DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aleg1

aleg1 (a-légŭ) (mi) vb III shi II alepshu (a-lép-shĭu), alidzeam (a-li-dzeámŭ), aleaptã (a-leáp-tã) shi aleapsã (a-leáp-sã), aleadziri/aleadzire (a-leá-dzi-ri) shi alidzeari/alidzeare (a-li-dzeá-ri) –
1: l-ljau un lucru (lu-aspun, ãl scot, ãl bag di-unã parti, etc.) cã mi-arãseashti ma multu (cã easti altã soi, cã easti ahoryea) di alanti lucri;
2: di tuts oaminjlji tsi da votlu (psiflu) (tsi vuteadzã, tsi psifisescu la unã “aleadziri”), ma multsãlj suntu di pãrearea ca un (tsi easti lugursit ma bunlu) s-hibã atsel cari sã-lj pãristiseascã la chivernisi (stat, pulitii, etc.) tu lucrili tsi suntu trã fãtseari;
(expr:
1: mi-aleg (di altsã) = mi-aspun ahoryea di-alantsã (altã soi, ma bunlu, ma mushatlu, ma cumintili, etc.); mi-aspun s-hiu altã soi (di altsã); nu nj-u-aduc cu…;
2: mi-aleg cu aestu lucru = di tuti lucrili tsi-aveam trã alidzeari armash cu aestu lucru;
3: altã nu mi-aleadzi = nu-am altutsiva trã fãtseari dicãt…;
4: aleg hiri (lucri) mintiti = li dizmeastic, li disfac, li dizleg;
5: mardzinea aleadzi = va videm tu soni tsi va si s-facã, tsi apofasi va s-lom)
{ro: alege; (se) diferenţia}
{fr: choisir; élire; (se) distinguer, (se) différencier}
{en: select; elect; distinguish}
ex: cum aledz, acshi culedz; cãti-aleapsim (lom ca ma bunili), li hãrzim; alepshu (u loai cã mi-arisi; icã dghivãsii) unã carti; aushlu s-aleapsi
(expr: armasi) cu alãga-rea; va lu-alidzem (ma multsãlj di noi aspunem cu votlu (psiflu) cã-l lugursim ma bunlu shi-l bãgãm s-hibã) ma marli; lu-aleapsirã cogeabash; adzã easti anlu di cãndu lu-aleapsirã epitrop; stãmãna-aestã s-aleadzi (s-lja apofasea) s-njirdzem la mãnãstir; di soatsãli tuti, tini ti-alidzeai
(expr: ti-aspuneai ahoryea); armãnlu aleadzi; nu mi-aleg
(expr: nu hiu altã soi) di tini; adarã un san la u favru di nu s-alidzea di
(expr: nu puteai s-dzãts cã easti altã soi di, eara dip unã soi cu) sanlu-a aushlui; di tuts el s-aleapsi
(expr: ishi tu padi, s-vidzu ma bunlu, ma gionili) la bãtichii; aleadzi
(expr: diz-measticã) chedinlu aestu cã s-minti; stai s-aleadzim
(expr: s-lu dizligãm) lucrul

§ aleptu1 (a-lép-tu) adg aleaptã (a-leáp-tã), aleptsã (a-lép-tsã), aleapti/aleapte (a-leáp-ti) –1: tsi easti loat (aspus, scos, bãgat di-unã parti) cã easti arãsit ma multu;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

efur

efur (ĭé-fur) sm efuri (ĭé-furĭ) – omlu tsi nicuchirseashti avearea-a unei bisearicã (sculii, etc.); epitrup, epitrop
{ro: efor, tutore}
{fr: administrateur}
{en: administrator}

§ efurii/efurie (ĭe-fu-rí-i) sf efurii (ĭe-fu-ríĭ) – avearea (bisearica, sculia) nicuchirsitã di un efur; mushavireea di efuri tsi nicuchirsescu deadun unã bisearicã (sculii, etc.); efurlichi, epitrupii
{ro: eforie}
{fr: conseil des administrateurs}
{en: administration council}
ex: tuti miletsli au efurii, mash noi nu

§ efurlichi/efurliche (ĭe-fur-li-chi) sf efurlichi (ĭe-fur-líchĭ) – (unã cu efurii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

epitrup

epitrup (ĭe-pí-trupŭ) sm epitrupi (ĭe-pí-trupĭ) shi epitruchi (ĭe-pí-truchĭ) – omlu tsi nicuchirseashti (shi ari frundidã di) avearea-a unei bisearicã (sculii, etc.); omlu bãgat di chivernisi tra s-nicuchir-seascã avearea-a unui om tsi nu poati si sh-u nicuchirseascã singur; epitrop, efur
{ro: epitrop, tutore}
{fr: curateur, tuteur}
{en: trustee, guardian}

§ pitrup (pí-trupŭ) sm pitrupi (pí-trupĭ) shi pitruchi (pí-truchĭ) – (unã cu epitrup)

§ epitrop (ĭe-pi-trópŭ) sm epitropi (ĭe-pi-trópĭ) shi epitrochi (ĭe-pi-tróchĭ) – (unã cu epitrup)

§ epitrupii/epitrupie (ĭe-pi-tru-pí-i) sf epitrupii (ĭe-pi-tru-píĭ) – avearea nicuchirsitã di un epitrup; efurii, efurlichi
{ro: epitropii}
{fr: curatelle, tutelle}
{en: trusteeship, guardianship}
ex: epitrupia a bisearicãljei cãdzu pri mãnj buni

§ epitrupilji/epi-trupilje (ĭe-pi-tru-pí-lji) sf epitrupilj (ĭe-pi-tru-píljĭ) – (unã cu epitrupii)

§ pitrupilji/pitrupilje (pi-tru-pí-lji) sf pitrupilj (pi-tru-píljĭ) – (unã cu epitrupii)

§ epitrupisescu (ĭe-pi-tru-pi-sés-cu) vb IV epitrupisii (ĭe-pi-tru-pi-síĭ), epitrupiseam (ĭe-pi-tru-pi-seámŭ), epitrupisitã (ĭe-pi-tru-pi-sí-tã), epitrupisiri/epitrupisire (ĭe-pi-tru-pi-sí-ri) – am angãtan shi nicuchirsescu avearea-a unei bisearicã (sculii, om tsi nu poati si sh-u nicuchirseascã avearea singur, etc.)
{ro: epitropisi, îngriji de averea cuiva}
{fr: administrer une curatelle (tutelle)}
{en: manage a guardianship (trusteeship)}
ex: el epitrupseashti bisearica (nicuchirseashti avearea-a biseari-cãljei)

§ epitrupisit (ĭe-pi-tru-pi-sítŭ) adg epitrupisitã (ĭe-pi-tru-pi-sí-tã), epitrupisits (ĭe-pi-tru-pi-sítsĭ), epitrupisiti/epitrupisite (ĭe-pi-tru-pi-sí-ti) – (aveari, bisearicã, sculii, etc.) tsi easti nicuchirsitã di un epitrup

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pãngar

pãngar (pãn-gárŭ) sm pãngari (pãn-gárĭ) shi sn pãngari/pãngare (pãn-gá-ri) – scamnu (bancu, measã) di la intrarea tu bisearicã iu sta epitruplji, iu s-vindu tserli, etc.
{ro: masa epitropilor în biserică}
{fr: banc d’oeuvre à l’entrée d’une église}
{en: pew}
ex: epitruplu a bisearicãljei shadi la pãngar

§ pãngari/pãngare (pãn-gá-ri) sf pãngãri(?) (pãn-gắrĭ) – (unã cu pãngar)
ex: discul tsi stãtea pri pãngari (measa cu tseri)

§ pãngali/pãngale (pãn-gá-li) sf pãngãlj (pãn-gắljĭ) – (unã cu pãngar)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã