DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

culai1

culai1 (cu-láĭŭ) adv – tsi nu easti greu (tsi easti lishor) trã fãtseari; colai, lishor, ljishor, nishor, njishor, efcula
{ro: uşor}
{fr: facile, légèrement, aisément}
{en: lightly, slightly, easily}
ex: nu pots dot culai (lishor); nu nã yini culai (lishor); nveatsã culai (lishor), lj-aprindi caplu; culai easti bucata aestã; culai (lishor) suntu tuti cãndu ai cu tsi s-li fats; cu tulumba si scoati apã culai (lishor)

§ culai2 (cu-láĭŭ) sm fãrã pl –
1: harea tsi u ari un lucru tsi easti lishor trã fãtseari; lishurami, ljishurami, lishureatsã, njishurami;
2: atsea (calea, troplu) cu cari putem s-agiungem la scupolu-a nostru; ifculii; cearei, ceare, cire, cali, soi, trop
{ro: uşurinţă; facilitate; mijloc}
{fr: légèreté; facilité, moyen}
{en: lightness; ease, easiness; facility, means}
ex: vai aflãm vãrã culai (cearei, trop) s-ascãpãm; nu-am culai (nu pot, nu-am cum)

§ culai3/culae (cu-lá-i) sf culãi (cu-lắĭ) – (unã cu culai2)

§ culaina (cu-láĭ-na) adv – (unã cu culai1)

§ colai (co-láĭŭ) adv – (unã cu culai1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ifculii/ifculie

ifculii/ifculie (if-cu-lí-i) sf ifculii (if-cu-líĭ) – harea tsi u ari un lucru tsi easti lishor trã fãtseari; efculii, efcolii, lishurami, ljishurami, njishurami, nishureatsã, lishureatsã
{ro: uşurinţă, uşurătate}
{fr: légèreté, facilité}
{en: lightness, facility, ease, easiness}
ex: nu-am ifculii (ljishureatsã)

§ efculii/efculie (ef-cu-lí-i) sf efculii (ef-cu-líĭ) – (unã cu ifculii)
ex: easti efculii (lishurami) mari cu calea di her; tora mi nvitsai si ghiuvãsescu cu multã efculii (lishurami)

§ efcul (éf-cul) adg efculã (éf-cu-lã), efculj (éf-culj), efculi/efcule (éf-cu-li) – tsi nu ngreacã multu; tsi nu easti greu trã fãtseari; lishor, ljishor, nishor, njishor
{ro: uşor}
{fr: léger, facile, aisé}
{en: light, slight, easy}
ex: efcul (lishor) easti lucrul tsi caftã di la mini

§ efcolii/efcolie (ef-co-lí-i) sf efcolii (ef-co-líĭ) – (unã cu ifculii)

§ efcolilji/efcolilje (ef-co-lí-lji) sf efcolilj (ef-co-líljĭ) – (unã cu ifculii)

§ efcula (éf-cu-la) adv – tsi nu easti greu trã fãtseari; lishor, ljishor, nishor, njishor, culai
{ro: uşor}
{fr: légèrement, aisément}
{en: lightly, slightly, easily}
ex: efcula (lishor) zburashti multi limbi; s-agiungu mini-aclo, ma deapoea, efcula mi tsãn

§ ifculipsescu (if-cu-lip-sés-cu) vb I ifculipsii (if-cu-lip-síĭ), ifculipseam (if-cu-lip-seámŭ), ifculipsitã (if-cu-lip-sí-tã), ifculipsiri/ifculipsire (if-cu-lip-sí-ri) – lu ndreg un lucru si s-facã ma efcula; efculipsescu, ljishuredz, njishuredz
{ro: uşura}
{fr: alléger, soulager, faciliter}
{en: lighten the burden, facilitate, ease, make easier}
ex: lj-ifculipsii (lu ljishurai) multu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lishor1

lishor1 (li-shĭórŭ) adg lishoarã (li-shĭŭá-rã), lishori (li-shĭórĭ), lishoari/lishoare (li-shĭŭá-ri) – tsi nu ngreacã multu; tsi nu easti greu trã fãtseari; tsi mizi s-avdi; ljishor, ljushor, nishor, njishor, efcul;
(expr:
1: lishor (di minti); glaru-lishor = (om) tsi easti lipsit di minti, fãrã giudicatã; tsi ari glãritã di minti; glar, hazo, hazuscu, hut, hljara, etc.;
2: easti (u bãgã) tu lishoara = zburashti glãrinj, nu para zburashti cu tutã mintea, easti niheamã ca glar;
3: sãrbãtoari lishoarã = sãrbãtoari tsi nu s-tsãni)
{ro: uşor, prost, nebun}
{fr: léger, facile, sot, fou}
{en: light, slight, easy, fool, stupid}
ex: un nior lishor; apã lishoarã (lishor trã beari); oaspili nu-i di lishorlji
(expr: lishorlji di minti, glarlji); tu lishoara easti
(expr: easti ca glar); u bãgã tu lishoara
(expr: zburashti glãrinj, nu u-ari tutã mintea cãndu zburashti); ca lishor di minti
(expr: glar) tsi eara, scoasi cãciula s-lji tragã unã; scoalã hilja di amirã shi s-dutsi la omlu lishor
(expr: glar); muljarea aestã eara glaru-lishoarã; lishoarã-minutã ca nã fliturã

§ lishor2 (li-shĭórŭ) adv – tsi nu ngreacã multu; tsi nu easti greu trã fãtseari; tsi mizi s-avdi; efcula, culai, etc.
{ro: uşor}
{fr: légerement, aisément, facilement}
{en: lightly, slightly, easily}
ex: lucrul tsi fac easti lishor ti fãtseari; calcã lishor; greu s-adari, lishor s-aspardzi; lishor s-amintã, greu si s-tsãnã; ahtari buneatsã nu s-discumpãrã lishor (efcula) cu unã cu doauã; lishor-lishor nu s-tritsea amarea cu unã cu doauã; trapsi un vimtu lishor-lishor

§ licshor1 (lic-shĭórŭ) adg licshoarã (lic-shĭŭá-rã), licshori (lic-shĭórĭ), licshoari/licshoare (lic-shĭŭá-ri) – (unã cu lishor1)

§ licshor2 (lic-shĭórŭ) adv – (unã cu lishor2)

§ lishuredz (li-shĭu-rédzŭ) vb I lishurai (li-shĭu-ráĭ), lishuram (li-shĭu-rámŭ), lishuratã (li-shĭu-rá-tã), lishurari/lishurare (li-shĭu-rá-ri) – fac tsiva sã ngreacã ma putsãn, s-hibã ma lishor; scad griutatea-a unui lucru; ljishuredz, nishuredz, njishuredz, efculipsescu, ifculipsescu; (fig: lishuredz = ãnj cher putearea di bunã minduiri sh-giudicatã; ãnj cher mintea, glãrescu, hutsãscu, hãzusescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

zori1/zore

zori1/zore (zó-ri) sf fãrã pl – zbor tsi-aspuni cum lu fatsi omlu un lucru, cãndu lipseashti s-lu facã cu sila, cã va i cã nu va; catastasea di fãtseari lucrili greu, di-ananghi, di cãndu lipsescu fãtseari; dhisculii, greatsã, ananghi, silã, fortsã, niisihii;
(expr:
1: zorea (greulu) ti nveatsã = va sã nvets s-lu fats un lucru, cãndu ai ananghi, cã shtii i cã nu shtii cum s-lu fats;
2: zorea heari frãndzi = ananghea tsã da puteari s-fats lucri tsi nu pistipseshti cã pots s-li fats;
3: nu nj-u zorea; nu-am zori = nu-am ananghi, nu mi mealã;
4: tu zori sh-draclu (luplu) acats di ureclji = cãndu nu pots s-fats altã soi, sh-ai mari ananghi di tsiva, va fats itsido (va ti fats frati sh-cu draclu) tra s-tsã ndredz huzmetea;
5: cu zori s-adarã, lishor s-aspardzi = zbor tsi va s-aspunã cãt lishor easti s-aspardzi lucri fapti cu multã zori)
{ro: greu, greutate, nevoie, dificultate; forţă, nelinişte}
{fr: besoin, peine; force, contrainte; inquiétude}
{en: difficulty, need, force, uneasiness}
ex: veadi zori (greatsã) mari; poati s-trec, vahi, fãrã zori (lishor, efcula, fãrã greatsã); s-virsã meljlu, cu zorea s-adunã; vinji cu mari zori (cu multã greatsã); macã mor, tsi zori-a portsã?
(expr: tsi-ananghi va s-ai?); u lja cu zorea (cu fortsa, cu sila, fãrã volja-a ljei); cãndu va s-veadã zori (ananghi) va s-toarnã; vidzum zori (greatsã, ananghi) mari; cari u vidzurã zori (greu); tsi zori (nivolji, ananghi) ti-avinã? lj-ded yitrii cu zori (greu, cu fortsa); di zori shi bãrtsirli s-disicã; zorea scoati untulemnu; tu zori sh-draclu (luplu) acats di ureclji; cu zori s-adarã, lishor s-aspardzi; cu zorea pots s-ljai, nu pots s-dai; cari u vidzurã zori (greu); cu zori (greu) s-hrãneascã; nu nj-u zorea
(expr: nu-am ananghi) di arãulu Martsu; s-nu-ai zori (s-nu-ai ananghi, s-nu ti mealã); am cum! dzãtsi arãulu, nj-u zorea
(expr: am ananghi mini, mi mealã), cã ti ashteaptã tini?

§ zori2/zore (zó-ri) adv – (lucru tsi s-fatsi) cu greatsã, cu silã, di nivolji, etc.; zorbea, zorca
{ro: greu, dificil}
{fr: difficilement, péniblement}
{en: with difficulty}
ex: fu ca zori (nj-fu greu) pãnã loai dzeana; zori altãoarã (va hibã greu, dhiscula altãoarã) s-mi-adutseari Dumnidzãlu; zori lucru (greu lucru easti) cumnicarea

§ zorba1 (zór-ba) adv invar – cu zorea, zorca, cu sila, cu pãrduna, cu fortsa, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn