DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

edec1

edec1 (e-décŭ) sm edets (e-détsĭ) – tsi nu para lu-arãseashti (i lj-angreacã multu) tra s-facã un lucru; (om) di cari nu pots s-ascachi; aduliftu, acãmat, blanes, cumban, hain, hãin, haileas, linãvos, linos, tãvlãmbã, timbel, armãsãtor, tindu-gomar, cioari tu cinushi;
(expr: lu-am edec = nu pot s-ascap di el)
{ro: trântor, leneş}
{fr: fainéant, paresseux}
{en: lazy}
ex: lu am edec
(expr: nu pot s-ascap di el) dzuã sh-noapti; hãrnescu edets (linãvosh oaminj)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

edec2

edec2 (e-décŭ) sn edecuri (e-dé-curĭ) – aveari tsi nu poati s-hibã purtatã (loc, casã, acabeti, etc.) dit un loc tu altu; mulchi, mulãlichi
{ro: imobil}
{fr: propriété immobilière}
{en: real estate}
ex: sh-vindu tuti edecurli (casili sh-locurli) tsi-avea shi s-mutã tu Rumãnii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ed

ed (ĭédŭ) sm, sf eadã (ĭá-dã), edz (ĭédzĭ), eadi/eade (ĭá-di) – njiclu (mascur i feamin) fitat di-unã caprã
{ro: ied}
{fr: chevreau, chevrette}
{en: kid}
ex: avea sh-el un ed corbu; carnea di ed easti multu bunã la noi; arãndza di ed easti ma bunã di-atsea di njel; cãsh, cãsh, edzlj-a mei; a edzlor lã deadirã coarnili

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

edipsãz

edipsãz (e-dip-sắzŭ) adj edipsãzã (e-dip-sắ-zã), edipsãji (e-dip-sắjĭ), edipsãzi/edipsãze (e-dip-sắ-zi) – tsi easti arãu shi ponir; tsi fatsi mash urutets; edepsãz, etepsãz, idipsãz, arãu, chiutandal, andihristu, tihilai, blãstimat, chirãtã, cumalindru, ponir, hitru, shi-ret, cãtãrgar, murlai
{ro: ticălos}
{fr: abject, coquin}
{en: mean, rascal}
ex: easti un edipsãz (om arãu, andihristu), nu va veadã hãiri di nãs

§ idipsãz (i-dip-sắzŭ) adj idipsãzã (i-dip-sắ-zã), idipsãji (i-dip-sắjĭ), idipsãzi/idipsãze (i-dip-sắ-zi) – (unã cu edipsãz)
ex: cãtsauã idipsãzã (tihilai, blãstimatã)

§ edepsãz (e-dep-sắzŭ) adj edepsãzã (e-dep-sắ-zã), edepsãji (e-dep-sắjĭ), edepsãzi/edepsãze (e-dep-sắ-zi) – (unã cu edipsãz)

§ etepsãz (e-tep-sắzŭ) adj etepsãzã (e-tep-sắ-zã), etepsãji (e-tep-sắjĭ), etepsãzi/etepsãze (e-tep-sắ-zi) – (unã cu edipsãz)

§ edepsãzlãchi/edepsãzlãche (e-dep-sãz-lắ-chi) sf edepsãzlãchi (e-dep-sãz-lắchĭ) – harea tsi u-ari atsel tsi easti (shi-l fatsi s-hibã) edipsãz; lãeatsã faptã di un edipsãz
{ro: ticăloşie}
{fr: abjection, malhonnêteté}
{en: vileness, dishonesty}
ex: mari edepsãzlãchi (lãeatsã, punjireatsã) featsi omlu-aestu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

a4

a4 – forma shcurtã a zborlui “va”, cu cari s-fatsi vinjitorlu-a ver-bului; va, vai
{ro: forma scurtă de la particula “va” cu care se face viitorul}
{fr: forme courte de la particule “va” qui sert à former le futur}
{en: short form of the particle “va” used to make the future}
ex: eu cu mortu-a s-mi mãrit; nu-a s-avdã-a lui fluearã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

abat

abat (a-bátŭ) (mi) vb III shi II abãtui (a-bã-túĭ), abãteam (a-bã-teámŭ), abãtutã (a-bã-tú-tã), abatiri/abatire (a-bá-ti-ri) shi abãtea-ri/abãteare (a-bã-teá-ri) – mi duc pi-unã altã cali (idei, purtari, etc.) dicãt atsea pri cari nidzeam ninti (di-aradã); mi dau di-unã parti; mi dipãrtedz di-unã cali (idei, purtari, etc.); fac loc (cali); pãrãmirsescu, pãrmãrãsescu, pãrmãsescu, curmu
{ro: abate, da la o parte, face loc}
{fr: (se) rabattre, (s’)écarter, faire place, dévier}
{en: make place, distance himself, divert, deviate}
ex: picurarlu abati (li dutsi altã parti) oili; picurarlu s-abãtu (dusi, s-dipãrtã) cama nclo

§ abãtut (a-bã-tútŭ) adg abãtutã (a-bã-tú-tã), abãtuts (a-bã-tútsĭ), abãtuti/abãtute (a-bã-tú-ti) – cari s-ari dusã pi-unã altã cali (dicãt atsea di-aradã); tsi s-ari (tsi easti) datã di-unã parti; tsi ari faptã loc (cali); tsi s-ari dipãrtatã; pãrãmirsit, pãrmãrãsit, pãrmãsit, curmat
{ro: dat la o parte, abătut}
{fr: rabattu, écarté, dévié}
{en: made place, distanced himself, diverted, deviated}

§ abatiri/abatire (a-bá-ti-ri) sf abatiri (a-bá-tirĭ) – atsea tsi ari faptã atsel cari s-ari abãtutã; pãrãmirsiri, pãrmãrãsiri, pãrmãsiri, curmari
{ro: acţiunea de a abate, de a da la o parte, de a face loc; abatere}
{fr: action de (se) rabattre, de (s’)écarter, de dévier}
{en: action of making place, of distancing himself, of diverting, of deviating}

§ abãteari/abãteare (a-bã-teá-ri) sf abãteri (a-bã-térĭ) – (unã cu abatiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã