DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

am2

am2 (ámŭ) cong – ghini ma, ashi cã, s-cljamã cã, ma, ama, ala, mea, amea, ami, mi, mu, dea, dem, vechi, veci, eleachim
{ro: dar, cel puţin}
{fr: mais, au moins, peut-être que}
{en: but, at least, maybe}
ex: am (ma) tini nu shtii tsi curã; am (ma) alanti doauã?; Gardani, am cari (mea cari altu); am (ma), cum s-veadi; am (ama) nu mi fãtseai un pulj?; am (ma) el sh-mutrea gustul; am (cum, tsi), nu voi?

§ ama (á-ma) cong – ghini ma, ashi cã, s-cljamã cã, ma, am, ala, mea, amea, ami, mi, mu, dea, dem, vechi, veci, eleachim
{ro: dar, dacă}
{fr: mais, si, aussitôt que}
{en: but, if, as soon as}
ex: du-ti, ama (ma) ashteaptã-mi; ama cã (itsi, cum) va yinã, grea-nj; nj-dzãsish s-yin la tini, ama (ma) nu pot

§ amea (á-mea) cong – (unã cu ama)

§ ami (a-mí) cong – (unã cu ama)
ex: ami (ma), iu s-v-ascundã maea?; ami (ma), cama ghini s-trãdzeai cu tufechea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

dem

dem (dem) cong – ghini ma, ashi cã, s-cljamã cã, ma, ama, am, ala, mea, amea, ami, mi, mu, dea, vechi, veci, eleachim, altãsoi, cã, etc.
{ro: dar}
{fr: mais, autrement}
{en: but, otherwise}
ex: s-ved, dem (ma), mi-aravdã?; el ca s-nã scoatã naparti, dem (altãsoi, cã) altu…

§ dea (deá) cong – (unã cu dem)
ex: dea (mea, ma), gura sh-mãnjli-a tali nu vrurã sã-nj mi-alasã; dea (mea, ma), cãtse nu tritsea oara?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ma1

ma1 (ma) cong – ghini ma, ashi cã, s-cljamã cã; macã, ama, am, ala, mea, amea, ami, mi, mu, dea, dem, vechi, veci, eleachim
{ro: dar; dacă}
{fr: mais; si}
{en: but; if}
ex: niveasta easti bunã, ma nu easti armãnã; tuti-ambar ma nu va gionili; ma lacrima nj-u jar di foc; ma, prumuveara io nj-ashtept; ma, cum s-u-alasã?; acatsã-lj ma (macã) s-hii gioni; ma (macã, icã mea) cãdea tufechi nãoarã; ma (macã, shi s-) nu vrei, eu va yin; ma cara-agiumsim; ma cãndu lj-aflã tuts; ma cãt avea apiritã cãndu ishi dit casã; ma cãt bitisi di scriari

§ macã (má-cã) cong – s-easti cã, cara, carea, cari, fure-cã, furi-cã, fur-cã, ma, ama, amea, sticã, dis, disi, si
{ro: dacă}
{fr: si}
{en: if}
ex: macã-i (cari easti) ashi; macã vrei, plãndzi; macã aflash tsiva di nãs, s-nji pitrets zbor; macã yini, voi sã shtiu sh-mini

§ mea1 (meá) cong – ghini ma, ashi cã, s-cljamã cã, ma, ama, am, ala, amea, ami, mi, mu, dea, dem, vechi, veci, eleachim
{ro: dar, ci}
{fr: mais}
{en: but}
ex: mea (ma), cãt vinji; mea (ma) mutrits cari easti dininti; mea (ma), shi-l plãndzi unã dadã; sh-mea (sh-ma) tu soni giurat loarã; mea (ma) tini nu ascultsã

§ mi1 (mi) cong – ghini ma, ashi cã, s-cljamã cã, ma, ama, am, ala, mea, amea, ami, mu, dea, dem, vechi, veci, eleachim
{ro: dar}
{fr: mais}
{en: but}
ex: mi (mea), cum s-nu shtiu?; a, mi (mea), cama ghini s-trãdzeai cu tufechea

§ mu1 (mu) cong – (unã cu mi1)
ex: mu (ma) Deli-Iorgul ãl lo

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

vechi/veche

vechi/veche (vé-chi) adv – ghini ma; ashi cã; s-cljamã cã; acabeti, angeac, artãc, neisi, ma, ama, am, ala, mea, amea, ami, mi, mu, dea, dem, veci, eleachim
{ro: dar, deja, în fine}
{fr: mais, déjà, enfin}
{en: but, already, finally}
ex: trãdzea vechi (acabeti) s-moarã

§ veci (vécĭ shi vécĭŭ) adv – veciã, vecio, mash, mãsh, mãnghi, sai, sade
{ro: numai}
{fr: seulement}
{en: only}
ex: veci (ma) u mãca sãndzili; Dumnidzã veci (mash); veci (mash) tini s-puteari s-nji fats aestã buneatsã

§ veciã (vé-cĭã) adv – (unã cu veci)

§ vecio (vé-cĭo) adv – (unã cu veci)
ex: ma vecio (mash) sã-l veglji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã