DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cunstantinã

cunstantinã (cun-stan-tí-nã) sf cunstantini/cunstantine (cun-stan-tí-ni) – parã veclju di-amalamã tsi-ari pi-unã fatsã amirãlu Custandini shi dadã-sa Eleni; ghiurdani faptã cu-aeshti paradz (purtatã digushi di armãnili dit cãsãbadz); flurii, lirã, galbinã, gãlbinushi, etc.
{ro: monedă veche de aur; salbă făcută cu aceste monezi}
{fr: ancienne monnaie d’or, ayant l’efigie de Constantin et Hélène; collier fait avec ces monnaies}
{en: old gold coin showing the emperor Constantin and his mother Hélène; necklace made with these coins}

§ custandat (cus-tan-dátŭ) sm custandats (cus-tan-dátsĭ) – parã veclju di-amalamã tsi s-aflã bãgat tu-unã ghiurdani; flurii, lirã, galbinã, gãlbinushi, etc.
{ro: monedă de aur folosită de obicei într-o salbă}
{fr: ducat, sequin dans un collier}
{en: gold coin found usually in a necklace}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cutsur

cutsur (cú-tsurŭ) sm cutsuri (cú-tsurĭ) – cumata dit truplu-a unui arburi, dupã tsi easti tãljat, tsi-armãni ninga tu loc, cu-arãdãtsinã; cumatã dit truplu-a unui arburi (ayitã), tãljatã sh-tsãnutã di-unã parti; bucium, chiutuc, chiutuchi, cuciub, ciubã, cuciubã, cãciubã, cuciubeauã, cuciubeu, grij;
(expr:
1: easti cutsur = (i) ari caplu gros, easti ca glar di minti, cari aducheashti greu tsi-lj si dzãtsi; (ii) easti om di la oi, fãrã prãxi, tsi nu shtii multi; easti chiutuc, lemnu (fig), bucium, etc.;
2: lemnu ti dusish, cutsur ti turnash = armasish glar, ashi cum earai, nu nvitsash tsiva di-aclo iu ti dusish, di la-atselj cu cari earai)
{ro: butuc, buturugă, buştean}
{fr: souche, tronc d’arbre, bûche}
{en: tree stump, trunk, log}
ex: deavãrligalui di cutsur, ambitatslji cuscri gioacã (angucitoari: alghinjli cu stu-plu); un cutsur mplin di furnits (angucitoari: pipiryeaua); si s-discurmã pi un cutsur (cuciubã) di alun; s-arucutirã ca tsiva cutsuri (cuciubi, buciunj); cutsurlu easti ma njic di un bucium; cutsur easti (lemnu easti; easti lishor, cap gros, om di la oi); plãntai un cutsur di-ayinji; greu ca un cutsur

§ cuciubã (cú-cĭu-bã) sf cuciubi/cuciube (cú-cĭu-bi) –
1: cumata dit trup tsi-armãni ninga tu loc, cu-arãdãtsinã, dupã tsi un arburi easti tãljat; cumatã dit truplu-a unui arburi (ayitã), tãljatã sh-tsãnutã di-unã parti; cuciub, cuciubeauã, cuciubeu, chiutuc, chiutuchi, cutsur, bucium, grij;
2: guva dit truplu-a unui arburi (a unui cuciub) tu loclu iu lemul ari putridzãtã sum coaji; cufal, cufalã, cufumã
{ro: buştean, butuc, buturugă; scorbură}
{fr: bûche, souche; tronc creux}
{en: tree log, tree stump; tree trunk hollow}
ex: nã cuciubã cu shapti guvi (angucitoari: caplu-a omlui); tu cuciubã (cufalã) uscatã, doarmi cãtsaua turbatã (angucitoari: apala); cuciubã uscatã, u scolj ãncãrcatã, sh-u-alash discãrcatã (angucitoari: lingura); cuciubili (cutsurlji) tsãn foclu; acumpãrai di cu veara cuciubi; s-hipsi tu-unã cuciubã (cufal) shi, arucutea-ti cuciuba, arucutea-ti feata, agiumsi la nã casã mari; apa mintitã cuciubi adutsi

§ cãciubã (cắ-cĭu-bã) sf cãciubi/cãciube (cắ-cĭu-bi) – (unã cu cuciubã)
ex: unã cãciubã yirminoasã, sum cãciubã nã livadi, sum livadi dauã-arveli, sum arveli doi purunghi, sum purunghi un shoput cu dauã shulinari, sum shoput unã moarã, sum moarã un cioc (angucitoari: caplu-a omlui); dauã cãciubi tu-unã aripã (angucitoari: tsãtsãli di muljari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

elen

elen (e-lénŭ) sm elenj (e-lénjĭ) – agru-pravdã dit pãduri, analtã shi zveltã, ma mari di-un agru-tsap (caprã), cu coarni mãri sh-mushati, tsi sh-hrãneashti njitslji cu lapti, sh-cari sh-arumigã mãcarea; tserbu, tsirbonj, ndrel, plãtun
{ro: cerb, cerboaică}
{fr: cerf, biche}
{en: hart, stag, red deer, female hart}
ex: elenlu (tserbul) ari coarnili ca nã dãrmã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ndrel

ndrel (ndrélŭ) sm ndrelj (ndréljĭ) – agru-pravdã dit pãduri, analtã shi zveltã, (tsi undzeashti ma easti multu ma amri di agru-capra), cu coarni mãri sh-mushati, tsi sh-hrãneashti njitslji cu lapti, sh-cari sh-arumigã mãcarea; tserbu, tsirbonj, plãtun, elen
{ro: cerb, cerboaică}
{fr: cerf, biche}
{en: hart, stag, red deer, female hart}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

plãtun

plãtun (plã-túnŭ) sm plãtunj (plã-túnjĭ) – agru-pravdã dit pãduri, analtã shi zveltã, ma mari di-un agru-tsap (caprã), cu coarni mãri sh-mushati, tsi sh-arumigã mãcarea tu stumahi, sh-cari sh-hrãneashti njitslji cu lapti; tserbu, tsirbonj, elen, ndrel
{ro: cerb, cerboaică}
{fr: cerf, biche}
{en: hart, stag, red deer, female hart}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tserbu

tserbu (tsér-bu) sm, sf tsearbã (tseár-bã), tserghi (tsér-ghi), tsearbi/tsearbe (tseár-bi) – agru-pravdã dit pãduri, analtã shi zveltã, ma mari di-un agru-tsap (caprã), cu coarni mãri sh-mushati, tsi sh-hrãneashti njitslji cu lapti, sh-cari sh-arumigã mãcarea; tsirbonj, elen, plãtun, ndrel
{ro: cerb, cerboaică}
{fr: cerf, biche}
{en: hart, stag, red deer, female hart}
ex: pascu buluchi di tserghi; iu s-discurmã sh-tsearbili; agudii un tserbu; vãtãmarã doi tserghi; coarnili-a tserghilor suntu ca gãgili; s-tãljari coarnili a tserbului aishtui, itsi s-nji caftsã, si shtii cã-ts dau; li ciuli surdul tserbu urecljili shi gri; aclo iu avina, s-lo dupã dãra-a unui tserbu; deadi di un tserbu shi tserbul lu-adusi tru-unã pãduri ndisatã; pri-aoa, pri-aclo, aflã un tserbu vãtãmat; s-lu-aducã la pãlati, s-lu veadã, tsi tutiputã di tserbu (tsi soi di tserbu) easti?; dimãndã si-lj pitreacã mãcari cama multã, cã mãcã sh-tserbul; aflã un tserbu vãtãmat, ãl lo shi-l bãgã tu cãldari, tra s-lu hearbã

§ tsirbonj (tsir-bónjĭŭ) sm, sf tsirboanji/tsirboanje (tsir-bŭá-nji), tsirbonj (tsir-bónjĭ), tsirboanji/tsirboanje (tsir-bŭá-nji) – (unã cu tserbu)
ex: mi fac tsirboanji troarã

§ tsirboplu (tsir-bó-plu) sm tsirboplji (tsir-bó-plji) – tserbu njic, tinir
{ro: cerb mic, tânăr}
{fr: petit cerf}
{en: little, young red deer}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã