri nã li bãstisirã (asparsirã, irmuxirã); lj-bãstisescu (lj-afãnsescu) avearea; lj-avea bãstisitã (aspartã) casa; bãstisescu (aspargu) poarta shi intru n casã; dushmanjlji bãstisirã (irmuxirã) hoara

§ bãstisit (bãs-ti-sítŭ) adg bãstisitã (bãs-ti-sí-tã), bãstisits (bãs-ti-sítsĭ), bãstisiti/bãstisite (bãs-ti-sí-ti) – tsi s-ari aspartã (icã fu aspartu) shi s-featsi irnjii; pundit, punduxit, pundixit, pustixit, pustuxit, pustuit, irmuxit, rimuxit, ermuxit, shcrituit, afãnsit
{ro: pustiit, devastat}
{fr: rendu désert, dévasté, détruit}
{en: devastated, destroyed}

§ bãstisiri/bãstisire (bãs-ti-sí-ri) sf bãstisiri (bãs-ti-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva bãstiseashti un loc; pundiri, punduxiri, pundixiri, pustixiri, pustuxiri, pustuiri, irmuxiri, rimuxiri, ermuxiri, shcrituiri, afãnsiri
{ro: acţiunea de a pustii, de a devasta; de a distruge}
{fr: action de rendre désert, de dévaster, de détruire; dévastation}
{en: action of laying waste, of devastating, of destroying; distruction}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

brisimi/brisime

brisimi/brisime (bri-sí-mi) sf brisinj (bri-sínjĭ) – hirili scoasi dit un cuculj tu cari s-aflã ncljis budinlu (yermul) di mitasi (dupã tsi eara lunjidã sh-nãinti ca si s-facã flitur) sh-dit cari si scot hirili dit cari s-fatsi unã pãndzã mushatã sh-vãrtoasã trã zãvoani, fustãnj, cãmesh, etc.; hir shutsãt di mãtasi; brãsimi, brishimi, ibrãsimi, ibrishimi, mãtasi, mitasi, mitaxi, sirmã, santacrutã, burungicã, burungichi, gron
{ro: fir de mătase}
{fr: fil de soie; soie torse}
{en: silk thread}
ex: hir galbin di brisimi

§ brishimi/brishime (bri-shí-mi) sf brishinj (bri-shínjĭ) – (unã cu brisimi)
ex: oaea aestã ari perlu di lãnã ca di brishimi

§ ibrishimi/ibrishime (i-bri-shí-mi) sf ibrishinj (i-bri-shínjĭ) – (unã cu brisimi)
ex: u cos cu ibrishimi tra s-nu s-discoasã

§ brãsimi/brãsime (brã-sí-mi) sf brãsinj (brã-sínjĭ) – (unã cu brisimi)
ex: zvon di brãsimi

§ ibrãsimi/ibrãsime (i-brã-sí-mi) sf ibrãsinj (i-brã-sínjĭ) – (unã cu brisimi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

budin

budin (bu-dínŭ) sm budinj (bu-dínjĭ) – insecta (bubuliclu) tsi fatsi mitasea; yermu di mitasi; (fig: budin = omlu tsi lu-ariseashti si sta tut chirolu ncljis ãn casã)
{ro: vierme de mătase}
{fr: ver à soie}
{en: silkworm}

§ bubã2 (bú-bã) sf bubi/bube (bú-bi) – lunjida-a budinlui (a yermului di mitasi)
{ro: larva gândacului de mătase}
{fr: ver à soie}
{en: silkworm}
ex: nj-muri buba

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

burungicã

burungicã (bu-run-gí-cã) sf burungitsi/burungitse (bu-run-gí-tsi) – hirili scoasi dit un cuculj tu cari s-aflã ncljis yermul (budinlu) di mãtasi (dupã tsi easti lunjidã sh-nãinti ca si s-facã flitur); pãndza tsi s-fatsi dit aesti hiri, mushatã sh-vãrtoasã, trã zãvoani, cãmesh, fustãnj, etc.; burangicã, birungicã, burungichi, mitasi, mitaxi, mãtasi, sirmã, santacrutã, brãsimi, brisimi, brishimi, ibrãsimi, ibrishimi, gron
{ro: fir de borangic, de mătase}
{fr: soie, fil de soie qu’on retire de cocon; soie filée}
{en: silk; silk thread}
ex: cãmeasha burungicã (di mãtasi) lj-yinea multu ghini

§ burangicã (bu-ran-gí-cã) sf burangitsi/burangitse (bu-ran-gí-tsi) – (unã cu burungicã)
ex: purta un zãvon di burangicã

§ birungicã (bi-run-gí-cã) sf birungitsi/birungitse (bi-run-gí-tsi) – (unã cu burungicã)
ex: sã nviscu cu cãmeasha birungicã (di mãtasi); lj-feci cãmeashi di birungicã

§ burungichi/burungiche (bu-run-gí-chi) sf burungitsi/bu-rungitse (bu-run-gí-tsi) – (unã cu burungicã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãciumolj

cãciumolj (cã-cĭu-móljĭŭ) sm cãciumolj (cã-cĭu-móljĭ) – yeatsã (yermu njic) cu truplu moali, lungu, fãrã cicioari tsi s-minã cu trãdzearea azvarnã; cãciubolj
{ro: vierme mic}
{fr: petit ver}
{en: little worm}

§ cãciubolj (cã-cĭu-bóljĭŭ) sm cãciubolj (cã-cĭu-bóljĭ) – (unã cu cãciumolj)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãlugãritsã2

cãlugãritsã2 (cã-lú-gã-ri-tsã) sf cãlugãritsã (cã-lú-gã-ri-tsã) – pulj di broascã tsi s-aspuni ca unã larvã (soi di yermu) cu coadã tsi anoatã tu apã; jaghinã, cãluguritsã, cãlgãritsã, cãlugritsã, cãlugreauã, calugreauã
{ro: mormoloc}
{fr: têtard}
{en: tadpole}

§ cãluguritsã2 (cã-lú-gu-ri-tsã) sf cãluguritsã (cã-lú-gu-ri-tsã) – (unã cu cãlugãritsã2)

§ cãlugritsã2 (cã-lú-gri-tsã) sf cãlugritsã (cã-lú-gri-tsã) – (unã cu cãlugãritsã2)
ex: mplinã easti balta di cãlugritsã

§ cãlugreauã2 (cã-lú-greá-ŭã) sf cãlugreali/cãlugreale (cã-lú-grea-li) – (unã cu cãlugãritsã2)

§ calugreauã2 (ca-lu-greá-ŭã) sf calugreali/calugreale (ca-lu-greá-li) – (unã cu cãlugãritsã2)

§ cãlgãritsã2 (cãl-gã-rí-tsã) sf cãlgãritsã (cãl-gã-rí-tsã) – (unã cu cãlugãritsã2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãmpu

cãmpu (cắm-pu) sn cãmpuri (cắm-purĭ) shi cãnchi (cắn-chi) – loc mari sh-tes (padi) fãrã vãljuri, dzenj shi ohturi (di-aradã cu agri tsi s-lucreadzã icã tsãnut cu earbã ti hrana-a prãvdzãlor); padi, pãdinã, padinã, mire, mulãlichi;
(expr: muntsãlj lj-adar cãmpu = lj-alag locurli tuti, lj-alag muntsãlj dip canda suntu cãmpuri)
{ro: câmp}
{fr: champ, pays plat, (terrain en) plaine}
{en: field, flat open country, plain}
ex: cãmpul albu, oili lãi, niscãnti ca pulj, alti ca gãi, cari li mutreashti nu li-anguceashti, mash cai li pashti, atsel li cunoashti (angucitoari: scriitura); tu cãmpul (padea) di Bituli; toamna, multsã-armãnj dipun tu cãmpu; pri cãmpul nilucrat creashti earbã; s-ti duc la cãmpu (tu hoara dit pãdinã); s-featsi un cãmpu mari sh-mushat; apili atseali tsi s-avea adunatã n cãmpu shi prit bãltsã; un cãmpu ermu, iu nu s-videa cipit di om

§ cãmpic (cãm-pícŭ) sn cãmpitsi/cãmpitse (cãm-pí-tsi) – cãmpu ma njic; cãmpish
{ro: câmp mic}
{fr: petit champ}
{en: small plain}

§ cãmpish1 (cãm-píshĭŭ) sn cãmpishuri (cãm-pí-shĭŭrĭ) – (unã cu cãmpic)

§ cãmpish2 (cãm-píshĭŭ) adg cãmpishi/cãmpishe (cãm-pí-shi), cãmpish (cãm-píshĭ), cãmpishi/cãmpishe (cãm-pí-shi) – tsi ari s-facã cu cãmpul; tsi yini dit (creashti tu, bãneadzã tu, etc.) cãmpu
{ro: câmpenesc}
{fr: champêtre, de plaine}
{en: rustic, rural, from plains}
ex: tutiputã cãmpishi (di cãmpu); calu tsi-adusish easti cãmpic (di cãmpu)

§ cãmpean (cãm-peánŭ) sm, sf cãmpeanã (cãm-peá-nã), cãmpenj (cãm-pénjĭ), cãmpeani/cãmpeane (cãm-peá-ni) – om tsi bãneadzã tu cãmpu
{ro: câmpean}
{fr: habitant de la plaine}
{en: man living in the plains, plains man}
ex: noi cãmpenjlji avem cama mari zulumi ca muntenjlji

§ cãmpar (cãm-párŭ) sm, sf cãmparã (cãm-pá-rã), cãmpari (cãm-párĭ), cãmpari/cãmpare (cãm-pá-ri) – (unã cu cãmpean)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn