DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bãrbat1

bãrbat1 (bãr-bátŭ) sm bãrbats (bãr-bátsĭ) –
1: om mascur (nu feaminã, muljari) tsi ari tricutã di ilichia di ficior, ari criscutã sh-ari loatã boea-lj dit soni;
2: atsea tsi lu-ari unã muljari, omlu cu cari s-mãrtã; nicuchir; (fig: bãrbatã = muljari tsi easti pututã, ndruminã, gioni shi sh-u-adutsi cu-un bãrbat; bãrbãtoanji, biroanji, birbeacã)
{ro: bărbat; soţ}
{fr: homme; mari}
{en: man; husband}
ex: “di-iu hii, nveastã?”, “di-iu nj-u bãrbatlu”; eara adunats multsã bãrbats; mi-adunai cu bãrbatlu (nicuchirlu) ali Cali; bãrbatlu (nicuchirlu) s-poartã cu saclu shi muljarea si scoatã cu aclu, casã nu s-fatsi; bãrbatlu cu crutsea n cap, muljarea cu draclu tu inimã; sturlu a casãljei easti bãrbatlu; numia-a casãljei easti bãrbatlu; bãrbate! nu ti-aprindi; dã-nj, alea, bãrbatlu (nicuchirlu) a tãu, shi tini tsãni-ts maljlu-a meu

§ bãrbãtic (bãr-bã-tícŭ) sm bãrbãtits (bãr-bã-títsĭ) – bãrbat (nicuchir) di boi ma njicã; numã di diznjirdari datã (multi ori di muljari) a bãrbatlui (nicuchirlui) a ljei
{ro: bărbăţel}
{fr: petit mari; mari chéri}
{en: little husband; dear husband}

§ bãrbãtami/bãrbãtame (bãr-bã-tá-mi) sf fãrã pl – multimi di bãrbats; parei (sutsatã) di bãrbats; ntreaga lumi a bãrbatslor
{ro: grup de bărbaţi; totalitatea bărbaţilor}
{fr: nombre d’hommes; l’ensemble des hommes (mâles)}
{en: group of men (male); entire population of male people}
ex: multã bãrbãtami (mari multimi di bãrbats) s-adunã tu misuhori; ahiurheashti cãnticlu bãrbãtamea (pareea di bãrbats) sh-apoea-l lja muljiramea; bãrbãtamea cu aushaticlu; bãrbãtamea (bãrbatslji) eara n cãrvani, pri la oi sh-pri la cãshari

§ bãrbat2 (bãr-bátŭ) adg [bãrbatã (bãr-bá-tã)], bãrbats (bãr-bátsĭ), [bãrbati/bãrbate (bãr-bá-ti)] – tsi ari hãri di-un bãrbat; tsi ari s-facã cu hãrli di bãrbat; tsi easti gioni sh-cu curai ca un bãrbat; tsi easti sarpu (mplin di puteari shi eneryii); bãrbãtescu, bãrbãtos, bãrbãtin, bãrbãtoanji, curagios, cãidigi, inimos, ini-marcu, eneryic
{ro: viril, curajos}
{fr: viril, courajeux}
{en: virile; courageous}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ergi

ergi (ér-gi) sf fãrã pl – harea-a omlui tinjisit, tsi bãneadzã ndreptu, nu-ari minciunj, etc.; tinjii, ihtibari
{ro: demnitate, probitate, cinste}
{fr: honnêteté, probité, dignité, vertu}
{en: dignity, honesty}
ex: om cu ergi (cu ihtibari, tinjisit)

§ eryi/erye (ér-yi) sf eryi (ér-yi) – (unã cu ergi)
ex: eryea-l mushutsashti omlu; eryea la om i ca lãluda la pom

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

giuvair

giuvair (gĭu-va-írŭ) sm giuvairi (gĭu-va-írĭ) – stulii faptã di-aradã di metal scumpu (malamã, asimi, etc.), cu chetsrã scumpi, purtatã ca neali, biligits, bairi ti digushi, veari ti ureclji, etc.; giuvairi, giuvarico, givarico; (fig: giuvair = lucru mushat, scumpu; lucru vrut, yishteari, etc.)
{ro: giuvaer, bijuterie}
{fr: bijou}
{en: jewel}
ex: si-sh da giuvair (fig: yishteari, mushatã) di featã la un arap; giuvair (fig: multu bun, livendu) om; a lui niveastã, giuvair! (fig: nã yishteari!); duchi c-aclo-i ascumtu giuvairlu a lui

§ giuvairi/giuvaire (gĭu-va-í-ri) sf giuvairi (gĭu-va-írĭ) – (unã cu giuvair)
ex: nealili aesti eara tuti giuvairi scumpi

§ giuvarico (gĭu-va-ri-có) sm giuvaricadz (gĭu-va-ri-cádzĭ) shi sn giuvarica-li/giuvaricale (gĭu-va-ri-cá-li) – (unã cu giuvair)
ex: nu la neali sh-la bilgechi, la veri sh-la giuvaricali; portsãli eara di giuvaricadz, scara eara di-asimi

§ givarico (gi-va-ri-có) sm givaricadz (gi-va-ri-cádzĭ) shi sn givaricali/givaricale (gi-va-ri-cá-li) – (unã cu giuvair)
ex: niscãntsã spusirã, cã cheatra nai cama lipsitã easti yeamanda, givaricolu, altsã sarea shi multi alti

§ giuvairgi (gĭu-va-ir-gí) sm giuvairgeadz (gĭu-va-ir-gĭádzĭ) – omlu tsi fatsi i vindi giuvaricadz; hrisic, hriscu
{ro: giuvaergiu, bijutier}
{fr: bijoutier}
{en: jeweler}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hani/hane

hani/hane (há-ni) sf hãnj (hắnjĭ) shi hãnjuri (hắ-njĭurĭ) – casã dit chirolu veclju iu oaminjlji di pri cali (sh-chirageadzlji) putea si sh-aflã apanghiu noaptea (tra s-doarmã, s-mãcã, s-bea shi ahuri iu si-sh tsãnã caljlji); miheni, mieni, mianei, mihãnã, locantã, lucantã; (fig:
1: hani = ducheani; expr:
2: (shicadz, minciunj) di la hani = (shicadz, minciunj) glãreshti)
{ro: han}
{fr: auberge}
{en: inn}
ex: ca hani lã easti casa; la hanea-al Misi prãndzãm; mi dush la hani (fig: ducheani) tra s-acumpru untulemnu; limnarlu pitricu ficiorlu s-lja di la hani un pescu; dusi la unã hani, cã lj-avea intratã luplu tru matsã di-ahãtã alãgari; cãndu agiumsi la hoara cu hanea; agiumsirã n hoarã trapsirã tu hanea-atsea cama di prota; acatsã cãrvãnarlu shi-lj cãrtsãneashti nã minciunã di la hani
(expr: mari, glãreascã), di ti nchidicai di ea!; di-iu vrea sã shtibã feata di shicadz (glãreshti) di la hani; agiumsirã la nã hani shi s-turnarã s-umplã cofili cu yin shi s-acumpãrã, cari, tsi-l lipsea

§ hãngi (hãn-gí) sm, sf hãngioanji/hãngioanje (hãn-gĭŭá-nji), hãngeadz (hãn-gĭádzĭ), hãngioanji/hãngioanje (hãn-gĭŭá-nji) – omlu tsi tsãni unã hani (nicuchirlu, icã sirvitorlu tsi chirnãseashti); mehengi, miengiu, lucantagi
{ro: hangiu}
{fr: aubergiste}
{en: innkeeper}
ex: dimneatsa si scularã shi spusirã a hãngilui; mãcã shi-lj deadi a hãngilui un pãrã; aproapea tuts hãngeadzlji di pit Turchii, Vurgãrii shi Sãrbii suntu armãnj; cãndu s-fugã, prindea s-plãteascã hãngeadzlji

§ hãnjatic (hã-njĭá-ticŭ) sn hãnjatitsi/hã-njatitse (hã-njĭá-ti-tsi) – exudili fapti di cariva (tra s-mãcã, s-bea i s-doarmã) la unã hani
{ro: cheltuială de han}
{fr: frais d’auberge}
{en: inn expenses}
ex: cãndu s-fugã, prindea s-plãteascã hãnjatitsli (exudili fapti la hani)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

inerghii/inerghie

inerghii/inerghie (i-nér-ghi-i) sf inerghii (i-nér-ghíĭ) – tãcatea tsi u ari omlu tra s-facã tsiva cu dinami; harea tsi lu-adarã omlu s-aspunã (tu tuti-atseali tsi fatsi) puteari (vãrtushami, dinami, vlagã, cuveti, etc.); ineryii, energhii, eneryii
{ro: energie, acţiune}
{fr: énergie, action}
{en: energy, action}

§ ineryii/ineryie (i-nér-yi-i) sf ineryii (i-nér-yíĭ) – (unã cu inerghii)

§ energhii/energhie (e-nér-ghi-i) sf energhii (e-nér-ghíĭ) – (unã cu inerghii)
ex: om cu multã energhii (puteari di lucru)

§ energhisi (e-nér-ghi-si) sf pl(?) – (unã cu inerghii)
ex: energhisea-a ljei s-ducheashti

§ eneryii/eneryie (e-nér-yi-i) sf eneryii (e-nér-yíĭ) – (unã cu inerghii)
ex: nu-ari eneryii (puteari) s-facã tsiva

§ ener-ghisescu (e-ner-ghi-sés-cu) vb IV energhisii (e-ner-ghi-síĭ), energhiseam (e-ner-ghi-seámŭ), energhisitã (e-ner-ghi-sí-tã), energhisiri/energhisire (e-ner-ghi-sí-ri) – fac un lucru cu ineryii; cilãstisescu, cilistisescu
{ro: activa energic, stărui}
{fr: agir, persister, persévérer}
{en: act energetically, persist, persevere}
ex: va s-energhisescu (caftu cu ineryii, va cilistisescu) si s-facã aestu lucru

§ energhisit (e-ner-ghi-sítŭ) adg energhisitã (e-ner-ghi-sí-tã), energhisits (e-ner-ghi-sítsĭ), energhisiti/energhisite (e-ner-ghi-sí-ti) – tsi easti faptu cu ineryii; cilãstisit, cilistisit
{ro: activat energic, stăruit}
{fr: agi avec énergie, persisté, persévéré}
{en: acted energetically, persisted, persevered}

§ energhisiri/ener-ghisire (e-ner-ghi-sí-ri) sf energhisiri (e-ner-ghi-sírĭ) – atsea tsi fatsi cãndu cariva energhiseashti; cilãstisiri, cilistisiri
{ro: acţiunea de a activa energic, de a stărui; stăruire}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lucantã

lucantã (lu-cán-tã) sf lucanti/lucante (lu-cán-ti) – casã iu oaminjlji di pri cali pot s-ducã tra s-mãcã (s-bea) shi, tu chirolu-atsel veclju, chirageadzlji putea s-aflã apanghiu noaptea trã durnjiri (cu nichi) sh-unã ahuri iu si-sh tsãnã caljlji; locantã, mianei, miheni, mieni, hani, mihãnã
{ro: birt}
{fr: hôtellerie, auberge}
{en: inn, hostelry}
ex: mãcai la lucantã (hani)

§ locantã (lo-cán-tã) sf locanti/locante (lo-cán-ti) – (unã cu lucantã)

§ lucantagi (lu-can-ta-gí) sm lucantageadz (lu-can-ta gĭádzĭ) – omlu (nicuchirlu) tsi tsãni unã lucantã; sirvitorlu tsi chirnãseashti mushtireadzlji tsi yin la lucancã tra s-mãcã; hãngi, miengiu, mehengi
{ro: birtaş}
{fr: cabaretier, traiteur, aubergiste}
{en: innkeeper}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

Mergiu

Mergiu (Mér-gĭu) sm shi Mergi/Merge (Mér-gi) sf fãrã pl – numã tsi s-da a unui cãni (mulã, mulari, gumar) tsi easti pestru (ljar, chindisit)
{ro: nume dat unui câine sau măgar pestriţ}
{fr: nom donné à un mulet (chien) bigarré}
{en: name given to a motley (multicolored) mule (dog)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã