DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

argheandu

argheandu (ar-ghĭán-du) adg argheandã (ar-ghĭán-dã), argheandzã (ar-ghĭán-dzã), argheandi/argheande (ar-ghĭán-di) – tsi easti-adrat di-asimi; tsi ari hromã di-asimi; (fig:
1: argheandu (dzãs tri pezã) = tivichel, lishor, glar, hazo, anoit, ahmac, cshura, ciulja, dabolja, etc.; expr:
2: mãltseadzã di argheandu = lãngoari mulipsitoari (tsi s-lja di la om la om, ma multu di la njic la njic), tsi s-aspuni cu dureari di gushi, cãlduri (pirito) multu mãri, gãrnutsã aroshi tsi acoapirã tut truplu sh-bitiseashti cu alãxirea di cheali; cochinitã)
{ro: de argint, argintat}
{fr: argenté, couleur de l’argent}
{en: silvery}
ex: Stã-Mãria argheanda (di-asimi); argheandul (fig: glarlu, tivichelu) di Todi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

arungu

arungu (a-rún-gŭ) sn arunguri (a-rún-gurĭ) – parti dit unã pãduri (un munti) alãxitã (multi ori cu tãljarea, alti ori cu foclu) tu pãshuni (loc di pãsteari a oilor); aruncu, runcu, arungii, pãrleandzã, pãrleatsã; (fig: arungu = ca arungu di pãduri)
{ro: runc}
{fr: partie de la forêt transformée en pâturage)}
{en: part of forest transformed tu grazing land}
ex: cãntã cuclu sh-pitruniclja tu arungu; fluerli avea amutsãtã tu arungurli mushati; arung (fig: ca arungul di pãduri) cãdzurã dishlji

§ arungii/arungie (a-run-gí-i) sf arungii (a-run-gíĭ) – loclu iu s-aflã un arungu
{ro: locul unde se găseşte un runc}
{fr: endroit d’un “arungu”}
{en: place with “arungu”}
ex: cãntã cuclu tu-arungii (tu-aruncu)

§ aruncu2 (a-rún-cŭ) sn aruncuri (a-rún-curĭ) – (unã cu arungu)

§ runcu (rún-cŭ) sn runcuri (rún-curĭ) – (unã cu arungu)
ex: s-nu-alash prãvdzãli tu runcu tra s-nu mãcã tsiva fidãnjli

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cheanitsã

cheanitsã (chĭá-ni-tsã) sf fãrã pl – soi di earbã tsi creashti multi ori tu agru deadun cu grãnlu, cu truplu shi frãndzãli piroasi, cu lilici aroshi-vinitã, cari da simintsã njits, lãi shi nfãrmãcoasi (cari, cãndu suntu mãtsinati deadun cu grãnlu ãlj da un gustu anustu); simintsãli di-aestã earbã; cheantsã, cheanitsã, cheandzã, gongulã, congulã, tãciuni;
(expr: s-aleadzi cheanitsa di grãn = s-aleg lucrili arali di-atseali buni)
{ro: neghină}
{fr: ivraie, nielle des blés}
{en: cockle}
ex: s-aleapsi cheanitsa di grãn; creapã grãnlu di cheanitsã

§ cheantsã (chĭán-tsã) sf fãrã pl – (unã cu cheanitsã)

§ cheandzã (chĭán-dzã) sf fãrã pl – (unã cu cheanitsã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

culeandzã

culeandzã (cu-leán-dzã) sf fãrã pl – lãngoari di prãvdzã tsi s-aspuni cu pronj shi cu umflarea-a dzinucljilor; culeatsã
{ro: boală de genunchi la animale}
{fr: maladie aux genoux des animaux; gonflement aux genoux}
{en: animal knee illness; knee swelling}

§ culeatsã1 (cu-leá-tsã) sf pl(?) – (unã cu culeandzã)

§ culin-dzos (cu-lin-dzósŭ) adg culindzoasã (cu-lin-dzŭá-sã), culindzosh (cu-lin-dzóshĭ), culindzoasi/culindzoase (cu-lin-dzŭá-si) – tsi easti lãndzit di culeandzã
{ro: bolnav de “culeandză”}
{fr: malade de “culeandzã”; maigrichon; malingre}
{en: sick of “culeandzã”}

§ culingios (cu-lin-gĭósŭ) adg culingioasã (cu-lin-gĭŭá-sã), culin-giosh (cu-lin-gĭóshĭ), culingioasi/culingioase (cu-lin-gĭŭá-si) – (unã cu culindzos)

§ culindzu (cu-lín-dzu) vb I culindzai (cu-lin-dzáĭ), culindzam (cu-lin-dzámŭ), culindzatã (cu-lin-dzá-tã), cu-lindzari/culindzare (cu-lin-dzá-ri) – lãndzidzãscu di culeandzã
{ro: (se) îmbolnăvi de “culeandză”}
{fr: devenir malade de “culean-dzã”}
{en: become sick of “culeandzã”}
ex: cãpãrli-nj culindzarã (lãndzidzãrã di culeandzã)

§ culindzat (cu-lin-dzátŭ) adg culin-dzatã (cu-lin-dzá-tã), culindzats (cu-lin-dzátsĭ), culindzati/cu-lindzate (cu-lin-dzá-ti) – tsi ari lãndzidzãtã di culeandzã
{ro: îmbolnăvit de “culeandză”}
{fr: devenu malade de “culeandzã”}
{en: who became sick of “culeandzã”}

§ culindzari/culindzare (cu-lin-dzá-ri) sf culindzãri (cu-lin-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã pravdzã lãndzidzashti di culeandzã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn