DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

apulsescu2

apulsescu2 (a-pul-sés-cu) (mi) vb IV apulsii (a-pul-síĭ), apulseam (a-pul-seámŭ), apulsitã (a-pul-sí-tã), apulsiri/apulsire (a-pul-sí-ri) – lj-dau cali a unui tra s-fugã (di-aclo iu eara ncljis); eleftirusescu, sãlãghescu, sãlghescu, sãrgljescu, sãrghescu
{ro: pune în libertate}
{fr: mettre en liberté}
{en: set free}

§ apulsit2 (a-pul-sítŭ) adg apulsitã (a-pul-sí-tã), apulsits (a-pul-sítsĭ), apulsiti/apulsite (a-pul-sí-ti) – tsi-lj s-ari datã cali (di-iu eara ncljis); eleftirusit, sãlãghit, sãlghit, sãrgljit, sãrghit
{ro: pus în libertate}
{fr: mis en liberté}
{en: set free}

§ apulsiri2/apulsire (a-pul-sí-ri) sf apulsiri (a-pul-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti sãlãghit; eleftirusiri, sãlãghiri, sãlghiri, sãrgljiri, sãrghiri
{ro: acţiunea de a pune în libertate}
{fr: action de mettre en liberté}
{en: action of setting free}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

iliftirii/iliftirie

iliftirii/iliftirie (i-lif-ti-rí-i) sf iliftirii (i-lif-ti-ríĭ) – izinea shi pu-tearea tsi u ari cariva tra s-facã atseali tsi va (si s-ducã iu va, s-dzãcã tsi va, etc.) fãrã tra s-lji hibã fricã ca va s-patã tsiva; catas-tasea tu cari s-aflã un om tsi nu easti ncljis tu-unã filichii; elefterii, lefterii, hurieti, slobodii
{ro: libertate}
{fr: liberté}
{en: liberty, freedom}

§ elefterii/elefterie (e-lef-te-rí-i) sf elefterii (e-lef-te-ríĭ) – (unã cu iliftirii)

§ lefterii/lefterie (lef-te-rí-i) sf lefterii (lef-te-ríĭ) – (unã cu iliftirii)

§ ileftir (i-léf-tirŭ) adg ileftirã (i-léf-ti-rã), ileftiri (i-léf-tirĭ), ileftiri/ileftire (i-léf-ti-ri) – tsi ari iliftiria tra s-facã tsi va (iu va, cãndu va, etc.) fãrã s-caftã izini maxus di la altu, icã s-lji hibã fricã ca va s-patã tsiva; (stat) tsi nu tsãni di altu shi s-nicuchirseashti ashi cum va, fãrã s-caftã izini di la altu (stat); eleftir, leftir, lefter, filcu
{ro: liber, independent}
{fr: libre, indépendant}
{en: free, indipendent}

§ eleftir (e-léf-tirŭ) adg eleftirã (e-léf-ti-rã), eleftiri (e-léf-tirĭ), eleftiri/eleftire (e-léf-ti-ri) – (unã cu ileftir)

§ leftir (léf-tirŭ) adg leftirã (léf-ti-rã), leftiri (léf-tirĭ), leftiri/leftire (léf-ti-ri) – (unã cu ileftir)

§ lefter (léf-terŭ) adg lefterã (léf-te-rã), lefteri (léf-terĭ), lefteri/leftere (léf-te-ri) – (unã cu ileftir)

§ iliftirusescu (i-lif-ti-ru-sés-cu) (mi) vb IV iliftirusii (i-lif-ti-ru-síĭ), iliftiruseam (i-lif-ti-ru-seámŭ), iliftirusitã (i-lif-ti-ru-sí-tã), iliftirusiri/iliftirusire (i-lif-ti-ru-sí-ri) – lj-dau izini (lj-dau putearea, lu-alas, etc.) a unui tra s-facã atseali tsi va (si s-ducã iu va, s-dzãcã tsi va, etc.); alas cariva s-fugã di-aclo iu s-aflã ncljis (s-hibã ileftir, si s-ducã iutsido va, etc.); lj-dau cali; dau dira; sãlãghescu, sãlghescu, sãrghescu, sãrgljescu, apulsescu
{ro: libera}
{fr: libérer, affranchir}
{en: liberate, free}

§ iliftirusit (i-lif-ti-ru-sítŭ) adg iliftirusitã (i-lif-ti-ru-sí-tã), iliftirusits (i-lif-ti-ru-sítsĭ), iliftirusiti/iliftirusite (i-lif-ti-ru-sí-ti) – tsi easti alãsat s-fugã di-aclo iu eara ncljis; tsi-lj si deadi izinea s-facã tsi va (si s-ducã iu va, s-dzãcã tsi mindueashti, etc.); tsi-lj s-ari datã cali (dira); sãlãghit, sãlghit, sãrghit, sãrgljit, apulsit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sãlãghescu1

sãlãghescu1 (sã-lã-ghĭés-cu) (mi) vb IV sãlãghii (sã-lã-ghíĭ), sãlã-gheam (sã-lã-ghĭámŭ), sãlãghitã (sã-lã-ghí-tã), sãlãghiri/sãlãghire (sã-lã-ghí-ri) – alas cariva s-easã di-aclo iu s-aflã ncljis (s-hibã ileftir, si s-ducã iutsido va, etc.); sãlghescu, sãrgljescu, sãr-ghescu, dau cali, eleftirusescu, apulsescu
{ro: slobozi, elibera}
{fr: lâcher, libérer}
{en: release, liberate, set free}
ex: a si-lj sãlãghim (s-lj-alãsãm ileftiri); lamnja nu sãlãghea apa (nu u-alãsa s-curã); lipseashti di cati dzuã s-mãcã cãti un om sh-ashi s-u sãlãgheascã apa (s-u-alasã apa ileftirã s-curã); sãlãghea mushata-a loclui (alasã-u, dã-lj cali); lu sãlãghii puljlu (lu-alãsai s-fugã, s-azboairã ileftir); lu sãlãghirã (lu-alãsarã s-easã, lj-deadirã cali) dit hãpsani; mãna stãngã-lj sãlãghea; mi strãndzea cu vãrtuti di mãnã sh-nu vru s-mi sãlãgheascã (s-nj-alasã mãna); feata nu pot s-u sãlãghescu (s-u-alas, s-lji dau dira), cã nu-i tu mãna-a mea aistã; striga dipriunã aushlu, nu pot s-u sãlãghescu (sã-lj dau cali); acatsã un buf shi un sãcol shi sãlãghea-lj (bagã-lj, fã-lj, alasã-lj s-yinã) cãtrã la mini; tu-alinari sãlãghirã (lu-alãsarã s-cadã) bãrnul ãnghios sh-lu-alãsarã aclo ficiorlu tu puts; saclu aistu s-lu ncartsã pi un cal shi s-lu sãlãgheshti calu (s-lji dai cali)

§ sãlãghit1 (sã-lã-ghítŭ) adg sãlãghitã (sã-lã-ghí-tã), sãlãghits (sã-lã-ghítsĭ), sãlãghiti/sãlãghite (sã-lã-ghí-ti) – alãsat ileftir s-facã tsi va; sãlghit, sãrgljit, sãrghit, dat cali, eleftirusit, apulsit
{ro: slobozit, eliberat}
{fr: lâché, libéré}
{en: released, liberated, set free}
ex: caljlji suntu sãlãghits (eleftirusits); cãnjlji eara sãlãghits (cãrtits); picurar cu percea sãlãghitã (perlu alãsat s-cadã nghios)

§ sãlãghiri1/sãlãghire (sã-lã-ghí-ri) sf sãlãghiri (sã-lã-ghírĭ) – atsea tsi-u fatsi un cãndu sãlãgheashti pri cariva; sãlghiri, sãrgljiri, sãrghiri, dari cali, eleftirusiri, apulsiri
{ro: acţiunea de a slobozi, de a elibera; slobozire, eliberare}
{fr: action de lâcher, de libérer}
{en: action of releasing, liberating, setting free}
ex: va s-lja sãlãghiri (va nchiseascã) tru arauã bãnari; sãlãghirea-a caljlor

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn