DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

dzeadit

dzeadit (dzĭá-ditŭ) sn dzeaditi/dzeadite (dzĭá-di-ti) – unã di tsintsili pãrtsã tsi es cãtã nafoarã dit unã mãnã (unã ningã-alantã, suptsãri sh-cu unglji la un capit) sh-cu cari omlu poati s-acatsã lucri; dzeadzit, deazit, dezet;
(expr:
1: nj-bag dzeaditlu (pi-unã carti) = nj-bag ipugrãfia (pi-unã carti), ipugrãpsescu unã carti;
2: nj-bãgai dzeaditlu (tu lucri); am dzeaditlu tu-un lucru; nj-am dzeaditlu anamisa di arburi sh-di coaja-a lui = hiu amisticat tu-un lucru; mi-amisticai, mi-anãcãtusii tu lucri tsi nu lipsea s-mi-ameastic;
3: tuti dzeaditli nu-s unã = nu-s tuti lucrili (nu-s tuts) unã soi;
4: lu-aspun cu dzeaditlu = spun cã cariva nu easti ca tuts alantsã, cã easti ahoryea, altãsoi;
5: li shtiu pri dzeaditi = li shtiu multu ghini)
{ro: deget}
{fr: doigt}
{en: finger, toe}
ex: lu-aspun tuts cu dzeaditlu
(expr: tuts lu-aspun cu dzeaditlu cã easti ahoryea, cã nu easti ca-alantsã); nu-ts bagã dzeaditlu anamisa di arburi shi di coaja-a lui
(expr: nu ti-ameasticã tu lucri xeani); sh-bãgã dzeaditlu pri
(expr: ipugrãpsi) cartea iu dzãtsea cã-nj va paradz; cai dzeadit va talj, di nu va ti doarã?; tsintsi dzeaditi tu mãnã, sh-un cu-alantu nu sunt unã; s-tsã fac unã, tsi s-tsã mushti dzeaditli; cari-sh bagã mãna tu njari, dzeaditlu va sh-alingã

§ dzeadzit (dzĭá-dzitŭ) sn dzeadziti/dzeadzite (dzĭá-dzi-ti) – (unã cu dzeadit)
ex: yinghits frats cu plocili n cap (angucitoari: dzeadzitli); tsintsi nveasti cu tasurli n cap (angucitoari: dzeadzitli); shi s-hidzi singur tu silã tu nãsi, cu dzeadziti

§ deadzit (deá-dzitŭ) sn deadziti/deadzite (deá-dzi-ti) – (unã cu dzeadit)

§ deazit (deá-zitŭ) sn deaziti/deazite (deá-zi-ti) – (unã cu dzeadit)

§ dezet (dé-zetŭ) sn deziti/dezite (dé-zi-ti) – (unã cu dzeadit)
ex: lumea va s-lu spunã cu dezetlu

§ dziditic (dzi-di-tícŭ) sn dzidititsi/dziditititse (dzi-di-tí-tsi) – dzeadit njic;
(expr: nu lu-am nitsi la dziditic = lj-u pot fãrã s-fac mari copus; nu lu-am trã dip tsiva; nu-ari simasii trã mini)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

eazi

eazi (ĭá-zi) sf fãrã pl – zboari scriati; partea-a pãrãlui cari easti scriatã (partea tsi nu-aspuni un cadru); gheazã; scriturã
{ro: scriere; partea scrisă de la un ban}
{fr: écriture; écriture d’une monnaie}
{en: writing; written part of a coin}
ex: ari cãdzutã eazi (partea scriatã), nu tura (partea cu cadur)

§ eazagi (ĭa-za-gí) sm eazageadz (ĭa-za-gĭádzĭ) – un tsi lucreadzã trã chivernisi (cumpanii, sutsatã, etc.) cu tsãnearea-a cãrtsãlor; gramatico, grãmãtic
{ro: secretar}
{fr: secrétaire}
{en: secretary}

§ gheazã (ghĭá-zã) sf fãrã pl – (unã cu eazã)
ex: tsi ljai, turã (partea cu cadur) i gheazã (partea scriatã)?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mintescu

mintescu (min-tés-cu) (mi) vb IV mintii (min-tíĭ), minteam (min-teámŭ), mintitã (min-tí-tã), mintiri/mintire (min-tí-ri) – ameastic ma multi lucri sh-li fac s-hibã deadun ca un singur lucru; fac un lucru (apã, minti, etc.) s-hibã turburi (alãcit); meastic, ameastic, anãcãtusescu; cicãrdisescu, cirtuescu, cildisescu, etc.; alãcescu, turbur, tulbur; ciufulescu, ncãrshiljedz (perlu), etc.;
(expr:
1: nj-si minteashti inima (pãntica) = mi doari stumahea, ãnj yini s-versu;
2: mintescu gura = dzãc zboarã tsi nu s-aduchescu, tsi nu para au vãrã noimã, bãbãlescu)
{ro: amesteca, tulbura}
{fr: mêler, mélanger, troubler, causer du desarroi, ahurir, attiser}
{en: mix, mingle, trouble, cause disorder, confuse, blend, stir up}
ex: minteashti ghela cu lingura di lemnu tra s-nu s-ardã; nji s-avea mintitã (ciufulitã, ncãrshiljatã) perlu di mizia lu discãceai; ti minteshti (ti-ameastits) tu tuti; el nu s-mintea (nu s-amistica); s-mintirã (s-turburarã, s-alãcirã) apili; macã-lj minteshti (lji scãlseshti, lji guzgunipseshti), va ts-amputã; alãsats-lu, nu-l mintits (cicãrdisits di minti); mash di carti ca s-mintea (li chirea, s-cicãrdisea); mintindalui unoarã jarlu cu un tãciuni; cãndu s-min-tescu ljitsãli, ãts cherdzã sh-mintsãli

§ mintit (min-títŭ) adg mintitã (min-tí-tã), mintits (min-títsĭ), mintiti/mintite (min-tí-ti) – tsi s-ari amisticatã cu tsiva; tsi easti cu mintea turburatã; amisticat, misticat, anãcãtusit; cicãrdisit, cirtuit, cildisit, etc.; alãcit, turburat, cuturburat, etc.
{ro: amestecat, tulburat}
{fr: mêlé, mélangé, troublé, ahuri, attisé}
{en: mixed, mingled, troubled, confused, blended, stirred up}
ex: mintiti (amisticati) li-aflai lucrili; cãndu tserlu easti-ashi, mintit (alãcit); apa mintitã (turburi, alãcitã), cãciubi adutsi; lumi mintitã (turburi)

§ mintiri/mintire (min-tí-ri) sf mintiri (min-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-minteashti tsiva; amisticari, misticari, anãcãtusiri; cicãrdisiri, cirtuiri, cildisiri, etc.; alãciri, turburari, cuturburari, etc.
{ro: acţiunea de a amesteca, de a tulbura, amestecare, tulburare}
{fr: action de mêler, de mélanger, de troubler, de causer du desarroi, d’ahurir, d’attiser}
{en: action of mixing, of mingling, of troubling, of causing disorder, of confusing, of blending, of stirring up}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn