|
|
easpir
easpir (ĭás-pirŭ) adg easpirã (ĭás-pi-rã), easpiri (ĭás-pirĭ), easpi-ri/easpire (ĭás-pi-ri) – tsi ari unã minti pirã (yii, pitrundzitoari, pirgacã, hitrã, tãljitoasã); tsi aducheashti lishor lucri tsi oaminjlji di-aradã li aduchescu ma greu; hitru, pirgac, pirã, tãljos, tãljitos, etc.
{ro: perspicace}
{fr: perspicace}
{en: perspicacious, shrewd}
ex: easpira-nã (pirgaca-nã) mintea
apilpisescu
apilpisescu (a-pil-pi-sés-cu) (mi) vb IV apilpisii (a-pil-pi-síĭ), apilpiseam (a-pil-pi-seámŭ), apilpisitã (a-pil-pi-sí-tã), apilpisi-ri/apilpisire (a-pil-pi-sí-ri) – mi-aflu tu-unã halã greauã shi-nj cher tutã umutea cã lucrili va sã ndreagã; mi-acatsã deaspirlu; dispir
{ro: (se) dispera, (se) descuraja}
{fr: désesperer, (se) décourager}
{en: despair, discourage}
ex: s-apilpisi (sh-chiru umutea); mi-avea apilpisitã (faptã sã-nj cher nãdia) zãrazea (znjia) di estan
§ apilpisit (a-pil-pi-sítŭ) adg apilpisitã (a-pil-pi-sí-tã), apilpisits (a-pil-pi-sítsĭ), apilpisiti/apilpisite (a-pil-pi-sí-ti) – tsi s-aflã tu-unã halã greauã shi sh-cheari umutea cã lucrili va sã ndreagã; tsi lu-acãtsã deaspirlu; dispirat
{ro: disperat, descurajat}
{fr: désesperé, découragé}
{en: despaired, discouraged}
ex: tsi ampaturi ca un apilpisit?
§ apilpisiri/apilpisire (a-pil-pi-sí-ri) sf apilpisiri (a-pil-pi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva apilpiseashti; apilpisii, dispirari, deaspir
{ro: acţiunea de a (se) dispera, de a (se) descuraja; disperare, descurajare}
{fr: action de désesperer, de (se) décourager}
{en: action of despairing, of discouraging}
§ apilpisii/apilpisie (a-pil-pi-sí-i) sf apilpisii (a-pil-pi-síĭ) – atsea tsi ari omlu tsi easti apilpisit; deaspir
{ro: disperare}
{fr: désespoir}
{en: despair}
ex: apilpisia (deaspirlu) nu easti vãrnãoarã cu amintatic
curunã1
curunã1 (cu-rú-nã) sf curuni/curune (cu-rú-ni) shi curunj (cu-rúnjĭ) – stulii (ca unã soi di tserclju) tsi u bagã preftul pri caplu-a gambrolui (a nveastãljei noauã) cãndu lu nsoarã (u mãritã); cãrunã, crunã, surtseali, stifani; (fig:
1: curunã = (i) ligãtura tsi u fatsi un bãrbat cu-unã muljari (dinintea-a unui preftu, dinintea-al Dumnidzã icã dinintea-a unui om di la chivernisi trã stat) tra s-bãneadzã shi si sh-facã unã fumealji deadun; fumealji; (ii) bãrbatlu cu cari easti mãrtatã unã muljari; muljarea cu cari easti nsurat un bãrbat; expr:
2: bag (mi ljau cu) curunã = (bãrbatlu) mi nsor shi-nj ljau unã muljari; (muljarea) mi mãrit shi-nj ljau un bãrbat; mi ncurun la bisearicã)
{ro: cunună; căsătorie, soţ/soţie; familie}
{fr: couronne de marié(e); mariage, époux/épouse; famille}
{en: crown laid by the priest over the head of the people he marries; marriage, wife/husband, family}
ex: purta n cap unã curunã di lilici; si-nj dai crutsea di pri curuna-a tatã-njui; nveasta nauã sum curunã (stifani); shadi ca nã nveastã sum curunã (stifani); mã-sa nu vru s-bagã a doaua oarã curuna
(expr: s-mãritã andoaua oarã); eara noapti sh-fãrã lunã, nj-eara fricã stimtul s-nu spunã cã earam fãrã curunã (nincurunatã, niloatã, nimãrtatã); lj-bãgarã curuna a featãljei (u mãrtarã feata)
§ cãrunã1 (cã-rú-nã) sf cãruni/cãrune (cã-rú-ni) shi cãrunj (cã-rúnjĭ) – (unã cu curunã1)
§ crunã1 (crú-nã) sf cruni/crune (crú-ni) shi crunj (crúnjĭ) – (unã cu curunã1)
ex: mãni va lã bãgãm crunili pri cap
(expr: va lji ncurunãm); i Filip s-lja cu crunã?
(expr: si ncurunã?); vinji sh-sora-al Noti, cruna
(expr: nveasta noauã), deaspirã di-sh plãmsi sh-luna
§ ncurun (ncu-rúnŭ) (mi) vb I ncurunai (ncu-ru-náĭ), ncurunam (ncu-ru-námŭ), ncurunatã (ncu-ru-ná-tã), ncuruna-ri/ncurunare (ncu-ru-ná-ri) – bag curunã pri caplu-a meu i a unui altu om; (preftul sh-nunlu) bagã curuna (la bisearicã) pri caplu-a unui ficior sh-a unei featã (tsi vor sã-sh facã unã casã sh-unã fumealji) shi-lj leagã s-hibã bãrbat shi muljari nãintea-al Dumnidzã; (ficiorlu) s-leagã (si sã nsoarã) nãintea-al Dumnidzã cu-unã featã tra s-u lja trã muljarea cu cari sã-sh facã unã casã sh-unã fumealji; (feata) s-leagã (si s-mãritã) nãintea-al Dumnidzã cu-un ficior tra s-lu lja trã bãrbatlu cu cari sã-sh facã unã casã sh-unã fumealji; ncrun, ãncurun, ãncrun, ãnsor (ti ficior), nsor, mãrit (ti featã)
deapir1
deapir1 (deá-pirŭ) sm fãrã pl – zghic prilungu di plãndzeari (jali, dureari, etc.), dzeamit, shcljim, shcljimur, suschir, etc.
{ro: vaier, vaiet, tânguire, geamăt}
{fr: lamentation, gémissement}
{en: lament, wailing, moaning}
ex: cãnili, di deapir, aurlã; azã-i deapirlu (dzeamitlu) cu-anami
§ deapir2 (deá-pir) (mi) vb I dipirai (di-pi-ráĭ), dipiram (di-pi-rámŭ), dipiratã (di-pi-rá-tã), dipirari/dipirare (di-pi-rá-ri) –
1: nj-zmulgu perlji din cap (di jali, deaspir, dureari, etc.); zmulgu peanili di pri-un pulj; zmulgu, scot, trag;
2: fac (aurlu i plãngu) ca atumtsea cãndu-nj zmulgu perlji din cap; nj-aspun durearea cu plãndzeri sh-cu dzeamiti; mi-anciup cu cariva (nã scutem perlji); plãngu vãrtos sh-cu boatsi, dispolj, dzem, ncãnescu, shcljimur, nilsescu, etc.); (fig: deaspir = (i) dispolj pri cariva di tut tsi ari)
{ro: dăpăra, zmulge (păr, pene); despuia (de tot ce are); (se) plânge, (se) lamenta, geme}
{fr: arracher, épiler, plumer; dépouiller; se lamenter, gémir}
{en: pull up (hairs), pluck (poultry); strip; wail, moan}
ex: mi dipirã (nj-scoasi perlji, mi dispulje di tut tsi am); perlji din cap sh-dipira (shi zmuldzea); s-dipirã mãrata ti hilj-tu; s-dipirã di dorlu-a lui; ma nu ti deapirã sh-ahãntu!; cu unã mãnã ti-apãrã sh-cu-alantã ti deapirã (fig: dispoalji); tu sinurlu dit turtseasca prindea si s-deapirã (si s-acatsã di per, si sã nciupã); strigã shi s-dipirã (shcljimurã, dzimu); niveasta s-dipira (plãndzea shi shcljimura) s-nu u-alas; plãngu shi s-deapirã (trag perlji din cap di jali) mumãnj; s-ti deapiri (s-aurlji, s-ti dirinj) di dureari; ca turturã, dado, nj-mi dipiram; puljlji dit cuibar tsiura shi s-dipira (aurla, canda lã zmuldzea cariva peanili); alghina, dipirãnda (cu plãndzeri sh-cu shcljimurãri), sh-u deadi alaga; dor ascumt mi deapirã (mi frimintã multu, mi dinjicã); cãnjlji, di-alãtrari, s-dipirarã (avursirã); si s-deapirã (s-plãngã, s-dirinã) chinjlji acãtsarã
§ dipirat (di-pi-rátŭ) adg dipiratã (di-pi-rá-tã), dipirats (di-pi-rátsĭ), dipirati/dipirate (di-pi-rá-ti) – tsi sh-ari zmulsã perlji din cap; (puljlu) tsi easti cu peanili scoasi
{ro: dăpărat, cu părul sau penele zmulse; despuiat; plâns, lamentat, gemut, disperat}
{fr: arraché, épilé, plumé, dépouillé; désespéré}
deaspir1
deaspir1 (deás-pirŭ) sm fãrã pl – atsea tsi ari omlu tsi easti apilpisit; dispirari, apilpisii, apilpisiri
{ro: disperare}
{fr: déses-poir}
{en: despair}
ex: muljerli cu inima mash deaspir (apilpisii)
§ deaspir2 (deás-pirŭ) adg deaspirã (deás-pi-rã), deaspiri (deás-pirĭ), deaspiri/deaspire (deás-pi-ri) – tsi sh-ari chirutã umutea cã hala tu cari s-aflã va si sã ndreagã; tsi lu-acãtsã apilpisia; despir, apilpisit, dispirat
{ro: disperat, descurajat}
{fr: désesperé, découragé}
{en: despaired, discouraged}
ex: sora deaspirã (apilpisitã) di-sh plãmsi sh-luna; deaspir (apilpisit) cãntic greu tut bati
§ despir1 (dés-pirŭ) adg despirã (dés-pi-rã), despiri (dés-pirĭ), despiri/despire (dés-pi-ri) – (unã cu deaspir2)
ex: laea-nj despirã (apilpisitã) muljari
§ despir2 (dés-pírŭ) vb I dispirai (dis-pi-ráĭ), dispiram (dis-pi-rámŭ), dispiratã (dis-pi-rá-tã), dispira-ri/dispirare (dis-pi-rá-ri) – mi-aflu tu-unã halã greauã shi-nj cher tutã umutea cã lucrili va sã ndreagã; mi-acatsã apilpisia; apilpisescu
{ro: dispera, (se) descuraja}
{fr: désesperer, (se) décourager}
{en: despair, discourage}
§ dispir (dis-pírŭ) vb I dispirai (dis-pi-ráĭ), dispiram (dis-pi-rámŭ), dispiratã (dis-pi-rá-tã), dispirari/dispirare (dis-pi-rá-ri) – (unã cu despir2)
§ dispirat (dis-pi-rátŭ) adg dispiratã (dis-pi-rá-tã), dispirats (dis-pi-rátsĭ), dispirati/dispirate (dis-pi-rá-ti) – tsi s-aflã tu-unã halã greauã shi-sh cheari umutea cã lucrili va si sã ndreagã; tsi lu-acãtsã apilpisia; apilpisit
{ro: disperat, descurajat}
{fr: désesperé, découragé}
{en: despaired, discouraged}
deaspir2
deaspir2 (deás-pirŭ) adg – vedz tu deaspir1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: deaspir1despir1
despir1 (dés-pirŭ) adg – vedz tu deaspir1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: deaspir1despir2
despir2 (dés-pírŭ) vb I – vedz tu deaspir1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: deaspir1dispirari/dispirare
dispirari/dispirare (dis-pi-rá-ri) sf – vedz tu deaspir1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: deaspir1dispirat
dispirat (dis-pi-rátŭ) adg – vedz tu deaspir1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: deaspir1dispir
dispir (dis-pírŭ) vb I – vedz tu deaspir1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: deaspir1