DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

chinefi/chinefe

chinefi/chinefe (chi-né-fi) sf chinefuri (chi-né-furĭ) – casa i udãlu iu s-dutsi omlu tra sã-sh facã apa (s-chishi) i s-easã nafoarã (s-cacã); cãcãstoari, cãcãtor, cãcãriu, mushtirechi, ishitor, chishitor, hale, hrii
{ro: latrină}
{fr: latrines}
{en: latrines}
ex: lu ncljisirã tu chinefi (hale)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

efur

efur (ĭé-fur) sm efuri (ĭé-furĭ) – omlu tsi nicuchirseashti avearea-a unei bisearicã (sculii, etc.); epitrup, epitrop
{ro: efor, tutore}
{fr: administrateur}
{en: administrator}

§ efurii/efurie (ĭe-fu-rí-i) sf efurii (ĭe-fu-ríĭ) – avearea (bisearica, sculia) nicuchirsitã di un efur; mushavireea di efuri tsi nicuchirsescu deadun unã bisearicã (sculii, etc.); efurlichi, epitrupii
{ro: eforie}
{fr: conseil des administrateurs}
{en: administration council}
ex: tuti miletsli au efurii, mash noi nu

§ efurlichi/efurliche (ĭe-fur-li-chi) sf efurlichi (ĭe-fur-líchĭ) – (unã cu efurii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

epitrup

epitrup (ĭe-pí-trupŭ) sm epitrupi (ĭe-pí-trupĭ) shi epitruchi (ĭe-pí-truchĭ) – omlu tsi nicuchirseashti (shi ari frundidã di) avearea-a unei bisearicã (sculii, etc.); omlu bãgat di chivernisi tra s-nicuchir-seascã avearea-a unui om tsi nu poati si sh-u nicuchirseascã singur; epitrop, efur
{ro: epitrop, tutore}
{fr: curateur, tuteur}
{en: trustee, guardian}

§ pitrup (pí-trupŭ) sm pitrupi (pí-trupĭ) shi pitruchi (pí-truchĭ) – (unã cu epitrup)

§ epitrop (ĭe-pi-trópŭ) sm epitropi (ĭe-pi-trópĭ) shi epitrochi (ĭe-pi-tróchĭ) – (unã cu epitrup)

§ epitrupii/epitrupie (ĭe-pi-tru-pí-i) sf epitrupii (ĭe-pi-tru-píĭ) – avearea nicuchirsitã di un epitrup; efurii, efurlichi
{ro: epitropii}
{fr: curatelle, tutelle}
{en: trusteeship, guardianship}
ex: epitrupia a bisearicãljei cãdzu pri mãnj buni

§ epitrupilji/epi-trupilje (ĭe-pi-tru-pí-lji) sf epitrupilj (ĭe-pi-tru-píljĭ) – (unã cu epitrupii)

§ pitrupilji/pitrupilje (pi-tru-pí-lji) sf pitrupilj (pi-tru-píljĭ) – (unã cu epitrupii)

§ epitrupisescu (ĭe-pi-tru-pi-sés-cu) vb IV epitrupisii (ĭe-pi-tru-pi-síĭ), epitrupiseam (ĭe-pi-tru-pi-seámŭ), epitrupisitã (ĭe-pi-tru-pi-sí-tã), epitrupisiri/epitrupisire (ĭe-pi-tru-pi-sí-ri) – am angãtan shi nicuchirsescu avearea-a unei bisearicã (sculii, om tsi nu poati si sh-u nicuchirseascã avearea singur, etc.)
{ro: epitropisi, îngriji de averea cuiva}
{fr: administrer une curatelle (tutelle)}
{en: manage a guardianship (trusteeship)}
ex: el epitrupseashti bisearica (nicuchirseashti avearea-a biseari-cãljei)

§ epitrupisit (ĭe-pi-tru-pi-sítŭ) adg epitrupisitã (ĭe-pi-tru-pi-sí-tã), epitrupisits (ĭe-pi-tru-pi-sítsĭ), epitrupisiti/epitrupisite (ĭe-pi-tru-pi-sí-ti) – (aveari, bisearicã, sculii, etc.) tsi easti nicuchirsitã di un epitrup
{ro: epitropisit, îngrijit de un epitrop}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ghirghefi/ghirghefe

ghirghefi/ghirghefe (ghir-ghĭé-fi) sf ghirghefuri (ghir-ghĭé-furĭ) – chinari di lemnu i metal pri cari s-tindi unã tsãsãturã tra s-hibã chindisitã; tsãsãtura teasã pri-aestã chinari
{ro: gherghef}
{fr: métier à broder}
{en: embroidering material}
ex: lucreadzã pri ghirghefi; shadi tutã dzua pi ghirghefi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tizgheafi/tizgheafe

tizgheafi/tizgheafe (tiz-ghĭá-fi) sf tizghefi (tiz-ghĭéfĭ) shi tizghehi (tiz-ghĭéhĭ) shi tizghefuri (tiz-ghĭé-furĭ) – unã soi di measã lungã shi strimtã pri cari lumea sh-bagã tu-aradã lucrili tsi va s-li vindã, icã omlu tsi-acumpãrã tsiva va s-plãteascã, etc.; measã di lucru, tizghireauã, tijachi, tizahi, bancu
{ro: bancă; tejghea}
{fr: banc; établi; comptoir}
{en: bench; work-bench; counter}
ex: avea multu lucru la tizgheafi

§ tizghireauã (tiz-ghi-reá-ŭã) sf tizghirei (tiz-ghi-réĭ) – (unã cu tizgheafi)
ex: mortul eara sculat pi unã tizghireauã di mulaftadz

§ tijachi/tijache (ti-jĭá-chi) sf tijechi (ti-jĭéchĭ) – measã njicã di la stani, tizgheafi, tizahi, measã
{ro: masă de la stâna de oi}
{fr: petite table dans une bergerie}
{en: small table sheep-fold}

§ tizahi/tizahe (ti-zá-hi) sf tizãhi (ti-zắhĭ) – measã trã lucru; bancã pri cari poati s-shadã omlu; tizgheafi
{ro: masă de lucru, bancă; tejghea}
{fr: banc; établi; comptoir}
{en: bench; work-bench; counter}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã