DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

embur

embur (ém-burŭ) sm emburi (ém-burĭ) – omlu tsi acumpãrã lucri ma eftini di la oaminjlji dit un loc (sh-li poartã di-aradã tu altu loc) tra s-li vindã ma scumpi la altsã oaminj; omlu tsi s-lja cu tigearetea tra si sh-amintã bana (pãnea); omlu cari vindi lucri sh-pãrmãtii dit unã mãgãzii; tugear, pãrmãteftu, prãmãteftu, pãrmãtar, prãmãtar, mãgãzar, mãgãzãtor, mãgãjar, argãstiryear
{ro: negustor}
{fr: marchand, négociant}
{en: merchant}
ex: easti mari embur n Sãrunã

§ emboriu (em-bó-riŭ) sm emborii (em-bó-riĭ) – tehnea tsi u-ari un embur cu acumprarea, purtarea shi vindearea di lucri; emburlichi, emburii, prãmãtlichi, tugearlãchi, tigeareti
{ro: negustorie, comerţ}
{fr: commerce, négoce}
{en: commerce}
ex: nvãrteashti emboriu

§ emburlichi/emburliche (em-bur-lí-chi) sf emburlichi (em-bur-líchĭ) – (unã cu emboriu)

§ emburii/em-burie (em-bu-rí-i) sf emburii (em-bu-ríĭ) – (unã cu emboriu)

§ emburipsescu (em-bu-rip-sés-cu) vb IV emburipsii (em-bu-rip-síĭ), emburipseam (em-bu-rip-seámŭ), emburipsitã (em-bu-rip-sí-tã), emburipsiri/emburipsire (em-bu-rip-sí-ri) – fac emboriu; nj-fac tehnea di embur; mi ljau cu emburlichea
{ro: face negoţ}
{fr: faire le commerce, négocier}
{en: trade}

§ emburipsit (em-bu-rip-sítŭ) adg emburipsitã (em-bu-rip-sí-tã), emburipsits (em-bu-rip-sítsĭ), emburipsiti/emburipsite (em-bu-rip-sí-ti) – (lucru) tsi easti acumpãrat ma eftin tra s-hibã vindut ma scumpu
{ro: negus-torit}
{fr: négocié}
{en: traded}

§ emburipsiri/emburipsire (em-bu-rip-sí-ri) sf emburipsiri (em-bu-rip-sírĭ) – atsea tsi fatsi atsel ti emburipseashti
{ro: acţiunea de a face negoţ}
{fr: action de faire le commerce, de négocier}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mor1

mor1 (morŭ) vb IV murii (mu-ríĭ), muream (mu-reámŭ), muritã (mu-rí-tã) shi moartã (mŭár-tã), muriri/murire (mu-rí-ri) –
1: (trã oaminj shi prãvdzã) nj-si bitiseashti bana; lji ncljid ocljilj trã totna; ãnj dau suflitlu; mi ljartã Dumnidzã; ãnj mãc caplu; u ncarcu dit lumea aestã; aruncu petalili (topa); mi-adunã bruma; mi lja gaea; dau cljeili; dau chealea (dolji) a preftului; nj-u dzãtsi preftul dupã ureaclji; nj-cãntã hogea la cap; nj-mãcã grãnlu (cumata); nj-arãtseashti bishina (curlu); sh-la draclu curlu cu mini; etc., etc.;
2: (trã ponj, erburi, lilici, etc.) s-usucã, vishtidzãscu, etc.; (trã lucri) s-aspardzi shi nu s-mata mirimitiseashti, nu mata easti bun, du-si, lj-tricu oara, etc.; (fig:
1: mor = (i) ãnj yini milii sh-cad ãmpadi; lishin; (ii) hiu apitrusit di multã vreari, dureari, mirachi, etc.; (iii) s-cheari peanarga-anarga, s-astindzi sh-nu mata s-avdi, veadi, tsãni, etc.; expr:
2: l-mor = l-fac pri cariva s-moarã; l-vatãm, l-utsid, lu-aspargu, etc.;
3: l-mor di shcop, chiutecã, etc. = l-bat multu, lj-dau unã bãteari bunã;
4: mor di seati, crep di seati (foami, dureari, arcoari, lãhtarã, arãdeari, etc.) = nj-easti multã seati (hiu multu agiun, am mari dureari, ngljets di-arcoari, ngljets di lãhtarã, cãpãescu di-arãdeari, etc.);
5: moari zborlu (muabetea, lafea, boatsea, etc.) = cheari zborlu (muabetea, lafea, boatsea, etc.);
6: trag s-mor = nu va treacã multu chiro sh-va mor;
7: mor cu dzãli = mor tinir, tu-unã ilichii tsi nu lipsea s-mor, di-unã lãngoari nimutritã, icã unã lãngoari lishoarã tsi nu easti ti moarti;
8: mor sh-cher ti cariva = l-voi multu;
9: mor pi zbor = nu mi-alãxescu, nu-nj calcu zborlu dat;
10: muri ghifta tsi ti alãvda = s-dzãtsi tr-atsel tsi s-alavdã singur, cã nu-ari altu tra s-lu-alavdã)
{ro: muri; omorî; leşina}
{fr: mourir; tuer; évanouir}
{en: die; kill; faint}
ex: nu-s doi mesh di cãndu lj-ari muritã bãrbat-su; multu-arcoari, s-hii nafoarã, omlu moari
(expr: lj-easti multã-arcoari); mor cu elj tutã dunjaua; s-mi minciunari va s-ti mor di chiustecã
(expr: va s-ti bat sãnãtos, va s-ti vatãm di bãteari); lu muri cu furtutirea
(expr: l-vãtãmã); cara s-nu-aibã moartã; tini mini mi-ai muritã
(expr: mi-ai vãtãmatã); apa-aestã tsã li moari
(expr: vatãmã); va ti mor
(expr: vatãm); murits-lji
(expr: vãtãmats-lji) ghini; pi Nicola ãl murirã
(expr: vãtãmarã); atsia s-moarã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

prãmãtii/prãmãtie

prãmãtii/prãmãtie (prã-mã-tí-i) sf prãmãtii (prã-mã-tíĭ) – lucri tsi suntu tr-acumpãrari i trã vindeari di oaminjlji tsi fac embur-lichi; lucrili tsi li ari cariva trã vindeari tu-unã ducheani (mãgãzii i mpãzari); pãrmãtii, suvati, sãvati, malã, mãrdai, mãrdari;
(expr:
1: tsi prãmãtii di om easti = tsi soi di om easti;
2: chirutã prãmãtii easti = glar easti)
{ro: marfă}
{fr: marchandise}
{en: goods, merchandise}
ex: multã prãmãtii (malã) adusi; u shtea tsi chirutã prãmãtii
(expr: tsi glarã) easti

§ pãrmãtii/pãrmãtie (pãr-mã-tí-i) sf pãrmãtii (pãr-mã-tíĭ) – (unã cu prãmãtii)
ex: shi nviscu duganea cu pãrmãtii nauã

§ prãmãteftu (prã-mã-téf-tu) sm prãmãteftsã (prã-mã-téf-tsã) – omlu tsi acumpãrã lucri (prãmãtii) ma eftini (sh-li poartã di-aradã tu altu loc) tra s-li vindã ma scumpu la altsã oaminj; omlu tsi s-lja cu emburlichea tra si sh-amintã bana (pãnea); omlu cari vindi lucri sh-pãrmãtii dit unã mãgãzii; pãrmãteftu, prãmãtar, pãrmãtar, tugear, embur, mãgãzar, mãgãzãtor, mãgãjar, argãstiryear;
(expr: plãtescu ca prãmãteftu = plãtescu tinjisit, cu pãradzlji dats tu mãnã, unãshunã, cum lipseashti)
{ro: negustor}
{fr: marchand, négociant}
{en: mer-chant}
ex: eara bun prãmãteftu n hoarã; s-plãteshti tsi-acumpri, ca prãmãteftu

§ pãrmãteftu (pãr-mã-téf-tu) sm pãrmãteftsã (pãr-mã-téf-tsã) – (unã cu prãmãteftu)
ex: s-featsi pãrmãteftu; trec pri-aclo nãscãntsã pãrmãteftsã; yini la nãsh un pãrmãteftu; shidzu pãrmãteftul dishtiptat pãnã ca tu shasili di noapti; va sã nchir-dãseascã tutã avearea-a aishtui pãrmãteftu; pãrmãteftul cãdzu pri mari minduiri; strigã pãrmãteftul shi arsãri ca mushcat di vãrnu sharpi; tu casa iu avea traptã pãrmãteftsãlj

§ prãmãtar (prã-mã-tárŭ) sm prãmãtari (prã-mã-tárĭ) – (unã cu prãmãteftu)
ex: ãl bãgã pi frati-su la un prãmãtar si nveatsã zãnati

§ pãrmãtar (pãr-mã-tárŭ) sm pãrmãtari (pãr-mã-tárĭ) – (unã cu prãmãteftu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tugear

tugear (tu-gĭárŭ) sm tugeari (tu-gĭárĭ) – omlu tsi acumpãrã lucri ma eftin (sh-li poartã di-aradã tu altu loc) tra s-li vindã ma scumpu la altsã oaminj; omlu tsi s-lja cu emburlichea tra si sh-amintã bana (pãnea); omlu cari vindi lucri sh-pãrmãtii dit unã mãgãzii; embur, pãrmãteftu, prãmãteftu, pãrmãtar, prãmãtar, mãgãzar, mãgãzãtor, mãgãjar, argãstiryear
{ro: negustor}
{fr: marchand, négociant}
{en: merchant}
ex: tu casa-atsea mari bãneadzã un tugear (embur); tuts dit hoarã suntu tugeari, arãspãndits tu tut loclu

§ tugear-lãchi/tugearlãche (tu-gĭar-lắ-chi) sf tugearlãchi (tu-gĭar-lắchĭ) – tehnea tsi u-ari un tugear cu acumpãrarea, purtarea shi vindearea di lucri; tigeareti, prãmãtlichi, emboriu, emburlichi, emburii
{ro: negustorie, comerţ}
{fr: commerce, négoce}
{en: commerce}
ex: tugearlãchea (emburlãchea) easti ma buna di itsido lucru; tugear-lãchea cama avutsashti

§ tigeareti/tigearete (ti-gĭa-ré-ti) sf tigearets (ti-gĭa-rétsĭ) – (unã cu tugearlãchi)
ex: fãtsea mari tigeareti (emburlãchi)

§ tugirescu (tu-gi-rés-cu) adg tugireascã (tu-gi-reás-cã), tugireshtsã (tu-gi-résh-tsã), tugireshti/tugireshte (tu-gi-résh-ti) – tsi ari s-facã cu tugearlji; (multimi) faptã di tugeari; (hari i cusuri) di tugear;
(expr: zbor tugirescu = zbor di tugear, salami, tsi pots s-lji fats besã)
{ro: negustoresc}
{fr: de négociant}
{en: of commerce}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã