|
|
a3
a3 inter – bre, vre, me, etc.; aidi, aide, hai, haidi
{ro: mă!, măi!, bă!, hei!, fă!; haide, etc.}
{fr: hé!, hola!, etc.; allons, etc.}
{en: heigh!, hey, you!, say!, look here!, etc.; let’s go!, etc.}
ex: am tsi dzãtsi, a! (bre!) om?; a (bre!) om, nu fã siri; voi, a! (vre!) muntsã; a, voi sots, a, voi mãrats; a lea, nji nchisii; a (aidi), nã featã, trã surtseali (multi ori s-leagã cu lea, vea, tra s-facã zboarãli a-lea/alea, a-vea/avea, etc.)
alunic
alunic (a-lú-nicŭ) vb I alunicai (a-lu-ni-cáĭ), alunicam (a-lu-ni-cámŭ), alunicatã (a-lu-ni-cá-tã), alunicari/alunicare (a-lu-ni-cá-ri) – mi min lishor fãrã cheaditsi sh-fãrã s-njishcu cicioarli pristi unã fatsã nyilicioasã; arãchish, aruchiushur, aruchishur, arãchiushur, archiushur, archishur, alãchiushur, aglistur, arunic, arudic, arãgoci, rãgoci, rugoci
{ro: aluneca}
{fr: glisser}
{en: slide, skid}
ex: alunicai (aruchishurai) tu neauã; mãndzãli alunicã (s-minã lishor, archishurã) cãtrã hima; alunicã (arudicã) pri gãrgãlan
§ alunicat (a-lu-ni-cátŭ) adg alunicatã (a-lu-ni-cá-tã), alunicats (a-lu-ni-cátsĭ), alunicati/alunicate (a-lu-ni-cá-ti) – tsi s-ari minatã fãrã cheaditsi sh-fãrã s-njishcã cicioarli pri unã fatsã nyilicioasã; arãchiushurat, aruchiushurat, aruchishurat, archiushurat, archi-shurat, alãchiushurat, arãchishat, aglisturat, arunicat, arudicat, arãgucit, rãgucit, rugucit
{ro: alunecat}
{fr: glissé}
{en: slided, skidded}
§ alunicari/alunicare (a-lu-ni-cá-ri) sf alunicãri (a-lu-ni-cắrĭ) – atsea tsi fatsi omlu cãndu alunicã; arãchishari, aruchiushurari, aruchishurari, arãchiushurari, archiushurari, archi-shurari, alãchiushurari, aglisturari, arunicari, arudicari, arãguciri, rãguciri, ruguciri
{ro: acţiunea de a aluneca; alunecare}
{fr: action de glisser}
{en: action of sliding}
§ alunicos (a-lu-ni-cósŭ) adg alunicoasã (a-lu-ni-cŭá-sã), alunicosh (a-lu-ni-cóshĭ), aluni-coasi/alunicoase (a-lu-ni-cŭá-si) – (loc) tsi alunicã; (loc) iu poati s-alunicã cariva
{ro: alunecos}
{fr: glissant}
{en: slippery}
§ alunicãturã (a-lu-ni-cã-tú-rã) sf alunicãturi (a-lu-ni-cã-túrĭ) – loc iu pots s-alunits lishor (cã vrei i cã nu vrei!); atsea tsi fatsi omlu cãndu alunicã; arunicãturã, arãgoci, rãgoci, rugoci, arãchish, arãchiushur
{ro: alunecuş, polei}
{fr: glissoir, verglas}
{en: slide, glazed frost}
§ arunic (a-rú-nicŭ) vb I arunicai (a-ru-ni-cáĭ), arunicam (a-ru-ni-cámŭ), arunicatã (a-ru-ni-cá-tã), arunicari/arunicare (a-ru-ni-cá-ri) – (unã cu alunic)
bãirachi/bãirache
bãirachi/bãirache (bã-i-ráchi) sf bãirãchi (bã-i-rắchĭ) – cumatã mari di pãndzã (mitasi, carti, etc.), acãtsatã di un shcop, cari ari di-aradã ma multi buei sh-cari pãrãstiseashti (ca semnu ahoryea) un stat (unã sutsatã, unã hoarã, unã cumpanii, etc.); cumatã di pãndzã acãtsatã di un shcop, purtatã di armãnj la numtsã; bãryeachi, banderã, panderã, flamburã, flamurã;
(expr:
1: easti bãirachi = easti cariva tsi pãrãstiseashti ca unã “bãirachi”, un lucru, unã hoarã, etc.;
2: easti cu bãirachea = easti cu-anami, cunuscut di tuts)
{ro: drapel, steag}
{fr: étendard, drapeau}
{en: flag, banner}
ex: tsi suntu bãirãchili (flamburli) tsi yin?
§ bãryeachi (bãr-yĭá-chi) sf bãryechi (bãr-yĭéchĭ) – (unã cu bãirachi)
ex: Tana, bãryeachea
(expr: flambura) a hoarãljei!
§ bairacã (ba-i-rá-cã) sf pl(?) – (unã cu bãirachi)
ex: ishirã cu bairaca (flambura); tsi u-ascundzã: nãsã easti cu bairaca
(expr: nãsã easti cunuscutã, cu-anami)
§ bairahtar (ba-i-rah-tárŭ) sm bairahtari (ba-i-rah-tárĭ) – omlu tsi poartã flambura; flamburar, bairactar
{ro: stegar}
{fr: porte-drapeau}
{en: flag bearer}
§ bairactar (ba-i-rac-tárŭ) sm bairactari (ba-i-rac-tárĭ) – (unã cu bairahtar)
bushcu
bushcu (búsh-cu) adg bushcã (búsh-cã), bushchi (búsh-chi), bushchi/bushche (búsh-chi) [zbor di hãidipsiri trã njitslji oachish] – cu chealea ncljisã (tsi da niheamã ca pi lai) sh-ocljilj, dzeanili sh-perlu ncljish tu hromã (tsi da niheamã ca pi cãstãnji); calesh, calish; oacljish
{ro: oacheş, şaten}
{fr: châtin, brunet (terme de tendresse pour un enfant)}
{en: chestnut brown}
ex: mushat ca tini, bushcul ali mami; tu-un mes di la fuga-a lui, feci bushcul aestu (ficiorlu-aestu oacljish); bushchilj a mei!
§ bushcutos (bush-cu-tósŭ) adg bushcutoasã (bush-cu-tŭá-sã), bushcutosh (bush-cu-tóshĭ), bushcutoasi/bushcutoase (bush-cu-tŭá-si) – tsi easti cu multã carni (mushclji); tsi easti mplin tu fatsã; cãrnos
{ro: cărnos; plin, rotund (la faţă)}
{fr: charnu; plein}
{en: fleshy; full, plump}
ex: frãmti largã, bushcutoasã (mplinã); bratsãli goali, albi sh-bushcutoasi (cãrnoasi, mushcljoasi)
§ bulcicos (bul-ci-cósŭ) adg bulcicoasã (bul-ci-cŭá-sã), bulcicosh (bul-ci-cóshĭ), bulcicoa-si/bulcicoase (bul-ci-cŭá-si) – (unã cu bushcutos)
§ bucicos (bucĭ-cósŭ) adg bucicoasã (bucĭ-cŭá-sã), bucicosh (bucĭ-cóshĭ), bucicoasi/bucicoase (bucĭ-cŭá-si) – (unã cu bushcutos)
ex: fatsili a meali-aroshi, bucicoasi (cãrnoasi)
§ bucicu (búcĭ-cu) adg bucicã (búcĭ-cã), bucichi (búcĭ-chi), bucichi/buciche (búcĭ-chi) – (oai) cu arocuti aroshi deavãrliga di oclji; buci
{ro: oacăr}
{fr: brebis aux cercles rouges autour des yeux}
{en: sheep with red circles around the eyes}
§ buci (búcĭŭ) adg buci/buce (bú-ci) pl(?) – (unã cu bucicu)
cheatrã
cheatrã (chĭá-trã) sf chetri (chĭé-tri) shi chetsrã (chĭé-tsrã) shi chetsãri (chĭé-tsãrĭ) shi chetsuri (chĭé-tsurĭ) – lucru tsi s-aflã tu loc shi nu s-aspardzi lishor cã easti multu vãrtos shi apa nu poati s-intrã tu el tra s-lu moalji; bãrtsiri, bizbilji, shcãmbã, scarpã, shcarpã, pishtireauã, hãlichi, hãlitsã;
(expr:
1: cheatrã albã; cheatrã acrã = stipsi;
2: cheatrã aroshi = cãrbuni multu curat (tsi easti ca crustalu);
3: cheatra-a calui = cheatrã vinitã;
4: cheatrã miracuni = cheatrã cu cari si sturyisescu cutsutili;
5: cheatrã di moarã = aroatã mari di cheatrã cu cari s-matsinã grãnili la moarã;
6: cheatrã di mirminti (cheatrã) = ploaci di mirminti;
7: cheatrã scumpã = chetsrã njits scoasi dit loc (tsi suntu ca-ageamea di multi hromi) cari suntu lucrati di masturi giuvairgeadz shi ufilisiti la adrarea giuvaricadzlor;
8: (ari cap, easti) ca cheatra = (ari cap, easti) vãrtos, sãnãtos ca cheatra;
9: (om cu) inimã di cheatrã = (om cu) inimã di her, tsi nu-aducheashti vãrã njilã, vreari, etc. ti cari tsi s-hibã; (om cu) inimã di her;
10: sh-chetsrã! = sh-altu tsi; sh-altu tsi vrei!; sh-tsiva dip (zburãri cãndu nu vrei s-dai i s-fats tsiva);
11: aruc chetri = (i) bag zizanji (ntsãpãturi, muzavirlãchi, anghidã, ngrãnji, etc.); (ii) aruc stepsu, cãtigurii pri cariva;
12: bag nã cheatrã n gurã = nu-am tsi s-dzãc, nu scot un zbor dit gurã, ncljid gura, amutsãscu;
13: mãc chetsrã = zburãscu glãrinj, zburãscu-arãu di cariva, dzãc minciunj, cacuzburãscu;
14: yin ca di cheatrã = nu yin dip, nu va yin;
15: ca di cheatrã = (i) tsi easti mash tu (tsi easi mash dit) mintea-a omlui, calpu, minciunos; (ii) vãrnãoarã, mash atumtsea cãndu va mi fac cheatrã;
16: canda li dzãc la chetri zboarãli, canda zburãscu cu chetsrãli; ca di pri cheatrã canda dau = geaba zburãscu cã nu va si s-facã tsi dzãc mini, zburãscu mash ca sã zburãscu cã vãrnu nu mi avdi sh-nu mi-ascultã, etc.;
17: fug sh-va s-aruc cheatra dupã mini; aruc cheatra nãpoi = fug sh-nu va mi tornu nãpoi vãrnã-oarã;
18: nu-armãni cheatrã pristi cheatrã = tuti suntu fapti padi, suntu-azvãrnuiti, nu-armãni dip tsiva dit-un lucru (casã, agru, hoarã, etc.);
19: cheatrã n casã = featã nimãrtatã;
20: am unã cheatrã pi inimã (tu suflit) = am unã mari cripari, hiu multu nvirnat;
21: nj-si lo cheatra di pi inimã = isihãsii, ascãpai di criparea tsi nj-u-aveam tu inimã;
22: fug di-ascapirã chetrili = fug multu-agonja, tra s-nu mi-acatsã atsel tsi mi-avinã;
23: creapã che-tsrãli di-arcoari = easti multã-arcoari;
24: nj-dau caplu di cheatrã = nj-pari arãu di tsi am faptã, mi fac pishman;
25: pãnã sh-chetrili l-plãngu = s-dzãtsi trã un om tsi s-plãndzi tut chirolu, di nai ma njiclu lucru, cã pãnã sh-chetrili-l plãngu!;
ele!
ele! (é-le) inter – zbor tsi lu scoati omlu din gurã cãndu va s-aspunã ciudii, cã-lj pari-arãu, etc.; tsi s-dzãc sh-mini, bre, lea, ore, etc.
{ro: hei!}
{fr: hé!}
{en: hey!}
me!
me! (me) inter – bre, vre, a, etc.
{ro: mă!, măi!, bă!, hei!, fă!, etc.}
{fr: hé!, hola!, etc.}
{en: heigh!, hey, you!, say!, look here!, etc.}
ex: me! (vre!) tsi fats?
o!
o! (ó) inter – zbor (zghic, strigari, aurlari) cu cari cãftãm s-lu-acljimãm atsel cari easti niheamã ma nclo, niheamã ca diparti; zbor tsi-aspuni durearea, njila, dipirarea, ciudia, etc. tsi u-aducheashti cariva; e, ei, oi, o-lai, lai, lea, bre, vre, etc.; ai, au, vai, cavai, mar, lele, a-lele, o-lele, oi-lele, bobo, oi-bobo, etc.
{ro: o, măi, bă; vai, etc., etc.}
{fr: cri par lequel on appelle quelqu’un qui est loin; cri par lequel on montre douleur; eh!, hélas!, mon Dieu!, etc., etc.}
{en: shout by which someone far is being called; word by which one shows pain, despair, etc.; heigh!, hey (you)!, oh!, oh, no!, oh, dear!, oh, poor me!, etc., etc.}
ex: o! (lai), murare!; o!, lai Cole!; o! tsi caftsã?
§ oi! (óĭ) inter – (unã cu o!)
ex: oi (o-lai), picurare; oi, fãrtate, shtii tsi-i ghini?; oi, oi (vai, vai), Ndonlu-a meu!; oi! (vai), mãrata di mini!
§ e2! (é) inter – (unã cu o!)
ex: e! ashitsi; e!, e!, tu munti strigã mushata sãrãcãceanã shi cãprili s-alinã n dzeanã
§ ei! (éĭ) inter – (unã cu o!)
ex: ei!, tsi caftsã?
§ eh! (éh) inter – (unã cu o!)
ex: eh! lai oaminj di zãmani!
§ ih2! (íh) inter – (unã cu o!)
ex: ih! (vai!) tsi feci!; ih! (bre!) tsi mushitets!
§ ii! (íĭ) inter – (unã cu o!)
ex: ii! tsi vreavã!