|
|
ehle
ehle (eh-lé) sm, sf, adg invar – om cari, cu minciunj sh-cu culã-chipsiri, s-aspuni bun ma, di-aradã, caftã totna s-arãdã lumea; yealangi, minciunos, arãditor, pseftu, calpuzan, apation, maryiol, marghiol;
(expr: ehle = tsi ti-arãdi tu zigã)
{ro: înşelător}
{fr: trompeur; tromperie, tricherie, fraude}
{en: deceiver, cheater}
ex: easti un om ehle!
(expr: tsi ti-arãdi tu zigã)
apatii/apatie
apatii/apatie (a-pa-tí-i) sf apãtii (a-pã-tíĭ) – starea sufliteascã tu cari s-aflã atsel tsi nu-aspuni vãrã intires ti-atseali tsi s-fac dea-vãrliga di el; atsea tsi s-fatsi cãndu omlu lu-arãdi cu minciunj pri cariva; arãdiri, arãdeari, minciunari, aplãnãsiri, plãnãsiri, plãnisiri, plãnipsiri, plãniri, alinciri
{ro: apatie, înşelăciune}
{fr: apathie, tromperie}
{en: apathy, deceit}
§ apation (a-pa-ti-ónŭ) adg apatioanã (a-pa-ti-ŭá-nã), apationj (a-pa-ti-ónjĭ), apatioani/apa-tioane (a-pa-ti-ŭá-ni) – (atsel) tsi lu-arãdi (lu-aplãnãseashti) pri cariva; arãditor, marghiol, maryiol, ehle
{ro: înşelător}
{fr: trompeur}
{en: deceiver, cheater}
arãd3
arãd3 (a-rắdŭ) (mi) vb III shi II – arãsh (a-rắshĭŭ), arãdeam (a-rã-deámŭ), arãsã (a-rắ-sã), arãdiri/arãdire (a-rắ-di-ri) shi arãdea-ri/arãdeare (a-rã-deá-ri) – cu minciunj l-fac pri cariva (s-pistipseascã minciunjli tsi-lj dzãc shi) s-adarã atsea tsi voi mini; minciunedz, aplãnãsescu, plãnãsescu, plãnisescu, plãnipsescu, plãnescu
{ro: (se) înşela, minţi}
{fr: (se) tromper, duper, mentir}
{en: deceive, cheat, dupe, tell lies}
ex: ma pri cari vrea s-lu-arãdã nãs (s-lji spunã minciunj, s-lu-aplãnãseascã); mãrate, mãrate, tsi ti-arãdi mintea (ti minciuneadzã); el nu poati s-u arãdã (s-u aplãneascã); mi-arãsi sh-mi dispulje di tutiputã; preftul, preftu macã astalji, un alantu vai arãdã; s-nu v-arãdets (s-nu tsiva di fãtsets glãrimea) di scutets martsul; nu-l arãd (nu-lj dzãc minciunj) ocljilj?; arãdi feata (dzã-lj tsiva s-agãrshascã, sã-lj treacã oara) s-nu plãngã
§ arãs3 (a-rắsŭ) adg arãsã (a-rắ-sã), arãsh (a-rắshĭ), arãsi/arãse (a-rắ-si) – tsi-lj s-ari dzãsã minciunj tra s-lu facã s-adarã tsiva; minciunat, aplãnãsit, plãnãsit, plãnisit, plãnipsit, plãnit
{ro: înşelat, minţit}
{fr: trompé, dupé, menti}
{en: deceived, cheated, duped, told lies}
§ arãdiri3/arãdire (a-rắ-di-ri) sf arãdiri (a-rắ-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu lu-arãdi pri cariva; arãdeari, minciunari, aplãnãsiri, plãnãsiri, plãnisiri, plãnipsiri, plãniri, alincii, apatii
{ro: acţiunea de a înşela, de a minţi; înşelare}
{fr: action de tromper, de duper, de mentir}
{en: action of deceiving, of cheating, of duping, of telling lies}
§ arãdeari3/arãdeare (a-rã-deá-ri) sf arãderi (a-rã-dérĭ) – (unã cu arãdiri3)
ex: mari arãdeari (aplãnãsiri) lã featsim!
§ nearãs3 (nea-rắsŭ) adg nearãsã (nea-rắ-sã), nearãsh (nea-rắshĭ), nearãsi/nearãse (nea-rắ-si) – tsi nu-lj s-ari dzãsã minciunj tra s-lu facã s-adarã tsiva; niminciunat, neaplãnãsit, niplãnãsit, niplãnisit, niplãnipsit, niplãnit
{ro: neînşelat, neminţit}
{fr: qui n’a pas été trompé, qui n’a pas été menti}
bãtãhci
bãtãhci (bã-tãh-cí) adg bãtãhcioanji/bãtãhcioanje (bã-tãh-cĭŭá-nji), bãtãhceadz (bã-tãh-cĭádzĭ), bãtãhcioanji/bãtãhcioanje (bã-tãh-cĭŭá-nji) – om cari, trã ghineatsa-a lui, cu minciunj sh-culãchipsiri, arãdi lumea; fur, calpuzan, ehle, fãgã, etc.
{ro: escroc}
{fr: filou, chenapan}
{en: crook, swindler}
§ bãtãcci (bã-tãc-cí) adg bãtãc-cioanji/bãtãccioanje (bã-tãc-cĭŭá-nji), bãtãcceadz (bã-tãc-cĭádzĭ), bãtãccioanji/bãtãccioanje (bã-tãc-cĭŭá-nji) – (unã cu bãtãhci)
ex: vãrnãoarã nu lipseashti s-n-adunãm cu bãtãcceadz
§ bãtãh-cilãchi (bã-tãh-ci-lắ-chi) sf bãtãhcilãchi (bã-tãh-ci-lắchĭ) – atseali tsi fatsi un bãtãhci tra s-arãdã lumea; furlichi
{ro: escrocherie}
{fr: filouterie, tromperie}
{en: fraud, swindle}
ex: cu bãtãhcilãchi bãtãhcilu fatsi-aveari
behlu
behlu (béh-lu) sm, sf, adg behlã (béh-lã), behlji (béh-lji), beh-li/behle (béh-li) – (om) tricut tu anj (sh-nu lj-u mata poati ca ma ninti); bitãrnu, veclju, aush, mosh (moashi), burhonj, pleacã, pljacã, geagi, prezvit, pap, ghiush, tot
{ro: bătrân, vechi}
{fr: vieux, vieil, vieillard, ancien}
{en: old, ancient}
ehlã
ehlã (ĭéh-lã) sf ehli/ehle (ĭéh-li) – arburi cu arucinã di pãduri (tsi sh-u-adutsi multu cu muliftul, aroblu), tsi creashti multu-analtu (pãnã la 40m), cu truplu ndreptu, cu lemnul moali, cu frãndzãli njits shi suptsãri ca atsili sumigoasi, verdzã tut anlu, tsi nu cad earna, shi simintsã tsi crescu nuntru tu cuculici (tu aroabuli); brad
{ro: brad}
{fr: sapin}
{en: fir}
fãgã
fãgã (fã-ghắ) sm fãgadz (fã-ghádzĭ) – un tsi alãxeashti cãrtsãli dit unã cumpanii tra s-nu s-veadã cã s-furã paradz; mãcãtor (di paradz); om cari, trã ghineatsa-a lui, arãdi lumea cu minciunj sh-culãchipsiri; fur, bãtãhci, calpuzan, ehle, etc.
{ro: mâncător (de bani), escroc}
{fr: grand mangeur; qui opère des malversations}
{en: swindler, embezzler}
iehlã
iehlã (ĭéh-lã) sf iehli/iehle (ĭéh-li) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz ehlã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã