DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

crehtu

crehtu (créh-tu) adg crehtã (créh-tã), crehtsã (créh-tsã), creh-ti/crehte (créh-ti) – tsi easti afrat, lishor, proaspit shi moali; (zãr-zãvati, fructu, etc.) tsi easti proaspit (adunat di putsãn chiro); tsi easti mãcat ashi cum easti adunat (fãrã tra s-hibã alãxit cu hirbearea, fridzearea, cutsearea, etc.); crefcu, creftu, tinir, afrat, trifir, trifirushcu, proaspit, freshcu, taze, tazetcu
(expr: apã crehtã = apã aratsi sh-proaspitã)
{ro: fraged, proaspăt, pufos}
{fr: tendre, frêle, frais, mou}
{en: tender, frail, fresh}
ex: vidzu un pescu mari sh-crehtu (freshcu); fatsa-lj crehtã (freshcã), ca unã trandafilã; biui apã crehtã (proaspitã, aratsi) di la fãntãnã; featã cu budzã crehti (proaspiti, molj); mãcãm carni crehtã (moali)

§ creftu (créf-tu) adg creftã (créf-tã), creftsã (créf-tsã), crefti/crefte (créf-ti) – (unã cu crehtu)
ex: muljari-sa tinirã shi creftã; cã-i creftu (proaspit)

§ crefcu (créf-cu) adg crefcã (créf-cã), creftsi (créf-tsi), creftsi/creftse (créf-tsi) – (unã cu crehtu)
ex: crefcul (moalili) cheptu

§ freshcu (frésh-cu) adg (adv invar) freshcã (frésh-cã), freshtsã (frésh-tsã) shi freshchi (frésh-chi), fresh-ti/freshte (frésh-ti) shi freshchi/freshche (frésh-chi) – tsi easti faptu (adunat, ndreptu, coptu, etc.) di putsãn chiro; (zãrzãvati, fructu, etc.) tsi easti mãcat ashi cum easti adunat, fãrã tra s-hibã alãxit cu hirbearea (fridzearea, cutsearea, etc.); tsi nu easti veclju (di multu chiro); tsi easti faptu di putsãn chiro; proaspit, crefcu, creftu, crehtu, afrat, taze, tazetcu, tinir
{ro: proaspăt, recent}
{fr: frais, recent; fraîchement, récemment}
{en: fresh, recent; freshly, recently}
ex: carnea tsi nj-adusi nu era freshcã (proaspitã)

§ crihtescu (crih-tés-cu) (mi) vb IV crihtii (crih-tíĭ), crihteam (crih-teámŭ), crihtitã (crih-tí-tã), crihtiri/crihtire (crih-tí-ri) – fac un lucru s-hibã (cama) crehtu; l-fac s-hibã ma moali, ma trifir; molj
{ro: frăgezi}
{fr: amollir, attendrir}
{en: soften, make tender}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

culai1

culai1 (cu-láĭŭ) adv – tsi nu easti greu (tsi easti lishor) trã fãtseari; colai, lishor, ljishor, nishor, njishor, efcula
{ro: uşor}
{fr: facile, légèrement, aisément}
{en: lightly, slightly, easily}
ex: nu pots dot culai (lishor); nu nã yini culai (lishor); nveatsã culai (lishor), lj-aprindi caplu; culai easti bucata aestã; culai (lishor) suntu tuti cãndu ai cu tsi s-li fats; cu tulumba si scoati apã culai (lishor)

§ culai2 (cu-láĭŭ) sm fãrã pl –
1: harea tsi u ari un lucru tsi easti lishor trã fãtseari; lishurami, ljishurami, lishureatsã, njishurami;
2: atsea (calea, troplu) cu cari putem s-agiungem la scupolu-a nostru; ifculii; cearei, ceare, cire, cali, soi, trop
{ro: uşurinţă; facilitate; mijloc}
{fr: légèreté; facilité, moyen}
{en: lightness; ease, easiness; facility, means}
ex: vai aflãm vãrã culai (cearei, trop) s-ascãpãm; nu-am culai (nu pot, nu-am cum)

§ culai3/culae (cu-lá-i) sf culãi (cu-lắĭ) – (unã cu culai2)

§ culaina (cu-láĭ-na) adv – (unã cu culai1)

§ colai (co-láĭŭ) adv – (unã cu culai1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã